Mea maitai roa i te pae varua!
1 Te moemoeâ nei te rahiraa o te taata i te mahana i reira ratou e parau ai e: “Mea maitai roa!” No ratou, e tupu taua mahana ra ia pue anaˈe ta ratou mau faufaa materia, i reira ïa ratou e nehenehe ai “e [ora ma te hau], e amu, e inu, e ia rearea maite.” (Luka 12:19; MN) Teie râ, e nehenehe tatou e parau i teie nei iho e, aita tatou e erehia ra i te tahi noa ˈˈe taoˈa i te pae varua. (Sal. 34:10) Mea nafea ïa?
2 Te taio nei tatou i roto i te Maseli 10:22 (MN) e: “Te haamaitairaa a Iehova—te reira te mea e taoˈahia ˈi tatou.” Tatou te fanaˈo nei i te farii maitai o te Atua, e tano roa ia parau tatou e, ‘te horoa hua mai nei [te Atua] i te mau mea atoa nei ei [oaoaraa] na tatou.’ (Tim. 1, 6:17) O tatou ïa te nunaa taoˈa roa ˈˈe i te fenua nei!
3 E feruri anaˈe i te mau haamaitairaa e vai ra ia tatou nei: Aita i rahi te feia moni i rotopu ia tatou. Teie râ, te haamaitaihia nei tatou no te mea aita tatou e haapeapea rahi roa nei i to tatou mau hinaaro i te mau mahana atoa. Ua ite Iehova eaha te mau mea titauhia e tatou e ua tǎpǔ oia e horoa mai i te reira. (Mat. 6:31-33) Na roto i teie parau tǎpǔ, ua noaa ia tatou te hau o te feruriraa, e eita te reira e nehenehe e aufauhia.
4 E ere râ te reira anaˈe te mau haamaitairaa pae varua ta tatou e fanaˈo nei. Ua taaihia to tatou ora i te maa pae varua no ǒ mai ia Iehova ra. (Mat. 4:4) Te feia e imi nei i ta ratou maa pae varua i roto i teie nei ao, te pohe nei ïa ratou i te poia, area tatou ra, ua mâha roa to tatou poia e to tatou poihâ. (Isa. 65:13). Te tufa mai nei te “tavini haapao maitai” i te mau pueraa ite faito ore o te aratai i te ora mure ore.—Mat. 24:45; Ioa. 17:3.
5 Na roto i to tatou autaeaeraa faufaa rahi na te ao nei, e nehenehe tatou e fanaˈo i te auhoaraa mahanahana mau o to tatou mau taeae e mau tuahine î i te here na te fenua atoa nei. (Ioa. 13:35) Ua riro ta tatou amuiraa ei haapuraa hau, i reira tatou e fanaˈo ai i te tamahanahanaraa e te tamǎrûraa. Te haapao nei te mau matahiapo i to tatou nephe e te tauturu mai nei ratou ia faaruru i te mau huru haafifiraa atoa. (Heb. 13:17) Ia vai piri noa tatou i to tatou mau taeae, e nehenehe ïa tatou e faaitoito i te tahi e te tahi, e e haapuai e e tauturu atoa te reira ia tatou ia ore e faarue.—Roma 1:11, 12.
6 Ua riro atoa ta tatou iho ohipa ei haamaitairaa. E rave rahi ohipa, e mea haumani ïa e aita hoê aˈe vahi anaanatae. Ia tufa râ tatou i te parau apî maitai na vetahi ê, te hopoi atura ïa tatou i te oaoa, e e faaoaoa atoa mai te reira ia tatou. (Ohi. 20:35) E nehenehe mau ïa tatou e ite i te maitai i ta tatou rohiraa.—Koh. 2:24.
7 Hau roa ˈtu râ, e tiaturiraa to tatou tei hau aˈe i te faahiahia. (Roma 12:12) Te tiai nei tatou i te hoê ao tia roa e te parau-tia, i reira tatou e ora ˈi e te feia i herehia e tatou i roto i te oaoa e te hau e a muri noa ˈtu. E taoˈa faufaa rahi aˈe teie tiaturiraa i te mau mea atoa ta teie ao e pûpû mai.—Tim. 1, 6:19.
8 Nafea tatou ia faaite i to tatou mauruuru? Eita ta tatou e nehenehe e faahoˈi atu ia Iehova i te mau mea atoa ta ˈna i rave no tatou nei. E nehenehe noa ta tatou e faaite i to tatou mauruuru na roto i 1) te haamauruururaa ia ˈna i te mau mahana atoa no to ˈna maitai eita e tia ia fanaˈohia (Eph. 5:20), 2) te faaiteraa i to tatou here na roto i to tatou auraro (Ioa. 1, 5:3), 3) te faaraaraa i to ˈna iˈoa na roto i te pororaa i te parau apî maitai (Sal. 83:18) e 4) te tururaa i te amuiraa kerisetiano na roto i te tahoê-taatoa-raa.—Tim. 1, 3:15.
9 E mau tumu atoa to tatou no te riro ei feia oaoa roa ˈˈe i te fenua nei. (Sal. 144:15b) Ia faaite to tatou huru, to tatou haerea e ta tatou taviniraa i te oaoa ta tatou e fanaˈo nei i roto i ta tatou paradaiso i te pae varua, e tia ˈi! E, mea maitai roa!