VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w13 15/8 api 23-27
  • Mai te aha to tatou huru e tia ˈi?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mai te aha to tatou huru e tia ˈi?
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova—2013
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E NAFEA SATANI E HAAVARE AI I TE TAATA?
  • “TE HINAARO TIA ORE O TE TINO”
  • “TE HINAARO TIA ORE O TE MATA”
  • “TE AHAAHA O TE ORARAA”
  • EAHA TE RAVE IA MAITAI NOA TO TATOU TAAIRAA E IEHOVA?
  • A vai ara, te hinaaro ra o Satani e haapau ia oe!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • O Iehova anei te mea faufaa roa ˈˈe i roto i to oe oraraa?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
  • Te parau mau no nia i to tatou enemi
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
  • Te mau faatere i roto i te ao varua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova—2013
w13 15/8 api 23-27

Mai te aha to tatou huru e tia ˈi?

“Mai te aha to outou huru e tia ˈi i te haapao maitai e te paieti?”—PET. 2, 3:11.

EAHA TA OUTOU E PAHONO?

  • Ia aha tatou no te fanaˈo i ta te Atua farii maitai?

  • E nafea Satani e haavare ai i te taata?

  • Eaha te rave ia maitai noa te taairaa e Iehova?

1, 2. Ia aha tatou no te fanaˈo i ta te Atua farii maitai?

E TÂUˈA iho â tatou i te manaˈo o vetahi ê. Ei Kerisetiano, mea faufaa roa to Iehova manaˈo no nia ia tatou. O ˈna hoi tei rahi roa ˈˈe i te ao nui e “te tumu o te ora.”—Sal. 36:9.

2 Ua faaitoito mai te aposetolo Petero ia faaite i te “haapao [aore ra haerea] maitai e te paieti” no te fanaˈo i ta Iehova farii maitai (A taio i te Petero 2, 3:11.) E moˈa to tatou haerea ia vai mâ tatou i te pae morare, feruriraa e te pae varua. E titau-atoa-hia ia faaite i te “paieti” ma te faatura i te Atua e te vai taiva ore ia ˈna. No te Atua, mea faufaa te haerea. Oia atoa râ to tatou mau manaˈo hohonu no nia ia ˈna. I te mea e o Iehova te ‘hiˈo i te aau,’ ua ite oia e mea moˈa anei to tatou haerea e te haamori ra anei tatou ia ˈna anaˈe.—Par. 1, 29:17.

3. Eaha te uiui?

3 Eita Satani te Diabolo e hinaaro ia fanaˈo tatou i ta te Atua farii maitai. Te tutava nei ïa oia i te faaino i to tatou auhoaraa e Iehova. E te faaohipa nei oia i te parau e ohipa haavare ia atea ê tatou i te Atua ta tatou e haamori ra. (Ioa. 8:44; Kor. 2, 11:13-15) Mea maitai ia uiui: ‘E nafea Satani e haavare ai i te taata? Eaha te rave ia maitai noa to ˈu taairaa e Iehova?’

E NAFEA SATANI E HAAVARE AI I TE TAATA?

4. No te tuino i to tatou taairaa e te Atua, eaha ta Satani e faaohipa e no te aha?

4 Ua papai te pǐpǐ Iakobo: “Ua haavarehia râ te taata ia faahahau-ê-hia, e ia riro noa ˈtu i to ˈna iho hinaaro tia ore. E ua tô anaˈe taua hinaaro tia ore ra, fanau maira ta ˈna, o te hara; e ia rave-faahope-hia te hara ra, fanau maira ta ˈna, o te pohe.” (Iak. 1:14, 15) Te faaohipa ra Satani i te aau, no reira mai hoi te mau hinaaro atoa, ia taiva tatou i te Atua.

5, 6. (a) Eaha ta Satani mau ravea no te haavare ia tatou? (b) Eaha ta ˈna mau marei e no te aha mea aravihi ai oia i te faaohipa i te reira?

5 Eaha ïa ta Satani mau ravea? Te na ô ra te Bibilia: “Te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ioa. 1, 5:19) Oia atoa i “te mau mea atoa o teie nei ao.” (A taio i te Ioane 1, 2:15, 16.) A tau matahiti aˈenei to te Diabolo faaineineraa i te ao e haaati maira. E titauhia ïa ia haapao maitai i ta ˈna mau ravea haavarevare.—Ioa. 17:15.

6 Ua rau te marei a Satani no te haavare i to tatou aau. Ua faaite mai te aposetolo Ioane e toru: (1) “te hinaaro tia ore o te tino,” (2) “te hinaaro tia ore o te mata” e (3) “te ahaaha o te oraraa.” Tera ta Satani ravea no te faahema ia Iesu i roto i te medebara. I te mea e ua mataro te Diabolo i te faaohipa i tera mau marei, mea aravihi atu â ïa oia i teie mahana. E faatano oia i te marei i te huru o te taata. Hou a hiˈopoa ˈi eaha te rave no te paruru ia tatou, e hiˈo anaˈe mea nafea te Diabolo i nehenehe ai e faahema ia Eva, eiaha râ i te Tamaiti a te Atua.

“TE HINAARO TIA ORE O TE TINO”

Ua hema Eva i “te hinaaro tia ore o te tino” (A hiˈo i te paratarafa 7)

7. Mea nafea Satani i te faaohiparaa i “te hinaaro tia ore o te tino” no te faahema ia Eva?

7 E titauhia ia amu te taata i te maa no te ora. I te fenua nei, ua rahi te maa ta te Atua Poiete i horoa mai. E faaohipa paha Satani i taua hinaaro ra ia ore tatou e rave i ta te Atua opuaraa. A hiˈo na ua nafea oia i nia ia Eva. (A taio i te Genese 3:1-6.) A parau ai e e riro Eva mai te Atua ra te huru, ua na ô ïa Satani e eita oia e pohe a amu ai i te maa o “te raau e ite ai i te maitai e te ino.” (Gen. 2:9) Ia au i te Diabolo, eita e titauhia ia auraro Eva i te Atua no te ora. Auê hoi haavare e! A ueuehia ˈi te reira i roto i te feruriraa o Eva, e piti faaotiraa ta ˈna: E tinai i tera manaˈo aore ra e manaˈonaˈo noa a rahi roa ˈtu ai te hinaaro e amu i tera maa. Noa ˈtu e e nehenehe e amu i to te mau raau atoa o te ô ra, ua maiti Eva i te tiaturi i ta Satani i parau no nia i te raau i ropu. Ua “rave ihora oia i te maa no nia i taua raau ra, amu ihora.” Ua faatupu Satani i roto i te aau o Eva i te tahi hinaaro opanihia e to ˈna Atua Poiete.

Aita Iesu i vaiiho i te tahi noa ˈˈe mea e faahema ia ˈna (A hiˈo i te paratarafa 8)

8. Mea nafea to Satani faahemaraa ia Iesu i “te hinaaro tia ore o te tino” e no te aha i ore ai i manuïa?

8 Tera atoa ta Satani ravea a faahema ˈi oia ia Iesu i roto i te medebara. I haapae na Iesu i te maa e 40 mahana e e 40 rui. Ua tamata ˈtura Satani i te faaohipa i to Iesu hinaaro e amu i te maa. Ua na ô Satani: “E tamaiti oe na te Atua ra, a parau oe i teie nei ofai ia riro ei pane.” (Luka 4:1-3) E piti faaotiraa ta Iesu: E faatupu i te semeio no te haamâha i to ˈna hinaaro e amu i te maa aore ra eita. Ua ite râ Iesu e eita e tia ia na reira. Noa ˈtu te poia, ua haafaufaa aˈe oia i to ˈna taairaa e Iehova i te maa. Ua pahono atu ïa: “Ua papaihia, E ore te taata e ora i te pane anaˈe ra, i te mau mea atoa râ i haapaohia e te Atua.”—Luka 4:4.

“TE HINAARO TIA ORE O TE MATA”

9. E nafea e tupu mai ai “te hinaaro tia ore o te mata” e mea nafea to Satani faaohiparaa i te reira i nia ia Eva?

9 Ua faahiti atoa Ioane i “te hinaaro tia ore o te mata” ei marei. E nehenehe ïa e tupu mai te hinaaro ma te hiˈo noa ˈtu i te tahi mea. Ua faaohipa Satani i tera hinaaro i nia ia Eva ma te na ô: “E araara ïa to mata.” Rahi atu â o ˈna i te hiˈo i te maa opanihia, rahi atu â o ˈna i te hinaaro i te reira. Ite aˈera Eva i tera raau ei mea “au hoi i te mata ia hiˈo atu.”

10. Mea nafea to Satani faaohiparaa i “te hinaaro tia ore o te mata” i nia ia Iesu e ua aha râ o ˈna?

10 Ua nafea Satani i nia ia Iesu? “Ua faaite maira ia ˈna i reira ra i te mau basileia atoa o te ao nei. Ua parau maira te diabolo ia ˈna, E horoa ˈtu vau i te hau, e te hinuhinu i teie nei mau fenua ia oe.” (Luka 4:5, 6) Aita Iesu i ite mata roa ˈtu i tera mau basileia, i te hoê râ orama. Aita e hape e ua manaˈo Satani e e hema Iesu i te hinuhinu o tera mau basileia. Ma te haama ore, na ô atura Satani: “Ia tia ia oe i te tahopu mai ia ˈu nei, na oe anaˈe ïa.” (Luka 4:7) Aita roa ˈtu Iesu i hinaaro e na reira, oioi atura râ oia i te pahono: “O te Fatu ra o te Atua [Iehova] ta oe e tahopu, e oia anaˈe ra ta oe e haamori.”—Luka 4:8.

“TE AHAAHA O TE ORARAA”

11. Ua nafea Satani no te faahema ia Eva?

11 Ua na ô Ioane e tei roto “te ahaaha o te oraraa” i te mau mea atoa o teie nei ao. Aita Adamu e Eva i nehenehe e faaahaaha i mua i te tahi atu, o raua anaˈe hoi i te fenua i taua tau ra. Ua teoteo mai râ raua. A faahema ˈi ia Eva, ua parau Satani e te faaere ra te Atua ia ˈna i te tahi mea faahiahia. Ua na ô atu te Diabolo e i te mahana e amu ai oia i te maa o “te raau e ite ai i te maitai e te ino,” e riro oia “mai te atua ra te huru i te ite i te maitai e te ino.” (Gen. 2:17; 3:5) Turai aˈera Satani ia Eva ia orure hau ia Iehova. E au ra e no te teoteo Eva i vare ai i te parau haavare. Ua amu atura i te maa opanihia ma te tiaturi e e ore oia e pohe. Ua hape mau ïa!

12. Eaha ˈtu â ta Satani i rave no te faahema ia Iesu e ua nafea Iesu?

12 Mea taa ê roa Iesu ia Eva. Mea faahiahia mau hoi to ˈna haehaa! Ua tamata Satani i te faahema ia ˈna ma te tahi atu ravea, ua patoi noa ˈtu râ oia. A turaihia ˈi o ˈna ia rave i te tahi ohipa teoteo mau, te aaraa i te Atua, ua pahono Iesu ma te taiâ ore: “Ua parauhia mai e, Eiaha oe e aa ˈtu i to Atua ia Iehova.”—A taio i te Luka 4:9-12.

EAHA TE RAVE IA MAITAI NOA TO TATOU TAAIRAA E IEHOVA?

13, 14. A faataa te nafea ra Satani no te faahema mai.

13 Te faahema noa nei Satani i te taata e te mau marei ta ˈna i faaohipa i nia ia Eva e Iesu. Te faaohipa ra o ˈna i “te hinaaro tia ore o te tino” ia pee te taata i te haerea morare ore aore ra ia amu e ia inu hua ratou. Oia atoa i “te hinaaro tia ore o te mata” ia hiˈo te taata i te mau hohoˈa faufau, i nia iho â râ i te Internet. E i “te ahaaha o te oraraa” ia teoteo mai te taata e ia hinaaro atu â ratou i te taoˈa, te mana e te roo.

E haamanaˈo oe i teihea faaueraa Bibilia i mua i teie mau tupuraa? (A hiˈo i te paratarafa 13, 14)

14 E au “te mau mea atoa o teie nei ao” i te arainu a te taata ravaai. Mea au ia hiˈo atu, e mǎtau râ to muri mai. Te faaohipa ra Satani i te mau hinaaro o te taata ei ravea no te ofati i te mau ture a te Atua. Ua faaineinehia tera mau marei no te haavare i to tatou aau a tiaturi atu ai e mea faufaa aˈe to tatou hinaaro i to te Atua. E hema anei tatou i taua mau marei ra?

15. E nafea ia pee i to Iesu hiˈoraa ma te patoi i ta Satani faahemaraa?

15 Ua hema Eva ia Satani, aita roa ˈtu râ Iesu! Ua pahono noa o ˈna ma te tahi irava a na ô ai: “Ua papaihia” aore ra “Ua parauhia mai.” Ma te haapii maite i te Bibilia e haamanaˈo ai tatou i te mau irava e tauturu mai ia tapea i te manaˈo tano i mua i te faahemaraa. (Sal. 1:1, 2) E pee ïa tatou i te hiˈoraa o te mau tavini taiva ore o te Bibilia. (Roma 15:4) Ma te mǎtaˈu ia Iehova, ma te hinaaro i ta ˈna e au e ma te riaria i ta ˈna e ore e au e ora ˈi tatou.—Sal. 97:10.

16, 17. E nafea te manaˈo e ohipa ˈi i nia i to tatou huru?

16 Te faaitoito maira te aposetolo Paulo ia faaohipa i te manaˈo no te riro ei taata arataihia e te Atua eiaha râ e teie nei ao. (Roma 12:1, 2) Ma te faataa i te fifi ia haavî i te manaˈo, ua na ô Paulo: “I te huriraa ˈtu i te feruri teoteo ra i raro, e te mau mea teitei atoa tei faateitei ia ore ia noaa te ite i te Atua, e te faatîtîraa ˈtu i te mau manaˈo atoa i te faaroo i te Mesia ra.” (Kor. 2, 10:5) E ohipa te manaˈo i nia i to tatou huru. Mea faufaa ïa ia ‘haamanaˈo i te mau mea’ maitatai.—Phil. 4:8.

17 No te vai moˈa noa, e mea tia ia tinai i te mau manaˈo e hinaaro tia ore. E ia here atoa ia Iehova ma “te aau viivii ore.” (Tim. 1, 1:5) Mea haavare râ te aau a manaˈo atu ai e e ore tatou e hema i “te mau mea atoa o teie nei ao.” (Ier. 17:9) E ‘imi e e hiˈopoa maite anaˈe ïa i to tatou faaroo’ maoti ta tatou haapiiraa Bibilia.—Kor. 2, 13:5.

18, 19. No te aha e mea tia ˈi ia riro ei taata fariihia e Iehova?

18 Eaha ˈtu â te tauturu mai ia patoi i “te mau mea atoa o teie nei ao”? E haamanaˈo anaˈe i ta Ioane mau parau faaurua: “Te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.” (Ioa. 1, 2:17) E au ra e e vai noa te faanahonahoraa a Satani. E mou râ te reira. Ma te haamanaˈo e e hopea to te ao a te Diabolo, e ore tatou e hema i ta ˈna mau marei.

19 Te faaitoito maira te aposetolo Petero ia riro ei taata fariihia e te Atua “i te tiairaa e te ruraa ˈtu ia tae mai taua mahana o te Atua ra, te mahana e mou ai te raˈi i te tutuihia i te auahi, e e tarapape te mau mea rii tumu i te veavea rahi.” (Pet. 2, 3:12) Fatata roa Iehova i te haamou i te mau tuhaa atoa o te ao a Satani. A tia ˈi noa ˈi, te faahema noa nei oia ma te faaohipa i “te mau mea atoa o teie nei ao” mai ta ˈna i rave i nia ia Eva e Iesu. Eiaha roa e riro mai ia Eva ma te haamâha i to tatou hinaaro. Ma te na reira, te faariro ra ïa tatou ia Satani ei atua. E pee anaˈe râ ia Iesu tei patoi i tera mau faahemaraa ma te ore e hiˈo atu. Ia riro tatou taitahi ei taata fariihia e Iehova e tia ˈi.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono