TUMU PARAU MATAMUA | TE BASILEIA O TE ATUA: E NAFEA OE E FAUFAAHIA ˈI?
Te Basileia o te Atua, no te aha mea faufaa mau no Iesu?
I te roaraa o ta ˈna taviniraa i te fenua nei, e rave rahi parau ta Iesu i faaite. Ei hiˈoraa, ua haapii oia i ta ˈna mau pǐpǐ e nafea ia pure, ia faaoaoa i te Atua e ia ite i te oaoa mau. (Mataio 6:5-13; Mareko 12:17; Luka 11:28) Mea au roa ˈˈe râ na Iesu e faaite i te Basileia o te Atua i te tahi atu poroi.—Luka 6:45.
Mai tei faahitihia i to na mua ˈtu tumu parau, ua haafaufaa roa Iesu i te ohipa e “poro haerea i te parau maitai ra i te basileia” i roto i to ˈna oraraa. (Luka 8:1) Ua hahaere oia na nia hanere kilometera na te fenua o Iseraela no te haapii i te taata no nia i te Basileia o te Atua. Ua faataahia ta Iesu taviniraa i roto i na Evanelia e maha e ua hau atu 100 irava tei faahiti i te parau o te Basileia. O Iesu tei faahiti pinepine i te reira e aita te taatoaraa o ta ˈna i parau no nia i te Basileia i papai-pauroa-hia!—Ioane 21:25.
No te aha Iesu i haafaufaa ˈi i te Basileia a ora ˈi i te fenua nei? No te mea ua ite Iesu e ua maiti te Atua ia ˈna ei Faatere no tera Basileia. (Isaia 9:6; Luka 22:28-30) Aita râ Iesu i manaˈo noa i te mana aore ra te hanahana ta ˈna e fanaˈo. (Mataio 11:29; Mareko 10:17, 18) Aita hoi Iesu i poro i te Basileia no to ˈna noa iho maitai, no te feia atoa râ ta ˈna e here ra, to ˈna Metua i te raˈi e ta ˈna mau pǐpǐ taiva ore. Tera ïa te tumu matamua roa e mea faufaa noa â te Basileia o te Atuaa no Iesu.
E FAAITE TA TE BASILEIA E FAATUPU I TE HURU MAU O TE METUA O IESU
E taairaa piri roa to Iesu e to to ˈna Metua i te raˈi. (Maseli 8:30; Ioane 14:31) Mea faahiahia roa na Iesu i te mau huru maitatai o to ˈna Metua, mai to ˈna here, aroha e ta ˈna parau-tia. (Deuteronomi 32:4; Isaia 49:15; Ioane 1, 4:8) Mea au ore roa ïa na Iesu ia faaroo i te mau parau haavare i parare no nia i to ˈna Metua. Mai te parau haavare, aita te Atua e tâuˈa ra ia mauiui te taata e te hinaaro ra te Atua ia mauiui tatou. No reira Iesu i poro ai i te “parau maitai o te basileia.” Ua ite hoi oia e e faaite-mau-hia te huru o to ˈna Metua maoti te Basileia i te taime au. (Mataio 4:23; 6:9, 10) E nafea ïa?
Na roto i te Basileia, e ohipa iti rahi e te maitai ta Iehova e rave no te huitaata. ‘E horoi oia i te roimata atoa’ o te feia taiva ore. E faaore roa Iehova i te mau mea atoa e faatahe i te roimata. E mea papu ïa e “e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa.” (Apokalupo 21:3, 4) Maoti te Basileia, e faaore te Atua i te mau mea atoa e haamauiui ra i te taata.b
E maere anei ïa tatou no te aha Iesu i hinaaro ai e faaite i te Basileia? Eita roa ˈtu! Ua ite hoi oia e maoti tera poroi, e taa te taata e Atua puai e te aroha mau to ˈna Metua. (Iakobo 5:11) Ua ite atoa oia e e faufaahia te feia ta ˈna e here ra, te feia taiva ore, i te Basileia.
TA TE BASILEIA E FAATUPU NO TE FEIA TAIVA ORE
Na mua ˈˈe roa Iesu a haere mai ai i te fenua nei, tei te raˈi oia i pihai i to ˈna Metua. Ua faaohipa te Metua i ta ˈna Tamaiti no te hamani i te mau mea atoa. Mai te mau fetia e haapueraa fetia faahiahia i roto i te ao nui e tae roa mai i to tatou paraneta nehenehe mau, te animara e te mau tumu raau. (Kolosa 1:15, 16) Ua riro râ te huitaata ei “oaoaraa” hau ê no Iesu.—Maseli 8:31.
Ua ite-mau-hia te here o Iesu no te huitaata i roto i ta ˈna taviniraa. I te haamataraa iho â, ua faaite maitai Iesu e ua haere mai oia i te fenua nei no te “poro haere i te parau maitai” i te feia rii. (Luka 4:18) Aita noa râ Iesu i poro eaha te tauturu i te taata. Ua faaite atoa râ i to ˈna here no te huitaata e rave rahi taime. I to te nahoa taata putuputuraa no te faaroo ia ˈna, ua “aroha ˈtura oia ia ratou; e faaora ihora i to ratou feia maˈi.” (Mataio 14:14) Ua aroha roa Iesu i te tahi taata e mauiui mau ra no te maˈi a faaite ai oia i to ˈna faaroo e nehenehe ta Iesu e faaora ia ˈna ia hinaaro oia. Ma te aroha, na ô aˈera Iesu: “Ua tia ia ˈu, ia mâ oe,” ora aˈera te maˈi o tera taata. (Luka 5:12, 13) A ite ai Iesu i to ˈna hoa Maria ia oto no te pohe o to ˈna taeae Lazaro, “uuru ihora oia e horuhoru atura tana varua” e “oto ihora Iesu.” (Ioane 11:32-36) I muri iho, ua rave oia i te tahi ohipa faahiahia mau, ua faahoˈi mai Iesu ia Lazaro i te ora noa ˈtu a maha mahana oia i pohe ai!—Ioane 11:38-44.
Ua ite Iesu e no te hoê taime poto noa te mau faaoraraa ta ˈna i rave. Ua taa ia ˈna e e maˈi-faahou-hia te feia ta ˈna i faaora e e pohe faahou tei faatiahia mai i te ora. Ua papu râ ia Iesu e ore roa te maˈi e te pohe i te Basileia o te Atua. No reira Iesu i ore i faatupu noa ˈi i te semeio, ua poro atoa râ ma te itoito “te parau maitai o te hau [aore ra Basileia].” (Mataio 9:35) Ua faaite ta ˈna mau semeio i ta te Basileia o te Atua e faatupu na te ao taatoa nei. A hiˈo na i ta te Bibilia e fafau ra.
E ore te maˈi.
“Ei reira e faaaraarahia ˈi te mata o te matapo ra, e amaha hoi te tariˈa o te feia tariˈa turi ra: ei reira te pirioi e ouˈauˈa noa ˈi mai te aili, e himene mai hoi te vaha o te taata vava” e “e ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.”—Isaia 33:24; 35:5, 6.
E ore roa te pohe.
“E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.”—Salamo 37:29.
“E na ˈna e haamou roa i te pohe e a muri noa ˈtu; e na te Fatu ra, na Iehova, e horoi i te roimata i te mau mata atoa.”—Isaia 25:8.
E tia faahou mai tei pohe.
“E faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra i tana reo, e e haere mai i rapae.”—Ioane 5:28, 29.
“E tia-faahou-raa to tei pohe.”—Ohipa 24:15.
E fanaˈo te taata atoa i te fare e te ohipa.
“E patu ratou i te fare, e na ratou e parahi, e e tanu ratou i te ô vine, e na ratou iho e amu i tana maâ. E ore ratou e patu, e na vetahi è e parahi, e ore ratou e tanu, e na vetahi è e amu . . . e te mau ohipa a to ratou rima e vai maoro noaˈtu ïa.”—Isaia 65:21, 22, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976.
E ore te tamaˈi.
“Ua faaore oia i te tamaˈi e tae roa aˈenei i te hopea fenua!”—Salamo 46:9.
“E ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi.”—Isaia 2:4.
E maa ta te taata atoa.
“Ei reira e hotu rahi mai ai te fenua, e na te Atua, na to tatou iho Atua, e haamaitai mai ia tatou nei.”—Salamo 67:6.
“E riro hoi e maa sitona tei te fenua i nia i te tupuai o te mau mouˈa ra.”—Salamo 72:16.
E ore te veve.
“E ore hoi te taata rii e haamoe-roa-hia ˈtu.”—Salamo 9:18.
“O tei veve ra e ua tiaoro maira, na ˈna ïa e faaora; e tei ati ra e aita o ˈna e tauturu. E faaherehere oia i tei paruparu ra e tei veve, e faaora hoi oia i te feia taoˈa ore ra.”—Salamo 72:12, 13.
Ia hiˈopoa oe i teie mau parau fafau ta te Basileia o te Atua e faatupu, e taa oe no te aha e mea faufaa mau ai te reira no Iesu. I te fenua nei, ua hinaaro mau oia e faaite i te poroi o te Basileia o te Atua i te feia atoa e faaroo atu. Ua ite oia e e ore roa te mau mauiui atoa ta te taata e faaruru nei.
E hinaaro anei oe e fanaˈo i te mau maitai ta te Basileia e faatupu? Mai te peu e e, e nafea oe e ite atu â no nia i te Basileia? Eaha te tia ia oe ia rave no te fanaˈo i tera mau haamaitairaa? E pahonohia tera mau uiraa i te tuhaa hopea o teie tumu parau.
a E faataahia to Iesu huru i teie nei i roto i teie tumu parau no te mea te ora ra o ˈna i te raˈi i teie nei. Mai te taime oia i hoˈi ai i te raˈi, eita e ore e mea faufaa roa ˈtu â te Basileia no ˈna.—Luka 24:51.
b No te ite atu â no te aha te Atua i vaiiho ai i te taata ia mauiui, a hiˈo i te pene 11 o te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? piahia e te mau Ite no Iehova.