VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w14 15/2 api 13-15
  • Ua haamaitaihia te vahine ivi no Zarephate no to ˈna faaroo

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua haamaitaihia te vahine ivi no Zarephate no to ˈna faaroo
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • UA ITEA IA ELIA TE HOÊ VAHINE IVI TEI FAAITE I TE FAAROO
  • ‘E MATA NA I TE HAMANI I TE HOÊ MAA ITI NA ˈU’
  • ‘I HAERE MAI ANEI OE IA POHE TAU TAMAITI?’
  • “INAHA, UA ORA TO TAMAITI”
  • Ua faatiahia mai te tamaiti a te hoê vahine ivi i te ora
    Ta ˈu e haapii no roto mai i te Bibilia
  • Ua faaite oia i te faaroo ia Iehova i te tau fifi roa
    A haere ma te itoito e te Atua
  • Hoê â anei to outou faaroo e to Elia?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Ua tamahanahanahia oia e to ˈna Atua
    A pee i to ratou faaroo
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
w14 15/2 api 13-15
Te vahine ivi no Zarephate e tauahi ra i ta ˈna tamarii otahi
Te vahine ivi no Zarephate e tauahi ra i ta ˈna tamarii otahi

Ua haamaitaihia te vahine ivi no Zarephate no to ˈna faaroo

TE TAUAHI ra te hoê vahine ivi veve i ta ˈna tamaiti otahi. Ua maere roa o ˈna i te mea e maa taime na mua ˈtu, ua rave o ˈna i te tino pohe o ta ˈna tamaiti i roto i to ˈna rima ma te here. I teie nei, te hiˈo nei teie mama i ta ˈna tamaiti tei ora faahou mai. Auê o ˈna i te oaoa a ite ai i to ˈna mata ataata! Parau aˈera ta ˈna manihini: “Inaha, ua ora to tamaiti.”

Fatata e 3 000 matahiti teie faatia-faahou-raa putapû mau i te tupuraa. E nehenehe oe e taio i te reira i roto i Te mau arii 1 pene 17. Te manihini, o te peropheta a te Atua ïa o Elia. E te mama? O te hoê vahine ivi ïa, aita i faaitehia te iˈoa, i ora na i te oire o Zarephate. Hoê teie o te mau tupuraa tei haapuai mau i to ˈna faaroo. E haapiiraa faufaa mau ta tatou e huti mai no nia ia ˈna.

UA ITEA IA ELIA TE HOÊ VAHINE IVI TEI FAAITE I TE FAAROO

Ua faaoti Iehova e eita te ûa e topa i nia i te tuhaa fenua o Ahaba, te arii ino o Iseraela, no te hoê tau roa. I muri aˈe i to Elia faaiteraa i te paurâ, ua faatapuni Iehova ia ˈna ia Ahaba e ua faaamu i te peropheta i te pane e te iˈo puaa ma te faaohipa i te mau oreba. Parau aˈera Iehova ia Elia: “A tia, e e haere i Zarephate i Sidona, a parahi ai i reira; ua parauhia e au te tahi vahine ivi i reira na ˈna e faaamu ia oe.”—Arii 1, 17:1-9.

A tapae ai i Zarephate, ite aˈera Elia i te hoê vahine ivi veve e ohi haere ra i te vahie. O ˈna paha ïa te vahine te faaamu i te peropheta. E nafea ra hoi, mea veve roa hoi o ˈna? Noa ˈtu e ua taiâ rii paha Elia, parau aˈera o ˈna i te vahine: “A hopoi mai na i te hoê maa pape i roto i te farii, ia inu vau.” A na reira ˈi te vahine, parau faahou aˈera Elia: “Hopoi atoa mai i te tahi maa pane.” (Arii 1, 17:10, 11) Aita e fifi no teie vahine ia horoa maa pape na teie taata ta ˈna i ore i matau. No te horoa râ i te maa, mea taa ê ïa.

Ua parau atu te vahine ivi: “Te ora ra to Atua o Iehova, aita roa a ˈu e maa ama, maori râ te hoê maa faraoa hoê rima e î tei roto i te hue, e te hoê maa hinu i roto i te farii; e inaha, te ohi haere nei au i te maa vahie, a haere ai au i roto a tunu ai na mâua o tau tamaiti, a amu ai mâua, a pohe atu ai.” (Arii 1, 17:12) E feruri anaˈe eaha ta ta ˈna mau parau e faaite ra.

Ua taa i te vahine ivi e e Iseraela Elia o te mǎtaˈu i te Atua. Ta ta ˈna ïa mau parau e faaite ra a na ô ai: “Te ora ra to Atua o Iehova.” E au ra e ua ite rii o ˈna no nia i te Atua o Iseraela, aita râ o ˈna i parau “to ˈu Atua” no Iehova. I ora na oia i Zarephate, te hoê oire Phoinikia i Sidona. I haamori na paha te mau taata i Zarephate ia Baala. Noa ˈtu râ, ua ite Iehova i te tahi mea maitai i roto i teie vahine ivi.

I ora na teie vahine ivi veve no Zarephate i rotopu i te feia haamori idolo. Noa ˈtu râ, ua faatupu o ˈna i te faaroo. Ua tono Iehova ia Elia i Zarephate no te maitai o tera vahine e o te peropheta. E nehenehe tatou e huti mai i te hoê haapiiraa faufaa.

E ere o te feia atoa no Zarephate i te mea ino. Ma te tono ia Elia i te vahine ivi ra, ua faaite Iehova e te ite nei oia i te feia aau maitai o tei ore â i tavini ia ˈna. Inaha, ‘te ite nei te Atua i tei mǎtaˈu ia ˈna e i tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa.’—Ohi. 10:35.

Ehia taata i roto i ta oe tuhaa fenua tei au i te vahine ivi no Zarephate? Peneiaˈe te hinaaro nei ratou i te hoê huru oraraa maitai aˈe noa ˈtu e ua haaatihia ratou i te taata o te haapaoraa hape. Aita paha ratou i ite o vai o Iehova aore ra mea iti roa. Te hinaaro nei ïa ratou i te tauturu no te farii i te haamoriraa viivii ore. Te imi e te tauturu ra anei oe i taua mau taata ra?

‘E MATA NA I TE HAMANI I TE HOÊ MAA ITI NA ˈU’

A hiˈo na i ta Elia i ani i te vahine ivi ia rave. No parau noa ˈtura teie vahine e hoê noa maa ta ˈna e nehenehe e tunu no raua ta ˈna tamaiti a pohe atu ai. Eaha râ ta Elia i parau? “Eiaha e mǎtaˈu; e haere râ oe e na reira ta oe i parau ra: e mata na râ i te hamani i te hoê vahi [aore ra maa] iti na ˈu, a hopoi mai ai ia ˈu nei, a hamani ai i ta oe e ta to tamaiti. Te na ô maira hoi te Atua o Iseraela a Iehova, E ore te hue faraoa e iti, e ore hoi e pau te farii hinu, e tae noa ˈtu i te mahana e hopoi mai ai Iehova i te ûa i te fenua nei.”—Arii 1, 17:11-14.

E parau paha vetahi: ‘E horoa i ta mâua maa hopea? Te hauti maira paha oe!’ Aita râ te vahine ivi i na reira. Noa ˈtu e mea iti roa to ˈna ite no nia ia Iehova, ua tiaturi o ˈna ia Elia e ua rave i ta ˈna i ani. Ua tamatahia to ˈna faaroo e ua rave o ˈna i te hoê faaotiraa î i te paari.

Te vahine ivi no Zarephate e faatamaa ra i te peropheta Elia

No to ˈna faaroo i te Atua o Elia, ua ora mai te vahine ivi e ta ˈna tamaiti

Te vahine ivi no Zarephate e faatamaa ra i te peropheta Elia

No to ˈna faaroo i te Atua o Elia, ua ora mai te vahine ivi e ta ˈna tamaiti

Aita te Atua i faarue i teie vahine ivi veve. Mai ta Elia i parau, ua faanavai Iehova i te maa ia nehenehe Elia, te vahine ivi e ta ˈna tamaiti e tamaa a hope roa ˈi te tau paurâ. “Aore hoi taua hue faraoa ra i iti, aore hoi te farii hinu i pau, ta Iehova hoi i parau mai, i te vaha o Elia.” (Arii 1, 17:16; 18:1) Mai te peu e aita teie vahine i na reira, e pau na maa hinu e faraoa ota a tunu ai o ˈna i ta raua maa iti. Ua haa râ o ˈna ma te faaroo, ua tiaturi o ˈna ia Iehova e ua faatamaa na mua ia Elia.

Teie te tahi haapiiraa e huti mai: E haamaitai te Atua i te feia o te faatupu i te faaroo. Ia na reira oe i mua i te tamataraa, e tauturu mai Iehova. E riro o ˈna ei Atua horoa, Paruru e Hoa no te tauturu ia oe ia faaruru i te fifi.—Exo. 3:13-15.

I 1898, ua huti mai Te Pare Tiairaa (parauhia na Le Phare de la Tour de Sion) i teie haapiiraa no nia i te aamu o te vahine ivi: “Mai te peu e e faaroo rahi to ˈna no te auraro, e fanaˈo o ˈna i te tauturu a te Fatu na roto i te peropheta. Ia ore, e imihia paha te tahi atu vahine ivi o te faatupu i te faaroo. Hoê â huru no tatou. I roto i to tatou nei oraraa, te tamata nei te Fatu i to tatou faaroo. Ia faatupu tatou i te faaroo, e haamaitaihia tatou. Ia ore, e ere tatou i te haamaitairaa.”

I mua i te fifi taa maitai, e imi anaˈe i te aratairaa a te Atua i roto i te Bibilia e i ta tatou mau papai Bibilia. Ia oti, e haa anaˈe ia au i te aratairaa a Iehova noa ˈtu e mea fifi paha ia farii i te reira. E haamaitaihia iho â tatou ia haa tatou ia au i teie parau paari: “E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora haapao. Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.”—Mas. 3:5, 6.

‘I HAERE MAI ANEI OE IA POHE TAU TAMAITI?’

Ua tamata-faahou-hia te faaroo o teie vahine ivi. Te faatia ra te Bibilia: “E i muri aˈe i te reira, roohia ihora te tamaiti a taua vahine ra, te vahine utuafare, i te pohe i te maˈi: e maˈi rahi to ˈna, aita ˈtura e aho i toe i roto ia ˈna.” Ua oto roa teie mama. Ma te imi i te tumu o teie ati, ua parau o ˈna ia Elia: “Eaha ta ˈu ia oe, e te taata no te Atua na? I haere mai anei oe e faaite i ta ˈu nei hara, e ia pohe hoi tau tamaiti?” (Arii 1, 17:17, 18) Eaha ta teie mau parau mauiui mau e faaite ra?

Ua haamanaˈo anei teie vahine i te hoê hara i hauti ai to ˈna manaˈo haava? Ua manaˈo anei o ˈna e ua faautua te Atua ia ˈna ma te haapohe i ta ˈna tamaiti e no reira te Atua i tono ai ia Elia? Aita te Bibilia e faaite ra. Teie râ te mea papu: Aita te vahine ivi i faahapa i te Atua i te tahi noa ˈˈe mea tano ore.

Ua pohe te tamaiti a teie vahine ivi e te manaˈo ra o ˈna e o te peropheta te tumu e heva ˈi oia. A ite ai i te reira, ua huru ê roa paha Elia. I muri aˈe i te amoraa i te tino pohe o te tamaiti i roto i te piha i nia, pii aˈera Elia: “E tau Atua, e Iehova e, ua hopoi mai hoi oe i te ino i te vahine ivi ta ˈu e parahi nei i pohe ai ta ˈna tamaiti?” Aita te peropheta i hinaaro ia faainohia te iˈoa o te Atua ia vaiiho o ˈNa i teie vahine maitai e te farii maitai ia mauiui atu â. Taparu ihora Elia: “E tau Atua, e Iehova e, teie ta ˈu parau ia oe, e faahoˈi mai oe i . . . teie nei tamaiti.”—Arii 1, 17:20, 21.

“INAHA, UA ORA TO TAMAITI”

Ua faaroo Iehova i te pure a Elia. Ua faatamaa te vahine ivi i te peropheta e ua faatupu o ˈna i te faaroo. Aita te Atua i faaora i te maˈi o ta ˈna tamaiti. Ua ite hoi o ˈna e e nehenehe ta ˈna e faahoˈi mai ia ˈna i te ora. Te faatia-faahou-raa matamua ïa teie ta te Bibilia e faahiti ra. E e horoa te reira i te tiaturiraa i te mau uˈi a muri atu. I to Elia taparuraa ia ˈna, faahoˈi aˈera Iehova i te tamaiti i te ora. A feruri na i te oaoa o te vahine ivi a parau ai Elia: “Inaha, ua ora to tamaiti.” Na ô aˈera teie vahine ivi ia Elia: “O te mea teie i ite ai au e, e taata oe no te Atua, e tei roto te parau mau a Iehova i to vaha.”—Arii 1, 17:22-24.

Tera noa ta Te mau arii 1 pene 17 e parau ra no nia i teie vahine. I te mea râ e mea maitai te mau parau a Iesu no nia ia ˈna, ua riro mai paha o ˈna ei tavini a Iehova. (Luka 4:25, 26) Te haapii maira to ˈna aamu e e haamaitai te Atua i te feia e tauturu ra i ta ˈna mau tavini. (Mat. 25:34-40) Oia atoa e te aupuru ra te Atua i te feia e vai taiva ore ia ˈna noa ˈtu te mau fifi ino mau. (Mat. 6:25-34) Te haapapu atoa maira teie aamu e te vai ra ia Iehova te hinaaro e te puai no te faahoˈi mai i tei pohe i te ora. (Ohi. 24:15) E ere anei teie i te mau tumu maitai no te haamanaˈo i te vahine ivi no Zarephate?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono