VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w10 1/7 api 28-32
  • ‘E imi te varua i te mau mea hohonu a te Atua’

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • ‘E imi te varua i te mau mea hohonu a te Atua’
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2010
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • I te senekele matamua
  • I te tau hopea
  • Fanaˈoraa i te ohipa a te varua i teie mahana
  • Arataihia e te varua o te Atua mai te senekele matamua mai â
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
  • ‘I te iˈoa o te varua moˈa’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • A haapao i ta te varua e ta oe pûpûraa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2010
  • Nafea te varua o te Atua e ohipa ˈi i teie mahana?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2010
w10 1/7 api 28-32

‘E imi te varua i te mau mea hohonu a te Atua’

‘E imi te varua i te mau mea atoa nei, e te mau mea hohonu atoa a te Atua.’—KOR. 1, 2:10.

1. Ua haapapu Paulo i teihea ohiparaa a te varua moˈa i roto i te Korinetia 1, 2:10, e eaha ïa te mau uiraa?

AUÊ te rahi o to tatou mauruuru no te ohiparaa a te varua moˈa o Iehova! Ia au i te mau Papai, e ô te varua o te tauturu, faaite, e o te ani no tatou. (Ohi. 2:38; Ioa. 14:16; Roma 8:16, 26, 27) Ua haapapu te aposetolo Paulo i te tahi atu ohipa faufaa roa a te varua moˈa: ‘E imi te varua i te mau mea atoa nei, e te mau mea hohonu atoa a te Atua.’ (Kor. 1, 2:10) Te faaohipa ra Iehova i to ˈna varua moˈa no te faaite i te pue parau mau hohonu pae varua. Auaˈe te varua moˈa e taa ˈi tatou i te mau opuaraa a Iehova, e ere anei? (A taio i te Korinetia 1, 2:9-12.) Teie râ te tahi mau uiraa: E nafea ‘te varua e imi ai i te mau mea hohonu a te Atua’? Ua faaite Iehova i teie mau mea i te senekele matamua na roto ia vai ma? E nafea te varua e imi ai i teie mau mea hohonu i teie tau e na roto ia vai ma?

2. Eaha na ohiparaa e piti a te varua?

2 Ua faaite Iesu e piti ohiparaa a te varua. Hou rii to ˈna poheraa, ua parau oia i ta ˈna mau aposetolo: ‘Na te faaaˈo [aore ra tauturu], na te varua maitai, o ta te Metua e tono mai ma to ˈu nei iˈoa, na ˈna e haapii mai ia outou i te mau mea atoa; e e faaite faahou mai hoi ia outou i te mau parau atoa ta ˈu i parau atu ia outou.’ (Ioa. 14:26) E haapii ïa te varua moˈa i te mau Kerisetiano, oia hoi e tauturu ia ratou ia maramarama i te mau mea ta ratou i ore i taa na. E haamanaˈo atoa te reira ia ratou i te mau mea i faataahia, ta ratou e faaohipa maitai.

I te senekele matamua

3. Eaha ta Iesu i parau e faaite ra e e heheu-riirii-hia ‘te mau mea hohonu a te Atua’?

3 Mea rahi te parau mau apî ta Iesu i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ. Mea rahi atu â râ ta ratou e haapii mai. Ua parau Iesu i te mau aposetolo: ‘E rave rahi â ta ˈu parau ia parau atu ia outou, eita râ e tia ia outou i teie nei. Ia tae mai râ te varua parau mau, na ˈna ïa e aratai ia outou i te mau parau mau atoa.’ (Ioa. 16:12, 13) Ua faaite ïa Iesu e maoti te varua moˈa e heheu-riirii-hia ˈi te mau mea hohonu pae varua.

4. I te Penetekose 33, eaha ta te varua moˈa i haapii e i haamanaˈo ia Petero?

4 I te Penetekose 33 i tae mai ai ‘te varua parau mau’ tei niniihia i nia i na 120 Kerisetiano tei putuputu i Ierusalema. Ua ite-mata-hia e ua faaroohia te mau haapapuraa o te reira. (Ohi. 1:4, 5, 15; 2:1-4) Ua parau te mau pǐpǐ na roto i te mau reo ěê “i te peu taa ê a te Atua.” (Ohi. 2:5-11) Ua tae i te taime e heheuhia ˈi te tahi mea apî. I tohu na hoi te peropheta Ioela i teie niniiraa o te varua moˈa. (Ioe. 2:28-32) Ua ite te mau taata tei ruru mai i teie tupuraa maere, e ua orero mai te aposetolo Petero no te faataa i te reira. (A taio i te Ohipa 2:14-18.) Ua haapii ïa te varua moˈa ia Petero ma te faaite papu e te tupu ra tera parau tohu tahito i nia i te mau pǐpǐ. Ua haamanaˈo atoa te varua ia ˈna i ta ˈna i ite na, no te mea ua faahiti Petero ia Ioela e e piti atoa salamo a Davida. (Sal. 16:8-11; 110:1; Ohi. 2:25-28, 34, 35) Ua ite mata e ua faaroo mau â te feia atoa i ruru mai i te mau mea hohonu a te Atua.

5, 6. (a) I muri aˈe i te Penetekose 33, ua pahonohia teihea mau uiraa faufaa no nia i te faufaa apî? (b) Ua faahitihia teie mau tumu parau na roto ia vai ma, e mea nafea ratou i te raveraa i te faaotiraa?

5 Mea rahi â te tumu parau e hinaarohia ia faataa i te mau Kerisetiano o te senekele matamua. Mai te parau anei o te faufaa apî tei haamata i te ohipa i te Penetekose. No te ati Iuda e peroseluto noa anei te faufaa apî? E farii-atoa-hia anei te mau Etene e e faatavaihia anei ratou i te varua moˈa? (Ohi. 10:45) E titauhia anei ia peritomehia te mau Etene e ia auraro ratou i te Ture a Mose? (Ohi. 15:1, 5) E uiraa faufaa roa tera. Na te varua o Iehova e imi i teie mau mea hohonu. Na roto râ ia vai mâ?

6 Mea na roto i te mau taeae tiaturihia i faahitihia ˈi te mau tumu parau ia hiˈopoahia. I te putuputuraa te tino aratai no te hiˈopoa i te parau o te peritomeraa, to reira atoa Petero, Paulo, e o Baranaba tei faatia mea nafea to Iehova haapaoraa i te mau Etene peritome-ore-hia. (Ohi. 15:7-12) I muri aˈe i te hiˈopoaraa i teie haapapuraa ia au i te mau Papai Hebera e maoti te varua moˈa, ua rave te tino aratai i te hoê faaotiraa. Ua faaara ˈtura i te mau amuiraa na roto i te rata.—A taio i te Ohipa 15:25-30; 16:4, 5; Eph. 3:5, 6.

7. E faaitehia te pue parau mau hohonu na roto i te aha?

7 E rave rahi atu â tumu parau tei haamaramaramahia na roto i te mau rata faaurua a Ioane, Petero, Iakobo, e Paulo. I muri aˈe i te amuiraahia te mau Papai Kerisetiano, ua ore te mau ô o te tohu e te ite semeio. (Kor. 1, 13:8) E haapii noa anei te varua i te mau Kerisetiano e e haamanaˈo ia ratou i ta ratou i ite na? E tamau anei te reira i te tauturu ia ratou ia imi i te mau mea hohonu a te Atua? E, ia au i te parau tohu.

I te tau hopea

8, 9. O vai ma te “anaana” mai ma te maramarama pae varua i te roaraa o te tau hopea, e i roto i teihea auraa?

8 Ua tohu te hoê melahi i te tau hopea: “Te feia i haapii i te parau maitai ra [aore ra maramarama], e anaana mai ïa mai te anaana o te raˈi ra; e o tei faafariu i te taata e rave rahi i te parau-tia ra, mai te mau fetia atoa ra ïa e a muri noa ˈtu. . . . E tupu atura te ite i te rahiraa.” (Dan. 12:3, 4) O vai ma te feia maramarama o te anaana mai? Ua pahono Iesu na roto i ta ˈna parabole o te sitona e te zizania. No nia i ‘te hopea o teie nei ao,’ ua parau oia: “Ei reira te feia parau-tia e anaana mai ai i te basileia o to ratou ra Metua mai te anaana o te mahana.” (Mat. 13:39, 43) Ua faataa Iesu i “te feia parau-tia” ei ‘tamarii o te basileia,’ te mau Kerisetiano faatavaihia ïa.—Mat. 13:38.

9 E “anaana” mai anei te mau Kerisetiano faatavaihia atoa? E, i roto i te hoê auraa. E poro hoi ratou paatoa, e faariro i te taata ei pǐpǐ, e e faaitoito te tahi i te tahi i te mau putuputuraa, a riro atu ai ei hiˈoraa no te tahi atu mau Kerisetiano atoa. (Zek. 8:23) Ua “tapirihia” te parau tohu a Daniela e tae noa ˈtu i te tau hopea. Tera râ, e heheuhia te mau mea hohonu i te roaraa o tera tau. (Dan. 12:9) E nafea te varua e imi ai i teie mau mea hohonu e na roto ia vai ma?

10. (a) E faaite te varua i te pue parau mau hohonu i teie mahana na roto ia vai ma? (b) A faataa mea nafea te pue parau mau no nia i te hiero rahi pae varua o Iehova i haamaramaramahia ˈi.

10 Ia tae i te taime e haamaramaramahia ˈi te hoê tumu parau pae varua i teie mahana, e tauturu te varua moˈa i te Tino aratai e tia ra no “te tavini haapao maitai e te paari,” ia haroaroa i te pue parau mau hohonu aita i taahia na. (Mat. 24:45; Kor. 1, 2:13) E hiˈopoa te Tino aratai taatoa e e titauhia anei ia faatano i te tahi mau faataaraa. (Ohi. 15:6) I muri iho ratou e faaoti e e pia ˈi i te mau faatanoraa no te maitai o te taatoaraa ia titauhia. (Mat. 10:27) Te vai ra ˈtu â paha te mau haamaramaramaraa o te faataa-roa-hia mai i te tau au.—A hiˈo i te tumu parau “Te faaiteraa te varua i te auraa o te hiero pae varua.”

Fanaˈoraa i te ohipa a te varua i teie mahana

11. E nafea te mau Kerisetiano atoa e fanaˈo ai i te ohipa a te varua moˈa i te faaiteraa i te mau mea hohonu a te Atua?

11 E fanaˈo te mau Kerisetiano haapao maitai atoa i te ohipa a te varua moˈa i te faaiteraa i te mau mea hohonu a te Atua. Mai te mau Kerisetiano o te senekele matamua, te haapii nei tatou i te mau haamaramaramaraa ta te varua moˈa e tauturu mai ia taa. E haamanaˈo e e faaohipa tatou i te reira a muri aˈe. (Luka 12:11, 12) Aita e faufaa ia haere i te haapiiraa teitei no te taa i te pue parau mau hohonu pae varua tei piahia. (Ohi. 4:13) E nafea tatou e taa ˈtu â ˈi i te reira? Teie te tahi mau manaˈo tauturu.

12. Eaha te taime e pure ai tatou no te ani i te varua moˈa?

12 A pure no te ani i te varua moˈa. Hou e hiˈopoa ˈi i te mau tumu parau Bibilia, e pure tatou na mua no te ani i te aratairaa a te varua moˈa, noa ˈtu e o tatou anaˈe aore ra e taime poto noa to tatou. E oaoa iho â to tatou Metua i te raˈi no teie mau aniraa haehaa. Mai ta Iesu i faaite, e horoa noa Iehova i to ˈna varua moˈa ia ani tatou ma te aau tae.—Luka 11:13.

13, 14. E nafea te faaineineraa i te mau putuputuraa e faahohonu atu â ˈi i to tatou ite i te parau mau?

13 A faaineine i te mau putuputuraa. Te fanaˈo ra tatou i te “maa i te hora mau” na roto i te pǔpǔ o “te tavini.” Te amo ra ratou i ta ratou hopoia ma te horoa i te mau tumu parau Bibilia. Te faanaho ra ratou i te mau putuputuraa e te mau tumu parau e haapiihia i te mau hebedoma atoa. Te vai ra te mau tumu feruri-maite-hia e anihia ˈi “te hui taeae” ia hiˈopoa i te tahi mau haamaramaramaraa. (Pet. 1, 2:17; Kol. 4:16; Iuda 3) Te pee ra tatou i te aratairaa a te varua moˈa ia auraro maite tatou i te mau titauraa i horoahia mai.—Apo. 2:29.

14 Ia faaineine tatou i te mau putuputuraa Kerisetiano, mea maitai ia hiˈo i te mau irava atoa no te ite i te taairaa o te reira e te tumu parau e hiˈopoahia ra. E hohonu atu â ïa to tatou ite i te Bibilia. (Ohi. 17:11, 12) Ia taio tatou i te irava e mau roa ˈi ia tatou te reira, ta te varua moˈa e haamanaˈo mai. E ite atoa tatou ihea roa te papairaahia i roto i te Bibilia.

15. No te aha ia ite noa ˈi tatou i ta tatou mau papai, e e nafea outou taitahi e na reira ˈi?

15 A ite noa i ta tatou mau papai. Eita te tahi mau papai Bibilia e hiˈo-faahou-hia i ta tatou mau putuputuraa, ua faaineinehia râ no to tatou maitai. Oia atoa te mau vea ta tatou e opere ra. I roto i teie nei ao ohipa roa, e pinepine tatou i te tiai i te tahi taata aore ra te tahi mea. I reira ïa tatou e nehenehe ai e taio i te hoê papai aita tatou i taio aore ra maa vahi iti noa. E faaroo vetahi i ta tatou mau papai haruharuhia a tere ai na nia i te pereoo aore ra a hahaere ai. E taa ˈtu â tatou i te pue parau mau ma te mauruuru rahi maoti te mau tumu parau atoa tei maimi-maitai-hia, ta te rahiraa o te taata e au ia taio.—Hab. 2:2.

16. Eaha te faufaa ia tapao e ia maimi i te mau uiraa e hiti mai?

16 A feruriruri. A rave i te taime no te feruri maite ia taio oe i te Parau a te Atua aore ra te mau papai Bibilia. E hiti mai paha te mau uiraa i roto i ta oe taioraa. E tapao paha oe i te reira, a maimi atu ai i muri aˈe. E pinepine tatou i te haapii hohonu ia hiˈopoa maite tatou i te mau mea ta tatou e anaanatae. E nehenehe ïa tatou e haafaufaa i te rahiraa ite i noaa mai.—Mat. 13:52.

17. Eaha ta outou e hiˈopoa i roto i ta outou haapiiraa taitahi aore ra utuafare?

17 A faanaho i te taime no te haamoriraa utuafare. Ua faaitoito te Tino aratai ia tatou atoa ia faataa i te hoê arui aore ra te tahi atu taime i te mau hebedoma atoa no te haapiiraa taitahi aore ra utuafare. Auaˈe i faatanohia ta tatou mau putuputuraa e nehenehe ai tatou e faaohipa i teie aˈoraa. Eaha ta outou e haapii i te arui haamoriraa utuafare? E taio vetahi i te Bibilia, a maimi ai i te mau irava o te faahiti i te mau uiraa e a tapao ai i te mau manaˈo poto i roto i ta ratou Bibilia. Mea rahi te utuafare o te rave i te taime no te faaohipa i ta ratou i haapii no ratou. E maiti te tahi mau upoo utuafare i te mau tumu parau mea faufaa ia hiˈopoa te utuafare aore ra ta te utuafare i ani. Mea rahi atu â te tumu parau ta outou e hiˈopoa a muri aˈe.a

18. No te aha eiaha ˈi tatou e faaea i te haapii i te pue parau mau hohonu o te Parau a te Atua?

18 Ua parau Iesu e e tauturu te varua. Eiaha ïa tatou e faaea i te haapii i te pue parau mau hohonu o te Parau a te Atua. E tuhaa te reira o te ‘ite faufaa roa i te Atua,’ tei titauhia ia tatou ia imi maite. (A taio i te Maseli 2:1-5.) Te faaite ra te reira i ‘te mau mea ta te Atua i vaiiho no te feia e hinaaro ra ia ˈna.’ A tutava ˈi tatou i te haapii atu â no nia i te Parau a Iehova, e tauturu mai te varua moˈa, ‘e imi hoi te reira i te mau mea atoa nei, e te mau mea hohonu atoa a te Atua.’—Kor. 1, 2:9, 10.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo atoa i Ta tatou taviniraa i te Basileia no Atopa 2008, api 8.

Eaha ta outou e pahono?

• Eaha na ohiparaa e piti a te varua o te tauturu ia tatou ia imi i ‘te mau mea hohonu a te Atua’?

• Ua faaite te varua moˈa i te pue parau mau hohonu i te senekele matamua na roto ia vai ma?

• E nafea te varua moˈa e ohipa ˈi no te haamaramarama i te mau mea i teie mahana?

• Eaha ta outou e rave no te fanaˈo i te ohipa a te varua?

[Tumu parau tarenihia i te api 30]

Te faaiteraa te varua i te auraa o te hiero pae varua

I roto i ‘te mau mea hohonu a te Atua’ i faaitehia i te senekele matamua, te vai ra te sekene e te mau hiero i muri aˈe e faahohoˈa ra i te tahi mea rahi aˈe, ta te aposetolo Paulo i parau “te sekene mau, ta te Fatu [Iehova] i faatia, e ere ta te taata.” (Heb. 8:2) O te hiero rahi ïa i te pae varua, te hoê faanahoraa no te haafatata ˈtu i te Atua maoti te tusia e te autahuˈaraa a Iesu Mesia.

Ua haamata “te sekene mau” i 29, i to Iesu bapetizoraahia e to Iehova fariiraa ia ˈna ia riro mai ei tusia tia roa. (Heb. 10:5-10) I muri aˈe i to ˈna poheraa e tia-faahou-raa, ua tomo Iesu i roto i te vahi Moˈa Roa o te hiero pae varua e ua pûpû i te faufaa o to ˈna tusia “i mua i te aro o te Atua.”—Heb. 9:11, 12, 24.

I roto i te tahi atu rata a te aposetolo Paulo, ua papai oia e ‘ua riro te mau Kerisetiano faatavaihia ei hiero moˈa no Iehova.’ (Eph. 2:20-22) Hoê â anei teie hiero e “te sekene mau” ta ˈna i faataa i muri aˈe i roto i ta ˈna rata i te mau Hebera? Mea maoro to te mau tavini a Iehova manaˈoraa e e. No ratou, ua faaineinehia te mau Kerisetiano faatavaihia i te fenua ia riro ei “ofai” no te hiero o Iehova i te raˈi.—Pet. 1, 2:5.

I 1971 râ, ua haamata te mau melo tiaturihia o te pǔpǔ o te tavini i te haroaroa e e ere te hiero ta Paulo i faahiti i to Ephesia i te hiero rahi pae varua o Iehova. Ahani o te mau Kerisetiano faatavaihia tei faatiahia mai “te sekene mau,” ua haamata ïa te reira i muri aˈe i to ratou tia-faahou-raa tei tupu i te vairaa mai o te Fatu. (Tes. 1, 4:15-17) Ua papai râ Paulo no te sekene: ‘E parabole [aore ra faahohoˈaraa] ïa teie sekene no teie nei anotau.’—Heb. 9:9.

Ma te faaau maite i teie mau irava e te tahi atu, ua ite-maitai-hia e aita te hiero pae varua e patu-noa-hia ra. E ere atoa te mau Kerisetiano faatavaihia i te mau “ofai” tei faaineinehia i te fenua no tera paturaa. Te tavini nei râ ratou i roto i te aua e te vahi Moˈa o te hiero pae varua, ma te pûpû i te Atua i te mau mahana atoa i ‘te tusia haamaitai.’—Heb. 13:15.

[Hohoˈa i te api 31]

E nafea tatou e taa ˈtu â ˈi i ‘te mau mea hohonu a te Atua’?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono