Te porotarama o te rururaa haaati i mua nei
“A haapao i te mau faaueraa a te Atua e a ora,” o te upoo parau ïa o te mau rururaa haaati i mua nei e haamata i te avaˈe Setepa. (Mas. 4:4) E faataa mai oia ia tatou e no te aha e ere i te mea teimaha ia auraro i te mau faaueraa a te Atua. E faaite atoa mai oia ia tatou e nafea te raveraa i te hinaaro o te Atua ia faatupu mai i te tamahanahanaraa e te oaoa mau, e te hoê tiaturiraa atoa no te tau no a muri aˈe.—Mat. 11:28-30; Ioa. 13:17.
E tia i te feia o te hinaaro ra e bapetizo i teie rururaa, ia au i te faaueraa a te Mesia, ia faaara ˈtu i te tiaau peretiteni, o te rave i te mau faanahoraa e titauhia.—Mat. 28:19, 20.
I roto i te hoê oreroraa parau tatuhaahia, e ite mai tatou i te mau huru tupuraa ohie i reira tatou e nehenehe ai e faaite i to tatou here i te Atua e i to tatou mau taeae. (Ioa. 13:34, 35; Ioa. 1, 5:3) E tuatapapa atoa mai tatou i te mau aˈoraa faahiahia i roto i te Salamo 19 e 119. Noa ˈtu e ua papaihia te reira e rave rahi tausani matahiti i teie nei, e ite mai tatou e mea faufaa roa te reira no tatou i teie mahana.
Te oreroraa parau huiraatira ta te tiaau mataeinaa e vauvau mai oia hoi “A mǎtaˈu i te Atua e a haapao i ta ˈna mau faaueraa.” (Koh. 12:13) I roto i ta ˈna oreroraa parau hopea, e faaite te tiaau haaati i te mau taurearea e e nehenehe ratou e faufaa-rahi-hia i teie nei i to ratou oraraa e e tiaturi i te hoê tau mure ore no a muri aˈe. No te faahope i te rururaa, e faahiti te tiaau mataeinaa e rave rahi mau haamaitairaa ia ora ia au i “te ture [“arii,” MN]” o te here. (Iak. 2:8) No reira, eiaha roa tatou ia mairi i taua rururaa ra!