E ara anaˈe eiaha e vare
DON QUICHOTTE, o te iˈoa ïa o te aito e o te aamu poto tuiroo feruri-noa-hia a Miguel de Cervantes, taata papai Paniora o te senekele 16. Ia au i teie aamu, ua faaî Don Quichotte i to ˈna feruriraa i te mau aai e fabula no nia i te feia faahoro puaahorofenua itoito e haere ra e faaora i te mau potii e fifi ra. Ua tiaturi atura oia e o ˈna atoa tera. I te hoê taime, ua aro oia i te tahi mau fare taviriraa sitona ta ˈna i manaˈo e e tiapai taata ohipa ino. Ua tiaturi mau oia e te haapao ra oia i ta te Atua ra parau ma te haapohe i teie mau “taata.” Te faahopearaa, ua haama roa oia.
Parau mau, aita o Don Quichotte i ora mau, e ere râ te vareraa i te parau hoata. A hiˈo na i te taata inu hua i te ava. Te manaˈo ra o ˈna e e nehenehe oia e inu i ta ˈna e hinaaro. E ino râ to ˈna ea e to ˈna oraraa utuafare. Aore ra a hiˈo atoa na i te tupuraa peapea o te hoê taata e patoi ra i te maa. Te manaˈo ra o ˈna e te tamaa maitai ra oia e te oraora maitai ra. I te pae hopea râ, te pohe noa ˈtu ra oia i te poia.
E nehenehe anei tatou paatoa e vare? Oia nei. E vare atoa paha tatou i ta tatou mau tiaturiraa faaroo ta tatou i atuatu noa na. E faahopearaa peapea mau râ to muri. No te aha hoi? E nafea ia ara eiaha ia vare?
Te fifi ia vare
Vare, ia au i te hoê titionare, o “te tiaturiraa ei mea mau aore ra ei mea tano te hoê ohipa hape aore ra tano ore.” Oia atoa “te tuuraa i te hoê manaˈo e tiaturiraa hape no te haapoiri, no te faatupu i te taa ore aore ra te manaˈo e aita e ravea.” Te manaˈo matamua o teie taˈo e te tahi atu â mai “faahema” e “râmâ,” o te haapainuraa ïa i te hoê taata ma te ravea aravihi. Papu maitai e te fifi mau ra te hoê taata aita i ite e te tapea-noa-hia ra oia i roto i te ‘poiri, te taa ore, aore ra te ravea ore’ maoti te mau parau haavare opuahia.
Te vahi peapea, e pinepine roa te taata i vare i te tapea noa i ta ˈna e tiaturi ra noa ˈtu te mau haapapuraa puai e e mea hape. Peneiaˈe te ati maite ra o ˈna i te reira. E tapiri ïa oia i to ˈna mata e tariˈa i te mau haapapuraa atoa e haafifi ra i ta ˈna e tiaturi ra.
Tei roto anei tatou i tera fifi?
‘E ere anei i te mea hape ia parau e e nehenehe tatou paatoa e fifi, e vare, ia au i ta tatou mau tiaturiraa faaroo?’ ta oe paha e ui. E ere, no te mea te hinaaro nei Satani te Diabolo, ta Iesu i parau te ‘metua no te haavare,’ e râmâ ia tatou paatoa. (Ioane 8:44) I roto i te Bibilia, te faataahia ra o ˈna mai ‘te atua o teie nei ao o tei haapouri i te aau’ o te mau mirioni taata i te roaraa o te tuatapaparaa. (Korinetia 2, 4:4) ‘Te haavare noa nei â oia i to te ao atoa.’—Apokalupo 12:9.
Ua haavare Satani i te huitaata mai te matamua mai â. Ua faahema oia ia Eva ia tiaturi oia e aita oia i raro aˈe i te ture a to ˈna Atua Poiete e e nehenehe ta ˈna e riro “mai te atua ra te huru, i te ite i te maitai e te ino.” Te auraa, na ˈna iho e faaoti eaha te mea maitai e te mea ino no ˈna. Teie te haavare rahi matamua. (Genese 3:1-5) Noa ˈtu e ua hohia i te taata te tiamâraa e maiti eaha ta ratou e rave, aita ratou i poietehia e te tiaraa e faaoti eaha te mea maitai e te mea ino no ratou. No Iehova anaˈe, ei Atua Poiete e ei Arii, teie tiaraa e mana. (Ieremia 10:23; Apokalupo 4:11) Auê te maamaa ia tiaturi e te tiaraa e maiti i te mea maitai e te mea ino o te faaotiraa ïa eaha te mea maitai e te mea ino! Ma te peapea, e topa ohie noa tatou ei taata tia ore i roto i tera marei.
E vare-atoa-hia anei oe?
Mea maoro paha to oe atuaturaa i ta oe e tiaturi ra, peneiaˈe mai to oe mau tupuna mai â. E ere râ te auraa e e mea mau te reira. No te aha? Ia au i te Bibilia, i te poheraa iho â te mau aposetolo a te Mesia, ua tia mai te tahi mau taata haavare i roto i te amuiraa Kerisetiano e ua haapii i “te parau piˈo, ia peehia ratou e te pǐpǐ.” (Ohipa 20:29, 30) Ma te aravihi mau, ua faahema ratou i te taata e te “parau taparu,” oia atoa e “te parau paari e te haavare faufaa ore a te hoê taata ˈtu, i te parau tutuu a te taata nei.”—Kolosa 2:4, 8.
Ua taui anei i teie mahana? Aita. Ua faaara hoi te aposetolo Paulo e e ino roa ˈtu â tera mau mea i te “anotau hopea,” i to tatou ïa tau. Ua papai oia: “Te mau taata iino e te feia haavare ra, e tupu â to ratou ino e e rahi atu, i te haavare-noa-raa ˈtu, e te haavareraahia mai.”—Timoteo 2, 3:1, 13.
E haerea paari ïa ia pee maite i ta Paulo aˈoraa: “E teie nei, o tei manaˈo e te tia ra oia, e ara oia o te hiˈa.” (Korinetia 1, 10:12) Te faahiti ra oia i to tatou tiaraa i mua i te Atua. E mea maamaa mau â ia manaˈo e eita roa ˈtu ta Satani e nehenehe e haavare ia oe. E vare iho â te taata atoa i ta ˈna “mau ravea paari.” (Ephesia 6:11) No reira te aposetolo i mǎtaˈu ai no to ˈna mau hoa Kerisetiano ia “faainohia to [ra]tou aau ia ore atu te rotahi noa e au i te Mesia nei, mai ta te ophi i haavare atu ia Eva i to ˈna ra paari.”—Korinetia 2, 11:3.
E nafea ia ara eiaha e vare?
E nafea ïa oe ia ara eiaha e vare ia Satani? E nafea e papu ai ia oe e te ‘haamori ra oe i te Atua ma te varua e te parau mau’? (Ioane 4:24) A faaohipa i ta te Atua ra o Iehova i ho mai. Na mua roa, to oe ite ia nehenehe oe e faataa i te parau mau e te parau hape. (Ioane 1, 5:20) E tia atoa ia oe ia ite i te mau ravea a Satani. (Korinetia 2, 2:11) Ua ho mai Iehova i te mau mea atoa tei titauhia no te patoi i te mau faahemaraa a te Diabolo.—Maseli 3:1-6; Ephesia 6:10-18.
Te mea faufaa roa ˈˈe, ua horoa mai te Atua i te hoê ravea hape ore o te paruru ia oe. Eaha ïa? O te ravea ta Paulo i faaitoito i to ˈna hoa o Timoteo ia tiaturi ia fifi to ˈna faaroo. I muri aˈe i to ˈna faaararaa no nia i “te mau taata iino e te feia haavare,” ua parau oia ia Timoteo ia ore e fati i mua ia ratou ma te niu i ta ˈna i tiaturi noa na i nia i “te parau moˈa i papaihia ra,” oia hoi te Parau moˈa a te Atua, te Bibilia.—Timoteo 2, 3:15.
E parau mai paha vetahi e o te feia e tiaturi ra i te Atua e e farii ra i te Bibilia ei Parau na ˈNa tei hape. O vai mau râ tei hape? E ere anei o te feia e patoi etaeta ra i te mau haapapuraa o te vai-mau-raa o te hoê Atua Poiete e o te mau faahitiraa a te Bibilia e no te Atua te manaˈo i roto?a—Roma 1:18-25; Timoteo 2, 3:16, 17; Petero 2, 1:19-21.
Eiaha e vare i te mau parau “i haavarehia e e ite,” a faaohipa râ i te Parau a te Atua no te haapapu i te parau mau. (Timoteo 1, 6:20, 21) A pee i te hiˈoraa o te mau tane e vahine aau maitai ta Paulo i poro i Berea. Aita ratou i farii noa i ta ˈna haapiiraa, ua imi atoa râ “i te parau i papaihia ra i te mau mahana atoa . . . i taua parau ra.”—Ohipa 17:11.
Eiaha oe e taiâ i te hiˈopoa i ta oe e tiaturi ra mai te reira. Inaha, te faaitoito ra te Bibilia ia oe ia “hiˈopoa maite i te mau mea atoa” hou a farii ai e e parau mau. (Tesalonia 1, 5:21) I te hopea o te senekele matamua o to tatou tau, ua aˈo te aposetolo Ioane i to ˈna mau hoa Kerisetiano: “E au mau here e, eiaha e faaroo atoa ˈtu i te mau [parau faaurua] atoa e tamata râ i taua mau [parau faaurua] ra, i te itearaa e, no ǒ i te Atua ra.” (Ioane 1, 4:1; MN) Oia, noa ˈtu e e “parau faaurua”—aore ra no ǒ mai i te Atua ra—ia hiˈohia e haerea paari noâ ia hiˈopoa i te mau Papai no te papu e e mea mau anei te reira.—Ioane 8:31, 32.
A ohipa ia au i ta oe i haapii
E ere râ tera anaˈe, no te mea ua papai te pǐpǐ Iakobo: “Ei feia rave . . . outou i te parau nei, eiaha ei feia faaroo noa, i te haavare-noa-raa ia outou iho.” (Iakobo 1:22) Eita e navai ia ite i ta te Bibilia e haapii ra, e mea tia atoa ia faaohipa i te reira. E nafea? Ma te rave i ta te Atua e faaue ra ia oe ia rave, eiaha râ ta ˈna e opani ra.
A hiˈo na i te haerea morare ore e haaati nei ia tatou. Ua manuïa Satani i te faahema i te taata ia manaˈo e e nehenehe ratou e tâuˈa ore i ta te Atua mau ture i te pae morare e aita e faahopearaa ino, e ere anei? No reira te aposetolo Paulo i faaara roa ˈi i te mau Kerisetiano: “Eiaha e vare, e ore te Atua e noaa i te haavare, o ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai.”—Galatia 6:7.
Eiaha e pee i te taata “maamaa” ta Iesu i faataa mai “tei faaroo noa” i ta ˈna parau e “aore i haapao.” Mai ia Don Quichotte i roto i te aamu a Cervantes, tei vare i to ˈna iho mau manaˈo, ua vare atoa taua taata ra i te manaˈo e e nehenehe oia e faatia i te hoê fare paari e te papu i nia i te one, vahi papu ore e te mǎrû. Ia riro râ tatou mai te taata “tei faatia i to ˈna fare i nia i te pǎpǎ.” Ua parau Iesu no ˈna e e “taata paari” no te mea ua faaroo oia i ta Iesu mau parau e ua “haapao atura.”—Mataio 7:24-27.
[Nota i raro i te api]
a No te faahohonu atu â, a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Tiunu 2004, api 19-23, e te buka Te Bibilia—Parau na te Atua aore ra na te taata? piahia e te mau Ite no Iehova.
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te mau api 12, 13]
Eiaha e vare i ta oe e ite ra
I te mau matahiti 1930, ua hamani o Oscar Reutersvärd no Tuete i tei parauhia “hohoˈa huru ê” e ua faaite i te taata. Teie te tahi hohoˈa i te pae aui. Ia hiˈohia, e au ra e ua tia i taua taata ra ia hamani i te tahi mea eita roa ˈtu e nehenehe. Ia hiˈopoa-maite-hia râ, e ravea aravihi te reira, ferurihia e te taata hamani hohoˈa no te faahape i to tatou mata e to tatou feruriraa.
E ere o taua anaˈe ra mau hohoˈa huru ê te nehenehe e faahape ia tatou. A piti tausani matahiti aˈenei, ua faaara te Bibilia: “E ara o te riro noa ˈtu outou i te parau paari e te haavare faufaa ore a te hoê taata ˈtu, i te parau tutuu a te taata nei, mai te â rii a teie nei ao ra, aore i au i ta te Mesia ra.”—Kolosa 2:8.
Te mea tei haafaufaa roa ˈtu i teie faaararaa, o te iteraa ïa e ua haavarehia te taata iho i papai i teie mau parau. Ua haapiihia oia i te avae o te orometua haapii faaroo matau-roa ˈˈe-hia o to ˈna tau e e taata tiaraa maitai atoa hoi. E ere roa ˈtu ïa oia i te huru taata o te nehenehe e haavarehia.—Ohipa 22:3.
O Saulo no Tareso taua taata ra. Ua tiaturi oia e e mea tia ia haapohe i te feia atoa te ore e farii i te mau tutuu e peu o ta ˈna haapaoraa. Turuhia e te mau aratai faaroo ati Iuda, ua manaˈo oia e o ta ˈna hopoia i mua i te Atua ia hamani ino i te taata atoa o te ore e faarue i te faaroo Kerisetiano. Ua turu atoa oia i te taparahiraa o te hoê taata o to ˈna fenua tei pari-haavare-hia i te faainaina Atua.—Ohipa 22:4, 5, 20.
I muri aˈe, ua tauturuhia Saulo ia ite i te taa-ê-raa i rotopu i te mea maitai e te mea ino, te mea ta te Atua e farii e ta ˈNa e ore e farii. A ite ai Saulo e ua hape oia, ua taui aˈera taua taata itoito rahi ra i to ˈna haerea e ua riro mai oia ei aposetolo a Iesu Mesia, o Paulo te iˈoa. Aita oia i haavare-faahou-hia, ua itea hoi ia ˈna te haamoriraa mau.—Ohipa 22:6-16; Roma 1:1.
Mai ia Paulo, e rave rahi taata aau haavare ore tei vare na i te mau haapiiraa tei au i te mau hohoˈa huru ê, oia hoi te mau tiaturiraa e au ra e mea mau aita râ i niuhia i nia i te Parau a te Atua. (Maseli 14:12; Roma 10:2, 3) Ua tauturuhia ïa ratou ia hiˈo i te huru mau o ta ratou mau tiaturiraa e te mau mea ta ta ratou haapaoraa e faatupu. (Mataio 7:15-20) A noaa ˈi te ite mau o te Bibilia, ua taui ratou i ta ratou mau tiaturiraa e i to ratou huru oraraa ia fariihia mai ratou e te Atua.
Ua ineine anei oe i te pee i te hiˈoraa o te aposetolo Paulo e i te hiˈopoa i ta oe mau tiaturiraa ia au i te Parau a te Atua, te Bibilia? E oaoa te mau Ite no Iehova i te tauturu ia oe.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 10]
Hohoˈa a Doré