VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • km 2/00 api 3-6
  • E poro anaˈe i te parau apî maitai ma te tiaturi papu

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E poro anaˈe i te parau apî maitai ma te tiaturi papu
  • Ta tatou taviniraa i te Basileia 2000
  • Papai tei tuea
  • Ia mau maite â outou ma te nehenehe e te tiaturi papu
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • Ia papu ia oe e parau mau ta oe e tiaturi ra
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2020
  • Sila—Te hoê pu faaitoitoraa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Ia mau papu tatou i te parau mau
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2021
Ite hau atu â
Ta tatou taviniraa i te Basileia 2000
km 2/00 api 3-6

E poro anaˈe i te parau apî maitai ma te tiaturi papu

1 I te omuaraa o te senekele matamua, ua horoa Iesu Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ i te hopoia e poro i te parau apî maitai o te Basileia e “e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ.” (Mat. 24:14; 28:19, 20) Ua haapao maitai te mau Ite no Iehova i teie faaueraa, i te mea e i te hopea o te 20raa o te senekele, ua maraa to tatou utuafare Kerisetiano hau atu i te 5 900 000 taeae e tuahine i roto e 234 fenua e motu. Te faahopearaa, o te hoê ïa himene arueraa i to tatou Metua i te raˈi.

2 I teie nei, ua tomo tatou i roto i te senekele 21. Te tamata ra to tatou Enemi ma te omoe i te patoi i ta tatou ohipa faufaa roa, te pororaa ïa i te Basileia e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ. Te faaohipa ra oia i te mau faaheporaa o teie faanahoraa o te mau mea e i te rahiraa ohipa tuhaa piti no te haafariu ê i to tatou ara-maite-raa, no te rave i to tatou taime e no te haamâuˈa i to tatou puai. Maoti i te faatia i teie faanahoraa ia faaite ia tatou eaha te mea faufaa i roto i te oraraa, e vaiiho tatou i te Parau a te Atua ia haapapu ia tatou e te mea faufaa roa ˈˈe, o te raveraa ïa i te hinaaro o Iehova. (Roma 12:2) Oia hoi te auraa, te faarooraa i te faaueraa ta te mau Papai e horoa ra no tatou ‘e [poro] i te hora au e te hora au ore, e e rave faahope roa i ta tatou taviniraa.’—Tim. 2, 4:2, 5; MN.

3 E faatupu anaˈe i te hoê tiaturi papu: E tia i te mau Kerisetiano ia “mau maite â . . . e te î [i te hoê tiaturi papu no nia i te hinaaro atoa] o te Atua ra.” (Kol. 4:12; MN) Te faataa ra te hoê titionare i te tiaturi mai “te papuraa tei noaa no te hoê tupuraa mau.” Ei Kerisetiano, e tia ia tatou ia papu i te aha? Mea papu te parau tohu a te Atua e te ora ra tatou i te tau hopea roa i teie nei. E tia ia noaa ia tatou te hoê tiaturi puai aˈe i to te aposetolo Paulo o tei parau no nia i te parau apî maitai e “o te mana ïa o te Atua, ia ora te feia atoa i faaroo ra.”—Roma 1:16.

4 Te faaohipa ra te Diabolo i te mau taata iino e te mau taata haavare, o te haavare hoi ia ratou iho, no te arato e no te haavare ia vetahi ê. (Tim. 2, 3:13) No te mea hoi e ua faaarahia mai tatou no nia i te reira, e rave ïa tatou i te mau ravea no te haapaari i to tatou tiaturi e tei ia tatou mau te parau mau. Maoti i te vaiiho i te mau haapeapearaa o te oraraa ia haaparuparu i to tatou itoito, e tamau noâ tatou i te tuu i te mau faufaa o te Basileia i te parahiraa matamua. (Mat. 6:33, 34) Eita tatou e hinaaro e haamoe atoa e te ora ra tatou i te hoê tau faufaa, ei hiˈoraa ma te manaˈo e mea roâ te hopea o teie faanahoraa. Ua piri atu â oia. (Pet. 1, 4:7) Noa ˈtu e te manaˈo ra tatou e ua maumau rii te pororaa i te parau apî maitai i roto te tahi mau fenua no te faaiteraa i horoa-aˈena-hia, e tia ia tamau-noa-hia te ohipa faaararaa.—Ezek. 33:7-9.

5 I teie mau mahana hopea, teie te mau uiraa faufaa roa: ‘Te haapao maitai ra anei au i te faaueraa a Iesu e faariro i te taata ei pǐpǐ? Ia poro vau i te parau apî maitai, te tiaturi papu ra anei au e e mea mau te Basileia? Ua opua papu anei au e apiti hau atu â i roto i taua taviniraa faaoraraa ra?’ I te mea e te ora ra tatou i te tau hopea roa, e tia ïa ia tatou ia ara maitai ia tatou iho, i ta tatou ohipa ei feia poro e haapii, no te mea ma te na reiraraa e faaora ˈi tatou ia tatou iho e te feia e faaroo maira ia tatou. (Tim. 1, 4:16) Nafea tatou paatoa e nehenehe ai e haapaari i to tatou tiaturi i roto i ta tatou taviniraa?

6 E pee anaˈe i te hiˈoraa o to Tesalonia: Ma te haamanaˈo i te ohipa itoito i ravehia e te mau taeae no Tesalonia, ua papai te aposetolo Paulo ia ratou: “Aore ta matou evanelia i tae parau vaha noa ˈtu ia outou, ma te puai atoa râ, e ma te [varua moˈa], e ma te [tiaturi] papu; ua ite hoi outou i to matou huru i rotopu ia outou ia maitai outou. E i riro mai nei hoi outou ei pee ia matou, e i te Fatu atoa, ua farii hoi outou i te parau ma te ati rahi, e ma te oaoa a te [varua moˈa] ra.” (Tes. 1, 1:5, 6; MN) Oia, te haapopou ra Paulo i te amuiraa no Tesalonia no te mea noa ˈtu te mau ati e rave rahi, te poro ra to ˈna mau melo ma te itoito e ma te hoê tiaturi papu. Na te aha i turai ia ratou ia na reira? I roto i te hoê faito rahi, o te itoito ïa e te tiaturi ta ratou i ite i nia ia Paulo e to ˈna mau hoa rave ohipa o tei ohipa mau i nia ia ratou. No te aha?

7 Te faaite ra te oraraa o Paulo e o to ˈna mau hoa ratere e tei nia te varua o te Atua ia ratou e te tiaturi ra ratou ma te mafatu taatoa i te mea ta ratou e faaite ra. Hou ratou a tapae ai i Tesalonia, ua hamani-ino-rahi-hia Paulo raua o Sila i Philipi. Ma te ore hoi e haava-aˈe-hia, ua taparahihia raua, ua tapeahia i roto i te fare tapearaa e ua tamauhia i roto i te raau. Aita anei râ teie tupuraa rohirohi i haaparuparu i to raua itoito no te parau apî maitai? Ua faaorahia mai raua e te Atua, ua faataui i te faaroo o te taata tiai fare tapearaa e o to ˈna utuafare, e ua nehenehe raua e tamau noâ i ta raua taviniraa.—Ohi. 16:19-34.

8 I raro aˈe i te aratairaa a te varua o te Atua, ua haere atura Paulo i Tesalonia. I reira, ua rave oia i te ohipa no te haapao i to ˈna mau hinaaro e i muri iho no te horoa taatoa ia ˈna no te haapii i te parau mau i to Tesalonia. Aita oia i tapea ia ˈna no te poro i te parau apî maitai i te mau taime atoa. (Tes. 1, 2:9) Ua ohipa puai mau te tiaturi papu maoti hoi te reira i poro ai Paulo i nia te tahi mau taata e faaea ra i reira, ua faarue ratou i ta ratou haamoriraa idolo e ua riro ei tavini no te Atua mau ra o Iehova.—Tes. 1, 1:8.

9 Aita te hamani-ino-raa i tapea i taua mau taata tiaturi apî ra ia poro i te parau apî maitai. Na roto i to ratou faaroo apî i noaa mai e ma te tiaturi e e fanaˈo ratou i te mau haamaitairaa mure ore, ua turaihia to Tesalonia ia poro i te parau mau ta ratou hoi i farii ma te anaanatae. Mea ohipa roa ta ratou amuiraa e ua faarooroo to Makedonia e to Ahaia atoa i te parau o to ratou faaroo e o to ratou itoito. No reira, i to Paulo papairaa i ta ˈna rata matamua i to Tesalonia, ua ite-maitai-aˈena-hia ta ratou mau ohipa. (Tes. 1, 1:7) Auê ia hiˈoraa faahiahia e!

10 Turaihia e te here i te Atua e te taata-tupu: I teie mahana, nafea tatou e nehenehe ai, ia au i te hiˈoraa o to Tesalonia, e tapea i te hoê tiaturi papu a poro noa ˈi tatou i te parau apî maitai? Ua papai Paulo no nia ia ratou e: “Aore hoi e faaea i te manaˈo i ta outou ohipa haapao maitai e ta outou mau tutavaraa rohirohi maoti te here.” (Tes. 1, 1:3, nota a te MN) Papu maitai e e here hohonu to ratou no Iehova e te feia ta ratou e poro ra. O taua noâ here ra tei turai ia Paulo e to ˈna mau hoa ia faaite i to Tesalonia ‘eiaha te [evanelia] anaˈe a te Atua, o ratou atoa iho ïa.’—Tes. 1, 2:8; MN.

11 Oia atoa, e turai te hoê here hohonu no Iehova e no to tatou taata-tupu ia apiti atu â tatou i roto i te ohipa pororaa ta te Atua i titau ia tatou. Maoti taua here ra, te farii ra tatou e e hopoia na tatou taitahi te pororaa i te parau apî maitai. Ma te feruri hohonu ma te mauruuru i te mau mea atoa ta Iehova i rave no te aratai ia tatou i “te ora mau,” e turaihia tatou ia tufa ˈtu i te mau taata ta tatou e farerei ra i taua mau parau mau faahiahia ra ta tatou e tiaturi ra ma to tatou mafatu taatoa.—Tim. 1, 6:19.

12 A rohi noa ˈi tatou i roto i te ohipa pororaa, e tia i to tatou here no Iehova e no te mau taata ia rahi noa ˈtu â. Mai te peu e tera iho â, e turaihia ïa tatou ia apiti rahi roa ˈtu â i roto i te taviniraa na te mau fare e i roto i te tahi atu â mau tuhaa o te pororaa e pûpûhia ra ia tatou. E faaohipa tatou i te mau tupuraa no te poro ma te faanaho ore i to tatou mau metua, to tatou mau taata tapiri e to tatou mau hoa. E noa ˈtu e aita te rahiraa e farii ra i te parau apî maitai ta tatou e faaite ra e te tamata ra vetahi i te haafifi i te pororaa o te Basileia, e ite tatou i te hoê oaoa hohonu i roto ia tatou. No te aha? No te mea ua papu ia tatou e ua rave tatou i te mau ravea atoa no te poro i te Basileia e no te tauturu i te mau taata ia noaa te ora. Hau atu â, e haamaitai mai Iehova i ta tatou mau tutavaraa ia itea mai te mau taata haavare ore. Noa ˈtu e mea teimaha roa te mau faaheporaa o te oraraa o te mau mahana atoa e te tamata ra Satani i te faaore i to tatou oaoa, e nehenehe tatou e tapea i to tatou tiaturi papu e to tatou itoito no te poro ia vetahi ê. Ia rave te taata taitahi i ta ˈna tuhaa, e mau amuiraa puai e te itoito te faahopearaa, mai to Tesalonia.

13 Eiaha roa ˈtu tatou e tuu i mua i te mau tamataraa: E titau-atoa-hia te tiaturi ia farerei tatou i te mau tamataraa e rave rau. (Pet. 1, 5:6, 7) Ua faataa maitai Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e mai te peu e e apee ratou ia ˈna “e ririhia” ratou “e te mau fenua atoa.” (Mat. 24:14) Ua farerei Paulo raua o Sila i te reira a vai ai raua i Philipi. Te faatia ra te aamu i papaihia i roto i te Ohipa pene 16 e ua hurihia Paulo raua o Sila i roto i te fare tapearaa i roto ra e ua tamauhia te mau raau i te mau avae. E pinepine, e aua aore ra e piha haereraa taata te fare tapearaa rahi e horoa tia ˈtu i nia i te mau piha fare tapearaa puvaivai maitai e te maramarama. Area te fare tapearaa i roto ra, aita ïa e maramarama e mea puvaivai rii. Ua tia ia Paulo raua o Sila ia faaoromai i te poiri, te veavea e te hâuˈa ino o taua vahi tapearaa ino ra. E nehenehe anei outou e feruri i te mauiui ta raua i farerei i roto i te mau raau e rave rahi hora te maoro, to raua tua pahure e te putoto no te mau ruturaa i te raau?

14 Noa ˈtu taua mau tamataraa ra, ua vai taiva ore Paulo raua o Sila. Ua faaite raua i te hoê tiaturi haavare ore o te haapuai ia raua no te tavini ia Iehova noa ˈtu te mau fifi. Te itehia ra to raua tiaturi i roto i te Ohipa 16:25, i reira e taiohia ˈi e “ua pure ihora Paulo raua o Sila, himene atura ma te haamaitai i te Atua.” Oia mau, noa ˈtu e tei te fare tapearaa i roto ra raua, ua papu mau ia raua e noaa mai te farii maitai o te Atua e ua himene raua ma te reo puai e ua faaroohia raua e te tahi atu feia i tapeahia. E tia ia noaa ia tatou te hoê â tiaturi i teie mahana ia tamatahia to tatou faaroo.

15 Mea rahi roa te mau tamataraa ta te Diabolo e tuu ra i mua ia tatou. Te roohia ra vetahi o tatou i te mau hamani-ino-raa a te utuafare, no te tahi, o te faarururaa ïa i te mau fifi i te pae no te ture, aore ra atoa te patoiraa a te mau apotata. E faahiti atoa anaˈe i te mau haapeapearaa i te pae o te moni, te mau fifi no te imiraa i te ravea. Area no te feia apî râ, e tia ia ratou ia faaoromai i te faaheporaa a to ratou mau hoa haapiiraa. Nafea ia faaruru i taua mau tamataraa ra ma te manuïa? Eaha ta tatou e hinaaro no te atuatu i to tatou tiaturi?

16 Na mua roa ˈˈe, e tia ia tatou ia faatupu i te mau taairaa piri e o Iehova. A tapeahia ˈi Paulo raua o Sila i te fare tapearaa i roto ra, aita raua i amuamu no nia i to raua oraraa e aita raua i aroha ia raua iho. Ua fariu oioi tia ˈtu raua i te Atua ra na roto i te pure e ua arue ia ˈna ma te himene. No te aha? No te mea te fanaˈo ra raua iho i te mau taairaa hohonu e to raua Metua i te raˈi. Ua taa ia raua e te mauiui ra raua no to raua ati-maite-raa i te parau-tia e tei ia Iehova ra hoi to raua faaoraraa.—Sal. 3:8.

17 Ia faaruru tatou i te mau tamataraa i teie mahana, e tia atoa ia tatou ia imi i te faaoraraa no nia mai. Te faaitoito maira Paulo ia ‘ani ma te haamaitai e na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to tatou aau e to tatou manaˈo.’ (Phil. 4:6, 7) Mea tamahanahana ia ite e eita Iehova e vaiiho ia tatou ia faaruru o tatou anaˈe i te mau tamataraa! (Isa. 41:10) Te pihai iho noa oia ia tatou ia tavini tatou ia ˈna ma te hoê tiaturi mau.—Sal. 46:7.

18 Te tahi atu ravea faufaa no te atuatu i to tatou tiaturi, o te ohipa-noa-raa ïa i roto i te taviniraa a Iehova. (Kor. 1, 15:58) Ua hurihia Paulo raua o Sila i roto i te fare tapearaa no te mea ua poro raua ma te tuutuu ore i te parau apî maitai. Ua faaea anei raua i te poro no to raua mau fifi? Aita, ua tamau noa raua i te poro atoa i roto i te fare tapearaa, e i muri iho i to raua matararaa mai ua haere atura raua i Tesalonia e ua tomo i roto i te sunago a te ati Iuda no te ‘[haaferuri] ia ratou i te parau i papaihia.’ (Ohi. 17:1-3; MN) Mai te peu e te tiaturi mau ra tatou ia Iehova e mai te peu e ua papu ia tatou e tei ia tatou te parau mau, eita te hoê aˈe mea “e faataa ê ia tatou i te aroha o te Atua i roto i te Fatu ia Iesu Mesia ra.”—Roma 8:35-39.

19 Mau hiˈoraa o teie tau o te tiaturi papu: I to tatou tau, e rave rahi taeae e tuahine o tei vaiiho, mai ia Paulo raua o Sila, i te hoê hiˈoraa faahiahia no nia i te faaiteraa i te hoê tiaturi papu. Te haamanaˈo ra te hoê tuahine o tei ora mai i te aua tapearaa i Auschwitz i te tiaturi e te faaroo aueue ore ta te mau taeae e mau tuahine i faaite i to ratou tapearaahia. Te faatia ra oia e: “I te hoê taime, i te hoê uiuiraa, ua tapiri maira te hoê ofitie ia ˈu ma te riri. ‘Nahea râ matou ia outou? ta ˈna ïa i parau. Ia tapeahia outou, eita outou e tâuˈa; ia tuuhia outou i roto i te fare tapearaa, mea hau roa outou; ia afaihia outou i roto i te hoê aua tapearaa, aita te reira e haapeapea aˈe ia outou; e ia faautuahia outou i te utua pohe, eita outou e hauti aˈe, mai te huru ra e ere no outou. No reira, nahea matou ia outou?’” Auê ïa faaitoitoraa ia ite i te faaroo tei noaahia e to tatou mau taeae i roto i taua tupuraa fifi mau ra! Ua tamau noa ratou i te imi i te tauturu a Iehova no te faaruru atu.

20 Papu maitai e te haamanaˈo ra tatou i te tiaturi ta to tatou mau taeae e rave rahi i faaite i mua i te hamani-ino-raa i te pae o te iri i tupu na i teie mau matahiti hopea nei. Noa ˈtu e to roto ratou i te mau tupuraa atâta, te ara ra te mau taeae e hopoia ta ratou ia faaamuhia to ratou mau taeae e mau tuahine i te pae varua. Te tiaturi papu ra te taatoaraa e ‘te mauhaa ra na ratou i hamanihia ˈi ra e ore ïa e tupu.’—Isa. 54:17.

21 Te faaite atoa ra e rave rahi o to tatou mau taeae e mau tuahine e ere to ratou hoa i te Ite i te hoê faaroo puai e te faaoromai. Ua farerei te hoê taeae no Guadeloupe i te hoê patoiraa uˈana a ta ˈna vahine e ere i te Ite. No te haaparuparu ia ˈna e eiaha oia e haere i te mau putuputuraa Kerisetiano, e au ra e eita oia e faaineine i ta ˈna maa, aore ra e puˈa, e auri aore ra e au i to ˈna ahu. E rave rahi taime te maoro, aita oia e paraparau ia ˈna. Teie râ, ma te tavini ia Iehova ma te hoê tiaturi haavare ore e ma te imi i te tauturu na roto i te pure, ua nehenehe taua taeae ra e faaoromai i taua mau fifi atoa ra. Ehia maororaa? Fatata e piti ahuru matahiti, i muri iho ua taui mǎrû mai te mafatu o ta ˈna vahine. I muri aˈe, ua oaoa roa oia i to ˈna fariiraa i te tiaturiraa o te Basileia o te Atua.

22 Eiaha râ tatou e haamoe i te tiaturi papu o to tatou mau taeae e tuahine apî e haere ra i te fare haapiiraa i te mau mahana atoa, e tia ia ratou ia faaoromai i te mau faaheporaa a to ratou mau hoa haapiiraa e te tahi atu mau tautooraa. E ere i te mea ohie ia faaite e mea taa ê ratou i te fare haapiiraa, teie te hoê faahitiraa a te hoê o to tatou mau tuahine apî: “I te fare haapiiraa, te faaitoito ra te mau taata atoa ia matou ia riro rii matou ei taata patoi. E faatura-rahi-hia matou e vetahi ia aro rii aˈe matou i te mana faatere.” Auê ïa faaheporaa te tia i ta tatou feia apî ia faaoromai! E tia ia opua papu ratou i roto i to ratou feruriraa e to ratou mafatu ia patoi i te tamataraa.

23 E rave rahi o te manuïa ra i te tapea i to ratou taiva ore noa ˈtu te mau tamataraa. Ei hiˈoraa, teie tei roohia i te hoê tuahine apî i Farani. I te hoê mahana, i muri aˈe i te tamaaraa i te avatea, ua tamata te tahi mau taurearea i te faahepo ia ˈna ia apa ia ratou, teie râ, ua pure e ua patoi puai oia, e ua vaiiho maira ratou ia ˈna. I muri aˈe, ua hoˈi faahou mai te hoê o ratou e ua parau atu oia e te haafaahiahia ra oia ia ˈna no to ˈna itoito. Ua nehenehe oia e horoa i te hoê faaiteraa maitai no nia i te Basileia, ma te faataa i te mau faaueraa tumu teitei ta Iehova e haamau no te feia atoa e hinaaro ra e fanaˈo i ta ˈna mau haamaitairaa. I te roaraa o te matahiti haapiiraa, ua nehenehe atoa oia e vauvau i ta ˈna mau tiaturiraa i te taatoaraa o ta ˈna piha haapiiraa.

24 E haamaitairaa faufaa ta tatou ei melo i rotopu i te feia ta Iehova e oaoa ra i te faaohipa no te paraparau ma te tiaturi papu i to ˈna hinaaro! (Kol. 4:12) Hau atu, e ravea faahiahia ta tatou no te faaite i to tatou taiva ore ia arohia tatou e te Diabolo ra o Satani, te hoê enemi atâta roa ˈtu â i te hoê liona. (Pet. 1, 5:8, 9) Eiaha roa tatou e haamoe e te faaohipa ra Iehova i te poroi o te Basileia no te pûpû i te faaoraraa eiaha noa no tatou o te poro ra, no te feia atoa râ o te faaroo ra ia tatou. Ia faaite mai te mau faaotiraa ta tatou e rave e to tatou huru oraraa o te mau mahana atoa e te tuu ra tatou i te Basileia i te parahiraa matamua! E tamau anaˈe ïa i te poro i te parau apî maitai ma te hoê tiaturi papu!

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono