A PEE I TO RATOU FAAROO
“Pohe noâ oia, te parau noa mairâ”
TE HIˈO ra Abela i ta ˈna nǎnǎ e amuamu haere ra ma te hau i te pae mouˈa. I te atea roa, te anapanapa ra te tahi mea. O te ˈoˈe ura e fariuriu haere e opani ra i te taata ia tomo i roto i te ô i Edene. I ora na to ˈna na metua i reira. I teie nei râ, eita raua e ta raua tamarii e nehenehe faahou e tomo atu. A puihau mai ai te mataˈi i nia ia Abela, nânâ aˈera to ˈna mata i nia, manaˈo ihora oia i to ˈna Atua Poiete. E nafea râ te taata e faite faahou ai i te Atua? Aita ˈtu to Abela hinaaro maoti tera anaˈe.
Te parau noa mairâ Abela ia tatou. Te faaroo ra anei oe ia ˈna ia paraparau? E na ô iho â oe: “Eita ïa!” Mea maoro aˈenei hoi teie tamaiti a Adamu i te poheraa. Aita faahou oia. E repo hoi oia fatata e 60 senekele i teie nei. No te feia pohe, te haapii maira te Bibilia: “Aita râ a te feia i pohe ra e parau itea.” (Koheleta 9:5, 10) Hau atu â, aita te tahi noa ˈˈe parau a Abela i papaihia i roto i te Bibilia. E nafea ïa oia e nehenehe ai e parau mai?
Ua papai te aposetolo Paulo ma te faaurua i teie parau no nia ia Abela: “Pohe noâ oia, te parau noa mairâ.” (Hebera 11:4) E nafea Abela e parau mai ai? Maoti to ˈna faaroo. O oia te taata matamua i faatupu i tera huru maitai faufaa roa. I te mea e ua faaite oia i te faaroo ma te puai, mea ora to ˈna hiˈoraa. E nehenehe tatou e pee i to ˈna faaroo i teie mahana. Ia haapii e ia pee tatou i to ˈna faaroo, te parau maira ïa te aamu o Abela ia tatou.
Eaha râ te haapii mai no nia ia Abela e i to ˈna faaroo, noa ˈtu aita rea parau to ˈna i roto i te Bibilia? O ta tatou ïa e hiˈo mai.
FANAUHIA MAI I MURI ITI AˈE I TE HAAMATARAA O TE TAATA
Ua fanauhia Abela i muri iti aˈe i te haamataraa o te taata. Ua taai Iesu ia Abela i “te matamua mai â o teie nei ao.” (Luka 11:50, 51) Te manaˈo ra iho â ra Iesu i te mau taata i tiaturi e tiamâ mai i te hara. Noa ˈtu e o Abela te maharaa o te taata, ua hiˈo te Atua ia ˈna mai te taata matamua e nehenehe e faatiamâhia i te hara.a Parau mau, aita Abela i paari e te mau taata hiˈoraa maitai.
Noa ˈtu e no haamata noa ˈtura te oraraa o te taata, e tupuraa peapea aˈena to te huitaata. E na taata nehenehe mau e te peepee o Adamu raua Eva, to Abela na metua. E hara rahi râ ta raua i rave. E taata tia roa raua ma te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu. Ua orure râ raua i te Atua ra o Iehova, tiavaruhia ihora raua i to raua nohoraa paradaiso, te ô i Edene. A tuu ai i to raua mau hinaaro na mua ˈˈe i to to raua huaai, ua ere raua i te tia-roa-raa e te ora mure ore.—Genese 2:15–3:24.
I rapaeau mai i te ô, e oraraa fifi mau to Adamu raua Eva. A fanau mai ai te tamarii matamua, mairi atura i te iˈoa Kaina, aore ra te auraa “te mea i noaa.” Ua na ô aˈera Eva: “E taata ta ˈu i noaa iho nei ia Iehova.” A na reira ˈi, ua manaˈo paha Eva i ta Iehova parau fafau no nia i te hoê vahine e te hoê “huaai” o te haamou i te varua ino i hara ˈi Adamu raua Eva. (Genese 3:15; 4:1) Ua manaˈo anei Eva, o ˈna tera vahine e o Kaina te “huaai” fafauhia?
Mai te peu e e, ua hape roa ïa o ˈna. Ahani tera iho â ta Eva raua Adamu i tuu i roto i te feruriraa o Kaina, ua faaara ïa raua i to ˈna teoteo. I muri aˈe, fanauhia maira te piti o te tamarii, aita râ rea parau ta Eva i faahiti no ˈna. Ua mairi atura i te iˈoa Abela, te auraa “mea faufaa ore.” (Genese 4:2) Te faaite ra anei to raua maitiraa i tera iˈoa e ua rahi aˈe to raua tiaturi ia Kaina ia Abela? Aita tatou i papu.
Noa ˈtu râ, e haapiiraa ta te mau metua e huti mai i to raua hiˈoraa. Na roto i ta outou mau parau e ohipa, e faaara anei outou i te teoteo, te nounou e te hinaaro miimii i roto i ta outou tamarii? Aore ra e haapii atu outou ia here i te Atua ra o Iehova e ia faatupu i te taairaa piri e o ˈna. Ma te peapea, aita na metua matamua i amo i ta raua hopoia. E tiaturiraa râ to ta raua huaai.
UA FAATUPU ABELA I TE FAAROO, MEA NAFEA?
A paari mai ai na tamarii e piti, ua faaineine Adamu ia raua ia ohipa no te utuafare. E taata faaapu o Kaina e e tiai mamoe Abela.
Ua rave râ Abela i te tahi ohipa faufaa roa. I te roaraa o te mau matahiti, ua faatupu oia i te faaroo, te tahi huru maitai ta Paulo i faahiti i muri aˈe. A feruri na, aita e hiˈoraa maitai ta Abela e nehenehe e pee. Mea nafea râ oia i te faatupuraa i te faaroo i te Atua ra o Iehova? E hiˈo mai tatou e toru tumu i tauturu ia Abela ia na reira.
Ta Iehova i poiete.
No te faautuaraa a Iehova, ua fifi te faaapuraa i te tataramoa e te motuu. Ua amu noa iho â râ te utuafare o Abela i te hotu o te fenua. Aita te ino i raea te animara, te manu e te iˈa, te mau mouˈa, roto, anavai e miti, oia atoa te mau raˈi, ata, mahana, avaˈe e fetia. I te mau vahi atoa, e ite Abela i te haapapuraa o te here mau, paari e maitai rahi o te Atua ra o Iehova, tei poiete i te mau mea atoa. (Roma 1:20) Ma te feruriruri ma te mauruuru i tera mau mea i puai ai to ˈna faaroo.
Ua faaherehere iho â Abela i te taime no te feruri i te huru o Iehova. Te ite ra anei oe ia ˈna ia tiai i ta ˈna nǎnǎ? Ei tiai mamoe, e titauhia ia haere atea oia. E aratai oia i tera mau mamoe na te mau aivi, peho e anavai, i te vahi atoa te vai ra te aihere, te pape e te vahi faafaaearaa. I roto i te mau mea ora atoa ta te Atua i poiete, e au ra e o te mamoe te hinaaro rahi roa i te tauturu. E titauhia ia arataihia e ia paruruhia ratou. Ua taa anei ia Abela e mai ia ratou, e hinaaro atoa o ˈna i te aratairaa, te parururaa e te haapao a te Atua tei paari e tei puai aˈe i te taata atoa? Mea papu e ua faaite oia i tera mau manaˈo na roto i te pure, e ua rahi atu â to ˈna faaroo.
Na roto i te poieteraa, ua faatupu Abela i te faaroo i te Atua Poiete î i te here
Ta Iehova i fafau.
Ua faatia iho â Adamu raua Eva i ta raua na tamaiti i tei tupu i te ô i Edene i tiavaruhia ˈi raua. E rave rahi ïa mea ta Abela i feruriruri.
Ua parau Iehova e e ino roa te fenua. Tera iho â ta Abela i ite a hiˈo ai oia i te tataramoa e te motuu. Ua tohu atoa Iehova e e fanau Eva i te tamarii ma te mauiui. Tera mau ta Abela i ite a fanauhia mai ai to ˈna mau taeae e tuahine. Ua faaara atoa Iehova e e hinaaro Eva i te here e te haapao a ta ˈna tane, area Adamu, e mana ïa oia i nia ia Eva. E ua ite mau â Abela i te reira. Ua tupu iho â ta Iehova mau parau atoa. E tumu papu ïa to Abela ia tiaturi i te parau fafau a te Atua no te “huaai” o te faatitiaifaro i te mau fifi atoa i haamata i Edene.—Genese 3:15-19.
Ta Iehova mau tavini.
Aita e taata hiˈoraa maitai i itea ia Abela i te fenua. E ere râ te taata anaˈe tei te fenua i tera taime. A tiavaruhia ˈi Adamu raua Eva i rapae i te ô, ua haapao Iehova e eiaha roa to raua huaai ia tomo faahou i roto i te paradaiso fenua. Ua tuu te Atua i te mau kerubi, te mau melahi tiaraa teitei roa, e te ˈoˈe ura e fariuriu haere no te tiai i te eˈa o te ô.—Genese 3:24.
A feruri na, ei tamarii, te hiˈo ra Abela i tera mau kerubi. A rave ai ratou i te tino taata, ua ite mau Abela i to ratou puai rahi. Ua faatupu atoa te “ˈoˈe” ura e fariuriu haere ra i te mǎtaˈu o Abela. A paari noa ˈi oia, ua ite anei oia i tera mau kerubi i te haumaniraa e faarueraa i to ratou tiaraa? Aita. I te ao e te po, i tera e tera matahiti, ua tiai noa iho â ratou. Ua haapii ïa Abela e e tavini taiva ore e te parau-tia ta Iehova. Ua ite atoa Abela i te haapao maitai e te auraro o teie mau kerubi ia Iehova, aita o ˈna i ite i te reira i roto i to ˈna iho utuafare. Mea papu e ua haapuai te hiˈoraa o tera mau melahi i to ˈna faaroo.
I roto i to ˈna oraraa, ua ite Abela e e tavini haapao maitai e te auraro te mau kerubi a Iehova
Ma te feruriruri i te mau mea atoa ta Iehova e faaite maira no nia ia ˈna iho na roto i ta ˈna i poiete, ta ˈna mau parau fafau e te mau hiˈoraa o ta ˈNa mau tavini, ua puai atu â te faaroo o Abela. Aita anei to ˈna hiˈoraa e parau mairâ ia tatou? Mea tamahanahana paha no te feia apî ia ite e e nehenehe atoa ratou e faatupu i te faaroo mau ia Iehova, noa ˈtu eaha ta te melo o te utuafare e rave ra. Na roto i te mau mea faahiahia ta ˈna i poiete, te taatoaraa o te Bibilia e te hiˈoraa o te taata faaroo e rave rahi, e nehenehe tatou e faatupu i te faaroo i teie mahana.
NO TE AHA TA ABELA TUSIA I HAU AI I TE MAITAI?
A rahi noa ˈi to Abela faaroo ia Iehova, ua hinaaro oia e faaite i te reira. Eaha râ ta te taata e horoa i te Atua Poiete o te ao taatoa? Eita iho â te Atua e hinaaro i te tahi ô aore ra tauturu. Ua taa râ ia Abela te tahi parau mau hohonu: Ia horoa oia ma te aau tae i te mea maitai roa ˈˈe na Iehova, e au mai to ˈna Metua î i te here i te raˈi ia ˈna.
Ua faaineine ïa Abela i te pûpû i te tahi mamoe o ta ˈna nǎnǎ. Ua maiti oia i te pinia mamoe maitai roa ˈˈe e ua pûpû aˈera i te mau vaehaa maitai roa ˈˈe o te animara. O Kaina atoa, ua hinaaro oia i te farii maitai a te Atua, pûpû aˈera oia i te maa o ta ˈna faaapu. E ere râ to ˈna manaˈo turai mai to Abela. Ua ite-maitai-hia te taa-ê-raa a pûpû ai na taeae i ta raua ô.
Ua pûpû Abela i ta ˈna tusia ma te faaroo; aita Kaina i na reira
Peneiaˈe ua faaohipa na tamarii toopiti a Adamu i te mau fata e te auahi no ta raua tusia, i te aro atoa paha o te mau kerubi tei riro na hoi ei tia no Iehova i te fenua i tera taime. Ua nafea Iehova? Te taio ra tatou: “Ite maira Iehova ia Abela e ta ˈna ô.” (Genese 4:4) Mea nafea to Iehova faaiteraa i ta ˈna farii maitai? Aita te faatiaraa e parau ra. No te aha râ oia i farii ai i ta Abela?
No ta ˈna anei ô? Ua pûpû Abela i te tahi animara ora e ua haamanii i to ˈna toto taoˈa rahi. Ua taa anei ia Abela i te faufaa o taua tusia ra? Tau senekele i muri aˈe i te tau o Abela, ua faaohipa te Atua i te tusia o te tahi mamoe ino ore no te faahohoˈa i te tusia o ta ˈna iho Tamaiti tia roa, “te Arenio a te Atua,” a haamaniihia ˈi to ˈna toto hapa ore. (Ioane 1:29; Exodo 12:5-7) Tera paha ta Abela i taa no nia i te mau tusia.
Teie râ ta tatou i papu, ua pûpû Abela i ta ˈna mea maitai roa ˈˈe. Ua farii maitai Iehova i te ô, e i te taata atoa. No to ˈna here e to ˈna faaroo mau ia Iehova i ohipa ˈi Abela mai tera.
E no Kaina? ‘Aore roa Iehova i ite mai ia Kaina e i ta ˈna ô.’ (Genese 4:5) E ere ta ˈna ô te fifi. Ua farii hoi te ture a te Atua i te tusia maa, aore ra hotu o te fenua, i muri aˈe. (Levitiko 6:14, 15) Te parau ra te Bibilia no Kaina, “e parau iino ta ˈna iho.” (Ioane 1, 3:12) Mai e rave rahi i teie mahana, ua manaˈo Kaina e e navai noa te hohoˈa paieti. Aita e faaroo e e here ia Iehova i roto i ta ˈna mau ohipa.
Ua ite Kaina e aita ta Iehova farii maitai i nia ia ˈna, ua huti mai anei o ˈna i te haapiiraa i te hiˈoraa o Abela? Aita. Ua riri roa ino Kaina i to ˈna taeae. Ua ite Iehova i te mea e tupu ra i roto i to ˈna aau e ua haaferuri ia ˈna ma te faaoromai. Ua faaara ˈtu te Atua e e aratai to ˈna haerea i te hara e ua haapapu Oia e ia taui noa ˈtu Kaina i to ˈna huru e ‘itehia mai’ ïa oia.—Genese 4:6, 7.
Aita Kaina i haapao i ta te Atua faaararaa. Ua parau atura oia i to ˈna teina haavare ore ia haere raua i te aua. Tei nia maira Kaina ia Abela, taparahi pohe roa ihora. (Genese 4:8) I roto i te tahi auraa, o Abela te taata matamua i hamani-ino-hia i te pae faaroo. Ua pohe oia aita râ to ˈna aamu i oti.
Ei auraa parau, te pii ra te toto o Abela i te Atua ra o Iehova ia tahoo ia ˈna. Ua itehia ta te Atua parau-tia a faautua ˈi oia ia Kaina no ta ˈna hara. (Genese 4:9-12) Te mea faufaa roa, te parau noâ nei te aamu o te faaroo o Abela ia tatou. Noa ˈtu aita oia i ora maoro ua faaohipa maitai râ Abela i to ˈna oraraa. Ua pohe oia ma te ite e ua here e ua farii maitai to ˈna Metua i te raˈi ra o Iehova ia ˈna. (Hebera 11:4) E nehenehe tatou e papu e e haamanaˈo iho â Iehova ia ˈna. Te tiai nei oia i te tia-faahou-raa no te ora e a muri noa ˈtu i te paradaiso i te fenua nei. (Ioane 5:28, 29) E farerei anei oe ia ˈna i reira? E nehenehe, ia faaroo iho â râ oe ia parau mai Abela e ia pee oe i to ˈna faaroo rahi.
a Te auraa o te parau “te matamua mai â o teie nei ao” o te tuuraa ïa te huero i raro, oia hoi te fanauraa i te huaai taata matamua roa ra. No te aha râ Iesu i taai ai i “te matamua mai â o teie nei ao” ia Abela eiaha râ ia Kaina, tei fanauhia na mua roa? Ua faaite ta Kaina mau faaotiraa e ohipa i to ˈna hinaaro e orure i te Atua ra o Iehova. Mai to ˈna na metua, eita Kaina e fanaˈo i te tatarahapa e te tia-faahou-raa.