Mai te aha te parau mau i te faufaa na outou?
“E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ.”—IOANE 8:32.
1. E nafea te faaohiparaa a Pilato i te taˈo ra “parau mau” e taa ê ai i ta Iesu?
“EAHA te parau mau?” I to Pilato uiraa i teie uiraa, e au ra e te anaanatae noa ra oia i te parau mau au noa. Area o Iesu ra, no parau noa ˈtura ïa oia e: “I fanau mai ai au, e i haere mai ai hoi au i te ao nei, e faaite i te parau mau.” (Ioane 18:37, 38) Eiaha mai ia Pilato, te faahiti ra Iesu i te parau mau a te Atua.
Te huru o te ao i nia i te parau mau
2. Eaha te parau a Iesu e faaite ra i te faufaaraa o te parau mau?
2 Ua parau Paulo e: “Aore hoi i ati paatoa te taata i te faaroo.” (Tesalonia 2, 3:2) Hoê â atoa no te parau mau. Noa ˈtu e e faaite-roa-hia ˈtu te parau mau niuhia i nia i te Bibilia, mea rahi o te faaoti maite eiaha e tâuˈa ˈtu. Mea faufaa mau râ te reira! Ua parau Iesu e: “E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ.”—Ioane 8:32.
3. Eaha te faaararaa no nia i te mau haapiiraa haavare e tia ia tatou ia haapao?
3 Ua parau te aposetolo Paulo e aita te parau mau e vai ra i roto i te philosophia e te parau tutuu a te taata. (Kolosa 2:8) Oia mau, mea haavare taua mau haapiiraa ra. Ua faaara Paulo i te mau Kerisetiano no Ephesia e ia tiaturi ratou i te reira, e riro ratou mai te mau aiû pae varua e “aueue noa [i te are,] i te mataˈi ra, i tera parau, i tera parau, . . . i te ravea [haavare] a te taata nei, e te paari i te mau peu atoa o te haavare ra.” (Ephesia 4:14; MN) I teie tau, e paturuhia “te ravea haavare a te taata” e te faatianianiraa a te feia e patoi ra i te parau mau a te Atua. E taviri taua faatianianiraa ra ma te ravea paari i te parau mau ei haavare e e faateitei i te haavare ei parau mau. No te imi i te parau mau noa ˈtu taua mau faaheporaa haavarevare ra, e tia ia tatou ia faaitoito i te hiˈo i te mau Papai.
Te mau Kerisetiano e te ao
4. Te vai noa ra te parau mau i mua ia vai, e eaha te hopoia a te feia e farii i te reira?
4 A faahiti ai i tei riro mai ei pǐpǐ na ˈna, ua pure Iesu Mesia ia Iehova e: “E haamaitai oe ia ratou i te parau mau na oe; o to parau na te parau mau.” (Ioane 17:17) E haamoˈahia ratou, aore ra e faataa-ê-hia, no te tavini ia Iehova e te faaite i to ˈna iˈoa e to ˈna Basileia. (Mataio 6:9, 10; 24:14) Noa ˈtu e aita te taata atoa i farii i te reira, te vai noa ra te parau mau a Iehova mai te hoê ô horoa noa i mua i te feia atoa e imi ra i te reira, aita e hiˈoraa i to ratou tiaraa basileia, to ratou nunaa, aore ra to ratou taˈere. Ua parau te aposetolo Petero e: “Ua ite mau atura vau e ore te Atua e haapao i te huru o te taata. O tei mǎtaˈu râ ia ˈna, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana.”—Ohipa 10:34, 35.
5. No te aha te mau Kerisetiano e pinepine ai i te hamani-ino-hia?
5 E faaite te mau Kerisetiano i te parau mau bibilia ia vetahi ê, aita râ ratou e farii-maitai-hia ra i te mau vahi atoa. Ua faaara Iesu e: “E pûpû hoi ratou ia outou no te pohe, e taparahi pohe roa hoi ia outou, e e ririhia outou e te mau fenua atoa i to ˈu nei iˈoa.” (Mataio 24:9) A tatara ˈi oia i teie irava, ua papai te ekalesiatiko Irelane o John R. Cotter i te matahiti 1817 ra e: “Aita roa ˈtu ta ratou [te mau Kerisetiano] mau tutavaraa e faataui i te oraraa o te taata na roto i ta ratou pororaa, i faariro i te taata ei feia aau mehara, ua turai râ ia ratou ia riri e ia hamani ino i te mau pǐpǐ no to ratou faaite-hua-raa i ta ratou mau peu hairiiri.” Eita taua feia hamani ino ra e “farii i te parau mau ma te hinaaro, ia ora ratou.” “No reira hoi te Atua e tuu mai ai i te puai o te haavare i nia ia ratou, e e faaroo atu â ratou i taua haavare ra: e e hope roa ratou i te faahapahia, o tei ore i faaroo i te parau mau, o tei navenave i te parau-tia ore ra.”—Tesalonia 2, 2:10-12.
6. Eaha te mau hinaaro eiaha te hoê Kerisetiano ia faahotu?
6 Te aˈo ra te aposetolo Ioane i te mau Kerisetiano e ora ra i roto i teie nei ao enemi: “Eiaha e hinaaro i teie nei ao, e te mau mea atoa o teie nei ao. . . . O te mau mea atoa o teie nei ao, o te hinaaro tia ore o te tino nei, e te hinaaro tia ore o te mata nei, e te [faaiteiteraa] ahaaha o te oraraa nei, e ere ïa i to ǒ mai i te Metua ra, no teie nei ao anaˈe ïa.” (Ioane 1, 2:15, 16; MN) Na roto i te parauraa “te mau mea atoa,” aita Ioane e tuu ra i te hoê noa ˈˈe mea i te hiti. No reira, eiaha tatou ia faahotu i te hinaaro i te hoê noa ˈˈe mea ta teie nei ao e pûpû mai o te nehenehe e haafariu ê ia tatou i te parau mau. E ohipa puai roa te haapaoraa i ta Ioane aˈoraa i nia i to tatou oraraa. E nafea hoi?
7. E nafea te ite i te parau mau e turai ai i te feia aau tia?
7 I te matahiti 2001, ua faatere te mau Ite no Iehova na te ao nei i te avaˈe hoê fatata e pae mirioni haapiiraa bibilia i te utuafare, a haapii ai i te taata e te mau pǔpǔ taata i te mau titauraa a te Atua no te oraraa. Ei faahopearaa, e 263 431 taata tei bapetizohia. Ua riro mai te maramarama o te parau mau ei mea faufaa na teie mau pǐpǐ apî, e ua haapae ratou i te mau amuimuiraa iino e te morare ore, te mau haerea o te faahanahana ore i te Atua e tei parare roa i roto i teie nei ao. Mai to ratou bapetizoraahia mai, ua tamau ratou i te ora ia au i te mau ture aveia ta Iehova i haamau no te mau Kerisetiano atoa. (Ephesia 5:5) Mai tera anei te parau mau i te faufaa na outou?
E haapao mai Iehova ia tatou
8. E nafea Iehova i mua i ta tatou pûpûraa ia tatou, e no te aha e riro ai ei haerea paari ia ‘mata i te imi i te basileia’?
8 Noa ˈtu to tatou mau hape, e farii Iehova ma te aroha i ta tatou pûpûraa ia tatou, a faahaehaa mai ai ia ˈna iho, ei auraa parau, e ia tae to tatou aau ia ˈna. E na reira oia ia haapii mai i te faateitei i ta tatou mau fa e mau hinaaro. (Salamo 113:6-8) I tauâ taime ra, te faatia ra Iehova ia fanaˈo tatou i te taairaa e oia, e te fafau ra oia e haapao mai ia ‘tamau tatou i te mata i te imi i te basileia o te Atua e te parau-tia na ˈna.’ Ia na reira tatou e ia ara tatou ia tatou iho i te pae varua, te fafau maira oia e: “E amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.”—Mataio 6:33.
9. O vai “te tavini haapao maitai e te paari,” e na roto i te faaohiparaa i teie “tavini,” e nafea Iehova ia haapao mai ia tatou?
9 Ua maiti Iesu Mesia i ta ˈna na aposetolo 12 e ua haamau i te niu o te amuiraa o te mau Kerisetiano faatavaihia tei parauhia ‘te Iseraela o te Atua.’ (Galatia 6:16; Apokalupo 21:9, 14) Ua faataahia ratou i muri aˈe mai “te ekalesia o te Atua ora ra, o te pou e te tumu o te parau mau ra.” (Timoteo 1, 3:15) Ua faaite papu Iesu i te mau melo o taua amuiraa ra mai “te tavini haapao maitai e te paari” e “te tiaau haavare ore e te haapao maitai.” Tei taua tavini haapao maitai ra, o ta Iesu ïa i parau, te hopoia e horoa na te mau Kerisetiano i “ta ratou tufaa maa i te tufaraa mau ra.” (Mataio 24:3, 45-47; Luka 12:42) Aita anaˈe e maa, e pohe roa ˈtu tatou i te poia. Oia atoa, ia ore tatou ia amu i te maa varua, e paruparuhia tatou e pohe atu ai i te pae varua. No reira, ua riro te vairaa o “te tavini haapao maitai e te paari” ei haapapuraa hau â e te haapao maira Iehova ia tatou. Ia haafaufaa noa tatou i te maa varua faahiahia i ravehia na tatou na roto i taua “tavini” ra.—Mataio 5:3.
10. No te aha e riro ai ei mea faufaa roa no tatou ia tae tamau i te mau putuputuraa?
10 No te amu i te maa varua, e titauhia ia haapii ia tatou iho. E titau-atoa-hia ia amui atu e te mau Kerisetiano e ia haere i te mau putuputuraa a te amuiraa. Te haamanaˈo maitai ra anei ia outou eaha ta outou i amu a ono avaˈe, aore ra a ono hebedoma aˈenei? Eita paha. Teie râ, noa ˈtu te mea ta outou i amu, ua horoa mai te reira i te maa i hinaarohia no te atuatu ia outou. E mai reira mai, ua amu mau paha outou i tauâ maa ra. Hoê â atoa no te maa varua e horoahia i ta tatou mau putuputuraa Kerisetiano. Aita paha tatou e haamanaˈo ra i te mau mea atoa ta tatou i faaroo i te mau putuputuraa. E ua horoa-pinepine-hia paha tauâ mau parau ra. Teie râ, e maa varua te reira, mea faufaa roa no to tatou vai-maitai-raa. E horoa noa mai iho â ta tatou mau putuputuraa i te maa varua maitai i te taime tano.
11. Eaha ta tatou hopoia ia haere tatou i te mau putuputuraa Kerisetiano?
11 E horoa atoa mai te haereraa i te mau putuputuraa Kerisetiano i te hoê hopoia na tatou. Ua aˈohia te mau Kerisetiano e ‘faaitoito te tahi i te tahi,’ a turai ai i te mau hoa melo o te amuiraa ia ‘aroha e ia rave i te mau ohipa maitatai.’ E haapuai te faaineineraa no te haere e te paraparau i roto i te mau putuputuraa Kerisetiano atoa, i to tatou faaroo ei taata taitahi e e faaitoito ia vetahi ê. (Hebera 10:23-25) Mai te mau tamarii apî o te maiti i te maa, e hinaaro paha te vetahi i te faaitoitoraa tamau e rave i te maa varua. (Ephesia 4:13) E faaiteraa here te horoaraa i taua faaitoitoraa ra ia hinaarohia ia riro taua mau taata ra ei mau Kerisetiano paari ta te aposetolo Paulo i papai e: “Area te maa etaeta ra, na te taata paari ïa, na te feia [i haamataro, na roto i te faaohiparaa, i to ratou puai haroaroaraa i te faataa ê] i te maitai e te ino.”—Hebera 5:14; MN.
Te haapaoraa ia tatou iho i te pae varua
12. Tei ia vai ra te hopoia rahi roa ˈˈe e ia faaea noa tatou i roto i te parau mau? A faataa na.
12 E nehenehe to tatou hoa faaipoipo aore ra to tatou mau metua e faaitoito ia tatou i nia i te eˈa o te parau mau. Oia atoa, e tiai te mau matahiapo o te amuiraa ia tatou ei melo o te nǎnǎ ta ratou e haapao ra. (Ohipa 20:28) Tei ia vai ra râ te hopoia rahi roa ˈˈe mai te peu e te hinaaro ra tatou e tamau noa i roto i to tatou huru oraraa niuhia i nia i te parau mau? Oia mau, tei nia te hopoia ia tatou taitahi. E e parau mau te reira i roto i te mau huru tupuraa au noa e te mau taime fifi. E rave anaˈe i te ohipa i tupu i muri nei.
13, 14. Mai tei faahohoˈahia e tei tupu i nia i te hoê pinia mamoe, e nafea e noaa ˈi ia tatou te tauturu pae varua e hinaarohia?
13 I Écosse, te amu ra te tahi mau pinia mamoe i te aihere i roto i te hoê aua i to te hoê o ratou haereraa ˈtu i te pae o te hoê puu e toparaa i nia i te hoê eˈa i raro mai. Aita oia i pepe, ua riaria râ e aita i nehenehe e paiuma faahou mai i nia. No reira oia i haamata ˈi i te umee. Ua faaroo te maiaa ia ˈna, e ua haamata atoa oia i te umee e ia haere roa mai te tiai mamoe e tii i te pinia mamoe.
14 A tapao na i te nanairaa tupuraa. Ua pii te pinia mamoe i te tauturu, ua apiti atu te maiaa mamoe i to ˈna reo i to ˈna taˈi, e ua horo mai te tiai mamoe i faaarahia e faaora ia ˈna. Mai te peu e ua ite te hoê animara apî roa e te maiaa i te ati e e pii oioi raua i te tauturu, eiaha anei ïa tatou ia na reira atoa ia turori tatou i te pae varua aore ra ia faaû tatou i te mau ati manaˈo-ore-hia no ǒ mai i te ao a Satani ra? (Iakobo 5:14, 15; Petero 1, 5:8) Oia, mai te peu iho â râ e aita i navai to tatou paari no te mea anei e mea apî tatou aore ra no te mea no ite noa ˈtura tatou i te parau mau.
E hopoi mai te peeraa i te aratairaa a te Atua i te oaoa
15. Eaha te huru o te hoê vahine i to ˈna haamataraa i te amui atu i roto i te amuiraa Kerisetiano?
15 A hiˈo na i te faufaaraa o te ite bibilia e te hau o te feruriraa ta te reira e hopoi mai no te feia e tavini ra i te Atua o te parau mau. Ua farii te hoê vahine e 70 matahiti tei haere noa na i te Ekalesia no Beretane i te roaraa o to ˈna oraraa, i te hoê haapiiraa bibilia e te hoê Ite no Iehova. Aita i maoro to ˈna haapiiraa e o Iehova te iˈoa o te Atua e apitiraa i roto i te parauraa “Amene” i te mau pure aau tae i faahitihia i mua i te taata i te Piha a te Basileia no taua vahi ra. Ma te putapû roa, ua na ô oia e: “Eita outou e manaˈo e mea atea roa te Atua i nia ˈˈe i te taata pohe haere noa, e au râ e te hopoi roa maira outou ia ˈna i rotopu ia outou mai te hoê hoa here. O te hoê mea tera aita vau i ite aˈenei na mua ˈˈe.” Papu mau, eita roa ˈtu e moe i taua vahine anaanatae e te here ra te huru matamua ta te parau mau i faatupu i nia ia ˈna. Eiaha atoa tatou ia haamoe mai te aha te parau mau i te faufaa na tatou i te taime matamua i farii atu ai tatou.
16. (a) Eaha te nehenehe e tupu mai ia faariro tatou i te imiraa moni ei fa matamua na tatou? (b) E nafea e itea mai ai te oaoa mau?
16 Mea rahi o te manaˈo ra e ahiri i rahi aˈe ta ratou moni, e oaoa aˈe ïa ratou. Teie râ, mai te peu e e faariro tatou i te imiraa moni ei fa matamua na tatou i roto i te oraraa, e roo-mau-hia tatou i “te mau pohe e rave rahi o te feruriraa.” (Timoteo 1, 6:10, Phillips) A hiˈo na i te rahiraa taata o te hoo mai i te titeti taviriraa, o te haamâuˈa i te moni i roto i te mau fare pereraa, aore ra o te ru i te hoo atu e te hoo mai i roto i te Bourse, a moemoeâ ˈi e e moni-roa-hia ratou. Mea iti roa ino o te ite atu i te moni ta ratou e tiaturi ra. E e pinepine te mau taata o te monihia i te ite mai e eita ta ratou taoˈa rahi noaa taue e hopoi mai i te oaoa. Area râ, e roaa te oaoa vai maoro na roto i te raveraa i to Iehova hinaaro, te haaraa e te amuiraa Kerisetiano ma te arataihia e te varua moˈa o Iehova e te tauturuhia e te mau melahi. (Salamo 1:1-3; 84:4, 5; 89:15) Ia na reira tatou, e ite mai paha tatou i te mau maitai manaˈo-ore-hia. Mea navai anei te parau mau i te faufaa na outou e ia hopoi mai i taua mau maitai ra i roto i to outou oraraa?
17. Eaha tei faaitehia no nia i to te aposetolo Petero haerea na roto i to ˈna faaearaa i ǒ Simona rapaau iri ra?
17 A hiˈo na i te hoê tupuraa i nia i te aposetolo Petero. I te matahiti 36 T.T., ua rave oia i te hoê tere mitionare i te vahi papu o Sarona. Ua tapea oia i Luda, i reira to ˈna faaoraraa i te hapepa ra o Ainea e, haere atura i te tapaeraa pahi i Iopa. I reira, ua faatia faahou mai oia ia Doreka. Te faaite maira te Ohipa 9:43 e: “Parahi noa ihora oia i Iopa e e rave rahi te mahana i ǒ te hoê taata rapaau iri ra o Simona te iˈoa.” Te faaite ra teie faahitiraa taime poto i te haerea faatia pae tahi ore o Petero a rave ai oia i ta ˈna taviniraa i mua i te taata no taua oire ra. E nafea hoi? Ua papai te aivanaa bibilia o Frederic W. Farrar e: “I te fare o te hoê rapaau iri, eita te hoê taata haapao etaeta e te fati ore i te Ture Parau vaha [a Mose] e fariihia e faaea i roto. No te mea, i te mau mahana atoa, te vai ra te mau iri e te mau tino pohe o te mau animara e rave rau e hinaarohia no taua tapihooraa ra, e te mau mauhaa ta te reira e titau, i roto i te fare, mea viivii ïa e mea faufau i te aro o te feia haapao ture etaeta atoa.” Noa ˈtu e “tei tahatai” te fare o Simona e e ere to pihai iho i ta ˈna fare rapaauraa iri, to roto oia i ‘te hoê tapihooraa tei hiˈohia ma te haafaufau e tei faaiti ïa i te tura o te feia atoa i rave i te reira,’ o ta Farrar ïa e parau ra.—Ohipa 10:6.
18, 19. (a) No te aha Petero i maere ai i te hoê orama tei tae mai ia ˈna ra? (b) Eaha te haamaitairaa manaˈo-ore-hia i noaa ia Petero?
18 Ua farii Petero ma te faatia pae tahi ore i te farii maitai o Simona, e i reira, ua tae mai te hoê faaueraa manaˈo-ore-hia a te Atua ia Petero ra. Ua ite oia i te hoê orama i reira to ˈna faaueraahia e amu i te mau animara ta te ture ati Iuda e parau ra e mea viivii. Ua patoi Petero ma te parau e aore â oia “i amu i te maa viivii e te mea mâ ore.” E toru râ taime to ˈna parauraahia e: “O ta te Atua i tamâ ra, eiaha oe e parau e, e mea viivii ïa.” E taa-maitai-hia iho â ïa e “te maere noa ra Petero i roto ia ˈna iho i te faaauraa i taua orama i itea ia ˈna ra.”—Ohipa 10:5-17; 11:7-10.
19 Aita Petero i ite e i te mahana na mua ˈtu i Kaisarea, e 50 kilometera i te atea, ua tae atoa te hoê orama i te hoê Etene ra o Korenelio te iˈoa. Ua faaue te melahi a Iehova ia Korenelio e tono i te mau tavini ia Petero ra i roto i te fare o Simona rapaau iri. Ua tono o Korenelio i ta ˈna mau tavini i te fare o Simona ra, e ua apee mai Petero ia ratou i Kaisarea. I reira, ua poro oia ia Korenelio e to ˈna mau fetii e to ˈna mau hoa. Ei faahopearaa, ua riro mai ratou ei matamua o te feia faaroo Etene peritome-ore-hia tei niniihia i te varua moˈa ei feia tufa i te Basileia. Noa ˈtu e aita te mau tane i peritomehia, ua bapetizohia te feia atoa i faaroo i ta Petero parau. Ua iriti te reira i te eˈa i to te mau nunaa, tei hiˈohia na ei mea viivii e te mau ati Iuda, ia riro ratou ei melo o te amuiraa Kerisetiano. (Ohipa 10:1-48; 11:18) Auê ïa fanaˈoraa taa ê na Petero e—no te mea ïa mea faufaa te parau mau na ˈna e ua turai te reira ia ˈna ia haapao i te faaueraa a Iehova e ia haa ma te faaroo!
20. Eaha te tauturu a te Atua e horoahia mai ia tuu tatou i te parau mau i te parahiraa matamua i roto i to tatou oraraa?
20 Te aˈo ra Paulo e: ‘[Ma te parau] i te parau mau, ia tupu tatou i te aroha i te mau mea atoa nei i te upoo ra i te Mesia.’ (Ephesia 4:15; MN) Oia, e hopoi mai te parau mau i te oaoa faaau ore i teie nei ia tuu tatou i te reira i te parahiraa matamua i roto i to tatou oraraa e ia vaiiho ia aratai Iehova i to tatou mau taahiraa na roto i to ˈna varua moˈa. A haamanaˈo atoa i te tauturu a te mau melahi moˈa i roto i ta tatou ohipa pororaa evanelia. (Apokalupo 14:6, 7; 22:6) E fanaˈoraa taa ê mau ta tatou e te turuhia ra tatou mai tera i roto i te ohipa ta Iehova i faaue mai ia tatou e rave! Ia tapea tatou i to tatou hapa ore, e arue noa tatou ia Iehova, te Atua o te parau mau, e a muri noa ˈtu. Te vai ra anei te tahi mea faufaa aˈe i te reira?—Ioane 17:3.
Eaha ta tatou i haapii mai?
• No te aha te rahiraa e ore ai e farii i te parau mau?
• Ia nafea te mau Kerisetiano ia hiˈo i te mau mea a te ao a Satani?
• Eaha to tatou huru i nia i te mau putuputuraa e tia ˈi, e no te aha?
• Eaha ta tatou hopoia i te pae o te haapaoraa ia tatou iho i te pae varua?
[Hohoˈa fenua/Hohoˈa i te api 18]
(Hiˈo i te papai)
MITI RAHI
Kaisarea
VAHI PAPU O SARONA
Iopa
Luda
Ierusalema
[Hohoˈa]
Ua haapao Petero i te faaueraa a te Atua e ua ooti i te mau haamaitairaa manaˈo-ore-hia
[Faaiteraa i te tumu]
Hohoˈa fenua: Mountain High Maps® Copyright © 1997 Digital Wisdom, Inc.
[Hohoˈa i te api 13]
Ua faaite Iesu i te parau mau
[Hohoˈa i te api 15]
Mai te maa pae tino, mea faufaa roa te maa varua no to tatou vai-maitai-raa