VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 1/2 api 20-23
  • Te pûpûraa i te mau tusia maitatai ia Iehova

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te pûpûraa i te mau tusia maitatai ia Iehova
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Maitiraa i te eˈa taa ê
  • Te aˈoraa a Iehova e te pahonoraa a Kaina
  • Te hoê haapiiraa no tatou
  • Nau taeae—Mea taa ê to raua haerea
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • No to ˈna riri i taparahi haapohe ai oia i to ˈna taeae
    Ta ˈu e haapii no roto mai i te Bibilia
  • Mau uiraa a te feia taio
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • “Pohe noâ oia, te parau noa mairâ”
    A pee i to ratou faaroo
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 1/2 api 20-23

Te pûpûraa i te mau tusia maitatai ia Iehova

I TE hoê taime o te aamu, e itehia te hoê ohipa maere mau i te vahi tomoraa i te pae hitia o te râ o te ô i Edene.a I reira, e tia noa ra e piti kerubi puai ei tiai, te haapapu maitai ra to raua huru riaria eiaha roa ˈtu hoê aˈe taata e tomo atu. Ei opaniraa atoa, ua tuuhia te hoê ˈoˈe ura e fariuriu haere, o tei faaama i te hoê mori riaria mau i nia i te mau raau e haaati ra i te po. (Genese 3:24) Noa ˈtu te huru maere o teie ohipa, e tia i te mau taata mataitai ia faaea i te hoê atearaa tanotano noa.

Ua mataitai paha o Kaina e o Abela i taua vahi ra e rave rahi taime. I te mea e ua fanauhia raua e Adamu e o Eva i rapaeau i te ô, ua nehenehe noa raua e hamani i te manaˈo no nia i te oraraa i roto i te Paradaiso, ta to raua na metua i fanaˈo na mua ˈˈe, e te ururaau rarirari maitai e te ruperupe e te pueraa maa hotu e maa tupu. I teie nei te tuhaa iti tei itehia i Edene, e riro ïa ma te feaa ore ei tuhaa fenua faaapu-ore-hia e te tapoˈihia e te aihere.

Ua faataa iho â paha o Adamu e o Eva i ta raua tamarii i te tumu i ore ai te ô i atuatuhia e no te aha raua i tiahihia ˈi mai reira mai. (Genese 2:17; 3:6, 23) Auê paha ïa o Kaina e o Abela i te inoino e! E nehenehe raua e ite i te ô eita râ ta raua e nehenehe e tomo i roto. Ua piri roa hoi raua i te Paradaiso e teie râ ua atea roa atoa raua i te reira. Ua mau te huru tia ore i nia ia raua, e aita hoi ta Kaina aore ra Abela e ravea no te reira.

Papu maitai, aita te mau taairaa i rotopu i to raua na metua e nehenehe e haamaitai i te huru tupuraa. I to ˈna faautuaraa ia Eva, ua parau te Atua e: “E [hinaaro] oe i to tane, e [e mana oia i nia ia oe].” (Genese 3:16; MN) Ia au i teie parau tohu, ua faaohipa tera o Adamu i to ˈna mana i nia i ta ˈna vahine, peneiaˈe aita o ˈna e hiˈo faahou ia ˈna mai te hoê hoa e te hoê tauturu. E e au ra e te hinaaro puai ra o Eva i teie tane. Ua faataa te hoê parau no nia i to ˈna “hinaaro” e o te “hoê hiaai puai e au roa i te maˈi.”

Aita te Bibilia e faataa ra e e faahopearaa anei to teie huru tupuraa i rotopu i nau hoa faaipoipo i nia i te faaturaraa a te mau tamaroa i to raua nau metua. Teie râ, mea papu e, aita o Adamu e o Eva i faaite i te hoê hiˈoraa maitai i ta raua mau tamarii.

Maitiraa i te eˈa taa ê

I te pae hopea, ua riro o Abela ei tiai mamoe area o Kaina ra ua rave ïa o ˈna i te ohipa faaapu. (Genese 4:2) A tiai ai oia i ta ˈna mau mamoe, aita e feaaraa e e taime rahi to Abela no te feruri i nia i te parau tohu tei faahitihia hou to ˈna mau metua a tiahihia ˈi i rapae i Edene ra: “E tuu hoi au i te au ore e riri ai ra ia orua o te vahine, e to huaai, e to ˈna ra huaai; na ˈna e haaparuparu i to afii, e na oe e haaparuparu i to ˈna poro avae.” (Genese 3:15) Ua uiui paha o Abela e, ‘Nafea te parau tǎpǔ a te Atua no nia i te hoê huaai o te tairi i te ophi e tupu ai, e nafea teie huaai e haaparuparuhia ˈi i te poro avae?’

Ia maoro rii, papu maitai i to raua riroraa mai ei taata paari, ua rave Kaina e o Abela te tahi ta ˈna pûpûraa na Iehova. I te mea e ua riro o Abela ei tiai mamoe, e ere i te mea maere e ua hopoi o ˈna “i te hoê mamoe maitai e te poria no roto i te nǎnǎ ra.” Taa ê atu i te reira, ua hopoi o Kaina “i te maa o te fenua nei.” Ua farii o Iehova i te tusia a Abela, area “o Kaina e ta ˈna ô, aore ïa oia i ite mai.” (Genese 4:3-5) No te aha hoi?

Te parau nei vetahi e no te mea ua pûpû o Abela i te hoê “mamoe maitai . . . no roto i te nǎnǎ,” area o Kaina ra ua pûpû noa o ˈna “i te maa o te fenua nei.” Tera râ e ere te fifi no te huru o te maa ta Kaina i pûpû, no te mea te parauhia ra e ua “ite maira Iehova ia Abela e ta ˈna ô,” area o “Kaina e ta ˈna ô, aore ïa oia i ite mai.” Oia mau, ua hiˈo na mua roa o Iehova i te huru o te mafatu o te taata haamori. Ma te na reira, eaha ta ˈna i ite? Te na ô ra te Hebera 11:4 e “no te faaroo” i horoa ˈi o Abela i ta ˈna tusia. E au ra ïa e ua erehia o Kaina i te faaroo tei faariro i te tusia a Abela ei pûpûraa farii-maitai-hia.

Ia hiˈohia te reira, te ite-maitai-hia ra e te vai ra te haamaniiraa toto i roto i te tusia a Abela. Ua manaˈo paha o ˈna ma te tano e e faatusiahia te hoê ora i roto i te tǎpǔ a te Atua no te hoê huaai o te haaparuparuhia te poro avae. Ua riro ïa te pûpûraa a Abela ei ravea no te taraehara, e ei haapapuraa i to ˈna faaroo e e horoa mai te Atua i te hoê tusia taraehara i te taime au.

I te tahi aˈe pae, papu maitai e aita o Kaina i haamau rahi i to ˈna manaˈo i nia i ta ˈna pûpûraa. Ua faataa te hoê taata tatara Bibilia no te senekele 19 e: “Ua riro noa ta ˈna pûpûraa ei haapapuraa e e taata hamani maitai o Iehova. Te faaite maitai ra te reira e aita o ˈna e ite ra i te hoê noa ˈˈe fifi i rotopu ia ˈna e te Poiete, aita atoa e faufaa no ˈna te faˈiraa hapa aore ra te taraehara.”

Hau atu i te reira, ei matahiapo, ua manaˈo paha o ˈna ma te teoteo e o o ˈna te huaai tǎpǔhia o te taataahi i te ophi, o Satani. Ua manaˈo atoa paha o Eva mai te reira no ta ˈna tamaroa matahiapo. (Genese 4:1) Ma te papu, mai te peu e te reira te manaˈo o Kaina e o Eva ua hape mau ïa raua.

Aita te Bibilia e faataa ra nafea o Iehova i te faaiteraa e ua farii oia i te tusia a Abela. Ua manaˈo te tahi e ua ama te reira i te auahi no ǒ mai i te raˈi ra. Noa ˈtu eaha te ohipa i tupu, i to ˈna iteraa e ua patoihia ta ˈna tusia, “Riri roa aˈera Kaina, e tuatua ˈtura tana mata.” (Genese 4:5) Te haere tia ˈtura o Kaina i roto i te ati.

Te aˈoraa a Iehova e te pahonoraa a Kaina

Ua haaferuri o Iehova ia Kaina. Ua ani oia “Eaha oe i riri ai; e eaha hoi i tuatua ˈi to mata na?” Ua horoa te reira i te hoê ravea ia Kaina no te hiˈopoa i to ˈna mau manaˈo hohonu e to ˈna mau hinaaro. Ua parau faahou o Iehova, “Ia rave oe i te parau maitai ra, eita anei e itehia mai? e aore i maitai ra, te vai ra te [“hara,” MN] i te uputa na. E auraro râ oia ia oe, e ei nia ˈˈe oe ia ˈna.”—Genese 4:6, 7. (A hiˈo i te tumu parau tarenihia i te api 23.)

Aita o Kaina i faaroo. Maoti râ, ua afai o ˈna ia Abela i roto i te hoê faaapu no te taparahi pohe ia ˈna. I muri aˈe, i to Iehova aniraa teihea roa o Abela, ua faateimaha roa ˈtu o Kaina i ta ˈna hara ma te haavare. “Aore au i ite,” o ta ˈna ïa pahono. “O vau anei te tiai i tau teina?”—Genese 4:8, 9.

Na mua ˈtu e i muri iho i te taparahiraa ia Abela, aita o Kaina “i rave i te parau maitai ra.” Ua maiti o ˈna i te vaiiho i te hara ia mana i nia ia ˈna, e no reira, ua tiahihia o Kaina mai te vahi e nohohia ra e te huitaata. Ua haamauhia te hoê faaotiraa, te hoê “tapao,” oia hoi eiaha roa ˈtu hoê aˈe taata peneiaˈe te hoê noa parau tǎpǔ e tahoo i te pohe o Abela ma te haapohe ia Kaina.—Genese 4:15.

I muri aˈe, ua patu o Kaina i te hoê oire ta ˈna i mairi i te iˈoa o ta ˈna tamaiti. E ere i te mea maere e ua tui te roo o ta ˈna mau huaai no to ratou huru uˈana. I te pae hopea, ua mou roa te huaai o Kaina i to te Diluvi o te tau o Noa haamouraa i te mau taata parau-tia ore.—Genese 4:17-24; 7:21-24.

Aita te aamu o Kaina e o Abela i haapaohia i roto i te Bibilia no te hoê taioraa faaanaanatae noa. Maoti râ, ua “papaihia . . . ia ite tatou” e “e mea maitai ei haapiiraa, ei aˈoraa.” (Roma 15:4; Timoteo 2, 3:16) Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai i roto i teie aamu?

Te hoê haapiiraa no tatou

Mai ia Kaina e o Abela, te titauhia ra i te mau Kerisetiano i teie mahana ia pûpû i te tusia i te Atua—eiaha râ te hoê tusia taauahi, maoti râ “te hoê tusia arueraa, oia hoi, te hotu o te vaha o te faaite i to ˈna ra iˈoa i mua i te taata.” (Hebera 13:15, MN) Te na reirahia nei na te ao taatoa, inaha te poro nei te mau Ite no Iehova i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua i roto hau atu i te 230 fenua. (Mataio 24:14) Te apiti ra anei outou i roto i taua ohipa ra? E papu ïa ia outou e “e ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta outou ohipa i rave, e to outou hinaaro i to ˈna ra iˈoa.”—Hebera 6:10.

Mai te pûpûraa a Kaina e a Abela, eita ta outou tusia e haavahia na nia i te rapaeauraa—ei hiˈoraa, ma te hiˈo noa i te rahiraa hora ta outou e horoa ra i roto i te taviniraa. E hiˈo o Iehova i te hohonuraa. Te na ô ra te Ieremia 17:10 e e “te paheru ra o ˈna i te aau,” e “te tamata ra o ˈna i te manaˈo”—te mau manaˈo hohonu, te mau manaˈo horuhoru, e te mau hinaaro o te hoê taata. No reira, te mea mau o ta ˈna e hiˈo ra, o te hinaaro ïa, e ere te rahiraa. Oia mau, e mea rarahi anei aore ra e mea nainai, e faufaa te hoê tusia i mua i te Atua mai te peu noa e ua pûpûhia te reira e te hoê mafatu î i te here.—A faaau te Mareko 12:41-44 e te 14:3-9.

I te hoê â taime, e tia ia tatou ia ara maitai e eita o Iehova e farii i te mau tusia pirioi, mai ia ˈna i ore i farii i te pûpûraa feaapiti a Kaina. (Malaki 1:8, 13) Te titau nei o Iehova ia outou ia horoa na ˈna i te mea maitai roa ˈˈe, e ia tavini outou ia ˈna ma to outou aau, to outou nephe, to outou manaˈo, e to outou puai atoa. (Mareko 12:30) Te na reira ra anei outou? E nehenehe ïa outou e oaoa i ta outou pûpûraa. Ua papai o Paulo e: “E hiˈopoa maite na râ te taata atoa i ta ˈna ihora ohipa, e riro tana oaoaraa ia ˈna iho i reira, eiaha ia vetahi ê.”—Galatia 6:4.

Ua fanaˈo o Kaina e o Abela i te hoê â haapiiraa. Na te taime e te mau huru tupuraa râ ia faatupu te tahi e te tahi i to ˈna iho huru taa ê. Ua haafifihia te haerea o Kaina na te pohehae, te iria, e te riri.

I te tahi aˈe pae, ua haamanaˈo te Atua ia Abela mai te hoê taata parau-tia. (Mataio 23:35) Na to ˈna hinaaro e ia au mai te Atua ia ˈna i faataa ê noa ˈtu eaha te titauhia ia ˈna, i te mau melo mahara ore o to ˈna utuafare—Adamu, Eva, e o Kaina. Te parau nei te Bibilia ia tatou e noa ˈtu e ua pohe o Abela, “te parau noa mairâ ïa.” E tuhaa ta ˈna taviniraa taiva ore i te Atua no te aamu e vai noa ra i roto i te Bibilia. E pee anaˈe ïa i te hiˈoraa o Abela ma te pûpû tamau i te tusia maitatai i te Atua.—Hebera 11:4.

[Nota i raro i te api]

a Te manaˈo ra te tahi e, tei te hoê vahi mouˈa i te pae hitia o te râ o Turekia i teie mahana, te ô i Edene.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 23]

Te hoê hiˈoraa no te feia aˈo Kerisetiano

“EAHA oe i riri ai; e eaha hoi i tuatua ˈi to mata na?” Na roto i teie uiraa, ua haaferuri o Iehova ia Kaina ma te mǎrû. Aita o ˈna i faahepo ia Kaina ia taui, inaha e tiaraa morare tiamâ to Kaina. (A faaau e te Deuteronomi 30:19.) Noa ˈtu râ te reira, aita o Iehova i haamarirau i te faaite i te mau faahopearaa o te haerea o Kaina. Ua faaara o ˈna ia Kaina e: “E aore i maitai ra, te vai ra te [“hara,” MN] i te uputa na. E auraro râ oia ia oe, e ei nia ˈˈe oe ia ˈna.”—Genese 4:6, 7.

Mea papu maitai e, noa ˈtu teie faahaparaa huru puai, aita o Iehova i faariro ia Kaina ei taata o te ore e nehenehe e tauturuhia. Maoti râ, ua parau o ˈna ia Kaina e mai te peu e e taui o ˈna i to ˈna haerea, e fanaˈo o ˈna i te tahi mau haamaitairaa, e ua faaite o ˈna i te tiaturi e e nehenehe ta Kaina e faaruru i teie fifi mai te peu e maiti o ˈna i te na reira. “Ia rave oe i te parau maitai ra,” mai ta Iehova i parau, “eita anei e itehia mai?” Ma te hiˈo i to ˈna riri ino mau, ua ui atoa o ˈna ia Kaina e: “E ei nia ˈˈe anei oe ia ˈna?”

I teie mahana, e tia i te mau matahiapo i roto i te amuiraa Kerisetiano ia pee i te hiˈoraa o Iehova. Mai te papaihia ra i roto i te Timoteo 2, 4:2, e tia ia ratou i te tahi taime ia “faaite hua i te hapa” e ia “aˈo atu,” ma te faaite tahaa i te mau faahopearaa o te hoê haerea tano ore. I te hoê â taime, e tia i te mau matahiapo ia “faaitoito atu.” Te auraa o te taˈo Heleni pa·ra·ka·leʹo oia hoi “faaitoito.” “E ere te hoê faaitoitoraa i te aimârôraa, aore ra te faahaparaa,” mai ta te Theological Dictionary of the New Testament e faataa ra. “Te tahi auraa o teie taˈo Heleni o te tamahanahanaraa ïa, o te faaite i te hoê â manaˈo.”

Te vahi faufaa, e nehenehe, te hoê taˈo Heleni piri roa, pa·raʹkle·tos, e faaohipahia no te hoê taata tauturu aore ra te hoê paruru i roto i te hoê haavaraa. No reira, ia horoa te mau matahiapo i te aˈoraa tano mau, e tia ia ratou ia haamanaˈo e e tauturu ratou—e ere i te enemi—no te taata e hiaai ra i te aˈoraa. Mai ia Iehova, e tia i te mau matahiapo ia pee i te hoê feruriraa maitai, ma te faaite i te tiaturi e e nehenehe te taata e aˈohia ra e faaruru i teie fifi.—A faaau e te Galatia 6:1.

Parau mau, i te pae hopea, na te taata i aˈohia e faaoti e e faaohipa anei oia i te faaitoitoraa aore ra aita. (Galatia 6:5; Philipi 2:12) E ite paha te tahi feia aˈo e aita te tahi pae e haapao ra i ta ratou mau faaararaa, mai ia Kaina tei ore i tâˈua i te faahaparaa a te Poiete iho. Noa ˈtu râ, ia pee te mau matahiapo ia Iehova, te hiˈoraa maitai roa ˈˈe no te feia aˈo Kerisetiano, e papu ia ratou e ua rave ratou i te mea tei tia ia ratou.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono