No te aha tera ao i tahito ra i mou ai?
E ERE te diluvi rahi i te hoê ati natura. E haavaraa râ no ǒ mai i te Atua ra. Ua horoahia te faaararaa, aita roa ˈtu râ i tâuˈahia. No te aha? Ua faataa Iesu e: “Mai tei te anotau i mua iho i te diluvi ra, te amu ra [te taata] i te maa e te inu ra, te faaipoipo ra e te horoa ra ia faaipoipohia, e tae roa aˈera i te mahana i tomo ai Noa i roto i te pahi; aore roa i ite, e roohia noa ihora ratou e te diluvi, pau roa ˈtura ratou.”—Mataio 24:38, 39.
Hoê ao i haere i mua
I roto i te tahi mau tuhaa, ua fanaˈo te ao hou te diluvi i te tahi mau maitai aita ta tatou i teie mahana. Ei hiˈoraa, hoê â reo to te taatoaraa. (Genese 11:1) Ua turu te reira i te mau haaraa i te pae rimaî e te ihi o te titau hoi ia tutava amui te taata e rave rahi ua rau to ratou ite. Mea roa atoa te oraraa o te rahiraa o te taata i taua tau ra, e nehenehe ïa ta ratou e tamau i te tuatapapa i te mau mea ta ratou i haapii mai i te roaraa o te mau senekele.
Te parau ra te tahi pae e e ere te oraraa o te taata i te mea roa roa i tera tau e te mau matahiti i faahitihia i roto i te faatiaraa bibilia, e mau avaˈe ïa. Oia mau anei? A rave na i te hiˈoraa o Malaleela. Te na ô ra te Bibilia e: “Parahi ihora Malaleela e ono aˈera ahuru, e pae tiahapa i te matahiti, fanau ihora ta ˈna o Iareda. . . . E to Malaleela pue mahana atoa i te ao nei, e vau ïa hanere, e iva ahuru, e pae tiahapa i te matahiti; pohe ihora oia.” (Genese 5:15-17) Mai te peu e hoê matahiti hoê ïa avaˈe, ua fanauhia ïa ta Malaleela tamaiti i te paeraa o to ˈna matahiti! E ere, mea piri roa te taata i tera tau i te oraora-maitai-raa tia roa o te taata matamua ra o Adamu. Ua ora mau â ratou ehia senekele i te maoro. Eaha ta ratou i faatupu?
E rave rahi senekele hou te diluvi, ua rahi mai te huiraatira o te fenua i nia i te hoê faito i nehenehe ai Kaina, te tamaiti a Adamu, e faatia i te hoê oire, ta ˈna i mairi ia Enoha. (Genese 4:17) I te anotau hou te diluvi, e rave rau tapihaa tei ravehia. Te vai ra te mau fare tupai i “te auri e te veo.” (Genese 4:22) Aita e feaaraa, e faaohipahia teie mau taihaa no te ohipa paturaa, te ohipa tamuta, te ohipa tarairaa, e te ohipa faaapu. Te faahitihia ra teie mau toroa atoa i roto i te mau aamu o te mau taata matamua roa i parahi i te fenua nei.
Maoti te ite tuatapapahia, e nehenehe ta te mau ui te tahi i muri i te tahi e faarahi i te mau ohipa taa ê mai te hamaniraa i te metara, te ihi faaapu, te faaamuraa mamoe e te puaatoro, te papairaa, e te ohipa rimaî. O Iubala, ei hiˈoraa ‘te matamua o te feia i faaoto i te kinura e te vivo.’ (Genese 4:21) Ua haere roa te ao i mua. Tera râ, ua mou taue te mau mea atoa. Eaha tei tupu?
Eaha te fifi?
Noa ˈtu ta ˈna mau maitai atoa, mea ino te haamataraa o te ao hou te diluvi. Ua orure hau o Adamu, te matamua o te ao, i te Atua. Ua taparahi pohe o Kaina, tei faatia i te oire matamua i papaihia, i to ˈna iho taeae. E ere i te mea maere ia rahi vave te ino! Ua pue noa te mau faahopearaa o te tufaa ino ta Adamu i tutuu atu na to ˈna huaai.—Roma 5:12.
Papu maitai e ua tae roa te mau mea i nia i te hoê faito i faaoti ai Iehova e vaiiho i te tupuraa 120 matahiti hau. (Genese 6:3) Te na ô ra te Bibilia e: “E ino rahi to te taata o te ao nei, e ua ino anaˈe te mau manaˈo atoa, e te mau opuaraa atoa o te aau i te mau mahana atoa ra. . . . Ua î te fenua i te parau-tia ore.”—Genese 6:5, 11.
I te pae hopea, ua faaara-maitai-hia Noa e e haamou te Atua i te mau mea ora atoa i roto i te hoê diluvi. (Genese 6:13, 17) Noa ˈtu e ua riro o Noa ei “taata i aˈo i te parau-tia,” e au ra e mea fifi na te taata ia tiaturi e e mou te mau mea atoa e haaati ra ia ratou. (Petero 2, 2:5) E vau noa taata tei faaroo i te faaararaa e tei ora mai. (Petero 1, 3:20) No te aha e mea faufaa te reira no tatou i teie mahana?
Eaha te auraa no tatou?
Te ora nei tatou i te hoê anotau tei tuea i to Noa tau. Te faarooroo tamau nei tatou i te mau ohipa totoaraa riaria, te mau haapoheraa, te mau taparahi-pohe-raa ravehia aita e tumu ia hiˈohia e te mau taata e pupuhi ta ratou, e te haavîraa uˈana i te fare i nia i te hoê faito riaria mau. Ua î faahou te fenua i te haavîraa uˈana, e mai mutaa ihora, ua faaarahia te ao no nia i te hoê haavaraa e tae mai. Ua parau Iesu iho e e haere mai oia ei Haava faatoroahia e te Atua e na ˈna e faataa i te taata mai te tiai mamoe e faataa i te mamoe i te puaaniho. Ua parau Iesu e o te feia au ore te “rave i te pohe mure ore.” (Mataio 25:31-33, 46) Te parau ra râ te Bibilia e i teie taime, e mau mirioni taata te ora ˈtu—e feia rahi roa o te haamori i te Atua mau hoê roa. I roto i te ao i mua, e ora teie feia i roto i te hau e te panaˈonaˈo ore tamau mai tei ore i itehia aˈenei.—Mika 4:3, 4; Apokalupo 7:9-17.
Mea rahi o te tâhitohito i tera mau parau bibilia e i te mau faaararaa no nia i te haavaraa o te faaite e e tupu iho â tera mau parau. Ua faataa râ te aposetolo Petero e aita tera mau taata tiaturi ore e tâuˈa ra i te mau tupuraa. Ua papai oia e: “Ia tae i te mau mahana hopea ra, e itea mai ai te feia tâhitohito, i . . . te parauraa mai e, Teihea te haerea mai no ˈna i parauhia ra? . . . Te tia ra hoi ia ratou te haamoe i teie, e na te parau a te Atua i hamani i te raˈi i tahito ra, e te fenua i vai i raro i te miti, e tei araa i nia i te miti: i pohe ai te reira fenua i te ninaraahia e te miti: area te raˈi e te fenua e vai nei, te tapeahia nei ïa e taua parau ra no te auahi ia tae i te mahana haavaraa, i te poheraa o te feia paieti ore ra.”—Petero 2, 3:3-7.
No te auraro i te poroi tohu a Iesu i teie mahana, te porohia ra ma te itoito rahi te hoê faaararaa na te ao nei no nia i teie mahana haavaraa e haere maira e te hoê poroi o te parau apî maitai no nia i te hau e tupu i muri aˈe. (Mataio 24:14) Eiaha e haafaufaa ore i teie faaararaa. E faatupu iho â te Atua Mana hope i ta ˈna parau.
Te ao i mua
Eaha te tiai maira i te huitaata, ia hiˈohia te tauiraa rahi i mua nei? I roto i te omuaraa o ta ˈna Aˈoraa tuiroo i nia i te mouˈa, ua tǎpǔ Iesu e: “E ao to tei mǎrû; e riro hoi ia ratou te fenua.” I muri iho, ua haapii oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure i te Atua e: “Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.” (Mataio 5:5; 6:10) Oia, ua haapii Iesu iho e e oraraa faahiahia te tiai maira i te huitaata haapao maitai i ǒ nei i nia i te fenua. Ua faataa oia i te reira mai “te poiete-faahou-raa.”—Mataio 19:28, MN.
No reira, a feruriruri ai outou i te tau no a muri aˈe, eiaha e vaiiho e ia haafeaa te feia tâhitohito ia outou i te faaararaa a te Atua. Parau mau, mea aueue ore paha te mau mea e haaati ra ia tatou, e mea maoro to teie nei ao vai-mau-raa. Teie râ, eiaha tatou e tuu i to tatou tiaturiraa i nia i te reira. Ua faautuahia te ao o te huitaata. Ia faaitoitohia ïa tatou e te faaotiraa o te rata a te aposetolo Petero e:
“E teie nei, e mou anaˈe taua mau mea atoa nei, mai te aha to outou huru e tia ˈi i te haapao maitai e te paieti; i te tiairaa e te ruraa ˈtu ia tae mai taua mahana o te Atua ra . . . O te reira mau mea ta outou e tiai na, e faaitoito, e haapapu hua ia roohia mai outou e ana ma te hau, ma te porao ore e te hapa ore. Ia tupu . . . to outou i te maitai, e te ite i to tatou Fatu ra i te Ora ia Iesu Mesia.” (Petero 2, 3:11, 12, 14, 18) No reira, a huti mai i te haapiiraa na roto i tei tupu i te tau o Noa. A haafatata ˈtu i te Atua. Ia rahi to outou ite ia Iesu Mesia. A faahotu i te paieti, e ia tia ˈtu outou i rotopu i te mau mirioni taata o tei maiti i te ora ˈtu i te hopea o teie nei ao, e fanaˈo atu ai i te ao hau i mua.
[Hohoˈa i te api 5]
Mea matauhia te hamaniraa metara hou te diluvi
[Hohoˈa i te api 7]
E oraraa faahiahia te tiai maira ia tatou