VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w14 15/2 api 26-27
  • Uiraa a te feia taio

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Uiraa a te feia taio
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
  • Papai tei tuea
  • Ua tiai ratou i te Mesia
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
  • Ua faaite atea te parau tohu a Daniela i te faraa mai te Mesia
    Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano (2017)
  • “Ua itea ia mâua te Mesia”!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • E nafea te parau tohu a Daniela e faaite atea ˈi i te taeraa mai o te Mesia?
    Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
w14 15/2 api 26-27

UIRAA A TE FEIA TAIO

No te aha te mau ati Iuda i te senekele matamua i “tiai” ai i te Mesia?

A ora ˈi Ioane Bapetizo, te fatimauu aore ra “te tiai noa ra te taata atoa, ˈe te uiui noa ra i roto ia ratou iho: ‘E ere anei o Ioane i te Mesia?’” (Luka 3:15, Te Faufaa Api) No te aha te mau ati Iuda i tiai ai ia fa mai te Mesia i taua tau ra? Teie te tahi mau tumu.

Melahi a Iehova e paraparau ra i te mau tiai mamoe i pihaiiho ia Betelehema
Melahi a Iehova e paraparau ra i te mau tiai mamoe i pihaiiho ia Betelehema

A fanauhia ˈi Iesu, ua fa te hoê melahi a Iehova i te mau tiai e haapao ra i ta ratou mau mamoe i te mau vahi piri ia Betelehema. Ua faaite te melahi: “I nauanei hoi i fanau ai te Ora no outou i te oire o Davida, oia hoi te Mesia ra o te Fatu.” (Luka 2:8-11) I muri iho, ua apitihia te melahi e te hoê nahoa rahi no te raˈi “i te haamaitairaa i te Atua, i te na ôraa e,a Ia haamaitaihia te Atua i nia i te raˈi teitei, ei hau to teie nei ao, e ia ite auhia mai te taata nei.”—Luka 2:13, 14.

Mea papu e ua ohipa puai tera mau parau i nia i teie mau tiai mamoe. Ua haere oioi aˈera ratou i Betelehema e a ite ai ia Iosepha, Maria e te tamaiti ra o Iesu, ‘ua faaite hua ˈtura ratou i tei parauhia mai ia ratou i taua tamaiti ra. Maere anaˈe ihora te feia atoa i faaroo ra i te mau parau a te mau tiai mamoe.’ (Luka 2:17, 18) E au ra ïa e ua paraparau te mau tiai mamoe ia Iosepha e Maria, oia atoa râ i te tahi atu mau taata. A hoˈi ai teie mau tiai i ǒ ratou, ua tamau â ratou i “te haamaitai e te arue i te Atua i te mau mea atoa ta ratou i faaroo e ta ratou i ite, tei parauhia mai ia ratou ra.” (Luka 2:20) Mea papu e aita teie mau tiai mamoe i tapea na ratou te mau mea maitai ta ratou i faaroo no nia i te Mesia!

Maria e te pêpe ra o Iesu a haamaitai ai te peropheta vahine o Ana i te Atua
Maria e te pêpe ra o Iesu a haamaitai ai te peropheta vahine o Ana i te Atua

Mai tei titauhia e te ture a Mose, ua hopoi Maria i ta ˈna tamaiti matahiapo i Ierusalema no te pûpû ia ˈna i te aro o Iehova. A ite ai i te tamarii, ua “haamaitai atura” te peropheta vahine ra o Ana “i te Fatu, ˈe ua haamata ihora i te taˈo i te parau no taua tamaiti iti ra i te feia atoa e tia i te faaoraraahia o Ierusalema.” (Luka 2:36-38, Te Faufaa Api; Exo. 13:12) Parare noa ˈtura te parau apî e ua fa mai te Mesia.

I muri iho, ua haere te tahi mau taata hiˈo fetia no Hitia o te râ mai i Ierusalema ma te parau: “Teihea te Arii fanau apî o te ati Iuda nei? ite aˈenei hoi matou i to ˈna fetia i te hitia o te râ, i haere mai hoi matou e tahopu ia ˈna.” (Mat. 2:1, 2) A faaroo ai te arii Heroda i te reira, “aehuehu roa aˈera oia e to Ierusalema atoa. E haaputuputuhia maira e ana te autahuˈa rarahi atoa, e te mau papai parau a te taata atoa ra, ua ui atura oia ia ratou i te vahi e fanau ai te Mesia.” (Mat. 2:3, 4) Mea rahi mau ïa te taata tei faaroo e ua tae mai te Mesia fafauhia!b

Arii Heroda e aniani ra no nia i te Mesia. Feia hiˈo fetia no Hitia o te râ mai e pee ra i te hoê fetia
Arii Heroda e aniani ra no nia i te Mesia. Feia hiˈo fetia no Hitia o te râ mai e pee ra i te hoê fetia

Te faaite ra te Luka 3:15, faahitihia i te omuaraa, e i manaˈo na te tahi mau ati Iuda e o Ioane Bapetizo paha te Mesia. E manaˈo hape râ tera, ua haapapu hoi Ioane: “O te haere mai i muri iho ia ˈu nei, e mana rahi to ˈna i to ˈu, e ore au e au ia hopoi i to ˈna tamaa; e bapetizo ïa oia ia outou i te [v]arua [m]aitai e te auahi.” (Mat. 3:11) Mea papu e ua tiai atu â vetahi ê i te Mesia a faaroo ai i teie mau parau haehaa a Ioane.

Mea nafea te mau ati Iuda o te senekele matamua i te iteraa afea te Mesia e tae mai ai? Ua numera anei ratou i na 70 hebedoma o te parau tohu i roto i te Daniela 9:24-27? Peneiaˈe, aita râ e haapapuraa. Mea rahi hoi te faataaraa taa ê i te tau o Iesu no nia i na 70 hebedoma. E aita hoê aˈe tei tuea rii i to tatou maramaramaraa no teie nei.c

A hiˈo na i te mau Esséniens, te hoê pǔpǔ iti faaroo ati Iuda paha o tei faataa ê ia ratou i te totaiete. I haapii na ratou e e piti Mesia te fa mai i te pae hopea o na 490 matahiti. Aita râ e nehenehe e haapapu e ua numera ratou i te reira ia au i te parau tohu a Daniela. Noa ˈtu e ua na reira ratou, mea fifi ia feruri i te tumu i pee ai te rahiraa o te mau ati Iuda i te numeraraa a te hoê pǔpǔ o te faataa ê ia ratou i te totaiete.

I te senekele piti i muri aˈe i te Mesia, i tiaturi na te tahi mau ati Iuda e e haamata na 70 hebedoma a haamouhia ˈi te hiero no te taime matamua i 607 hou te Mesia. E e hope te reira a haamouhia ˈi te piti o te hiero i 70 i muri aˈe i te Mesia. Area vetahi ê, ua taai ïa i te tupuraa o te parau tohu i te tau o te mau Maccabées, o tei haamata i te area matahiti 170 hou te Mesia. Aita ïa ratou i afaro no nia i te numeraraa i na 70 hebedoma.

Mai te peu e ua taa-maitai-hia eaha na 70 hebedoma i te senekele matamua, e faahiti te mau aposetolo i te reira no te haapapu e o Iesu iho â te Mesia fafauhia. E na reira atoa ïa te tahi atu mau Kerisetiano o te senekele matamua. Teie râ, aita e haapapuraa e ua na reira iho â te mau Kerisetiano matamua.

Ua faahiti pinepine te feia papai Evanelia i te tahi mau parau tohu i roto i te mau Papai Hebera o tei tupu i nia ia Iesu Mesia. (Mat. 1:22, 23; 2:13-15; 4:13-16) Aita râ hoê aˈe o ratou i taai i te faraa mai o Iesu i nia i te fenua i te parau tohu o na 70 hebedoma.

Ei haapotoraa: Eita e nehenehe e haapapu e ua taa maitai anei i te taata i te tau o Iesu te parau tohu o na 70 hebedoma. Te horoa nei râ te mau Evanelia, mai ta tatou i hiˈopoa mai, i te mau tumu papu i “tiai” ai ratou i te Mesia.

a Aita te Bibilia e parau ra e ua “himene” te mau melahi a fanauhia ˈi Iesu.

b E uiui paha tatou, Mea nafea te feia hiˈo fetia i te taairaa i te “fetia” ta ratou i ite i Hitia o te râ e te fanauraa o te ‘Arii o te ati Iuda’? Ua faaroo anei ratou i te parau apî no nia i te fanauraa o Iesu a haere ai na Iseraela?

c No to tatou maramaramaraa no teie nei no nia i na 70 hebedoma, a hiˈo i te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? i te mau api 197-199.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono