VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w02 1/1 api 3-4
  • Te parau ahoaho o te faataa-ê-raa i te mau pǔpǔ taata

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te parau ahoaho o te faataa-ê-raa i te mau pǔpǔ taata
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te vai ra anei te tiaturiraa?
  • E ite-mau-hia anei te hoê ao aita e pǔpǔ taata?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • Te ati o te aifaito-ore-raa o teie tau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • E moemoeâ noa anei te autahoêraa? Eaha ta te Bibilia e parau ra?
    Tumu parau rau
  • Te Pu Haapiiraa a te taiete Watchtower—Te tono ra oia i te mau mitionare
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
w02 1/1 api 3-4

Te parau ahoaho o te faataa-ê-raa i te mau pǔpǔ taata

“E NEHENEHE E PARAU E E TIARAA TE AIFAITORAA, TERA RÂ, AITA E MANA I NIA I TE FENUA O TE NEHENEHE E FAATUPU I TE REIRA.”

O ta Honoré de Balzac, taata papai aamu Farani no te senekele 19, ïa i parau. Tera atoa anei to outou manaˈo? Mea rahi o te manaˈo iho â e mea morare ore te faataa-ê-raa i te mau pǔpǔ taata. Tera râ, i teie atoa senekele 21, ua vahihia te taata na roto e rave rahi pǔpǔ totiare.

UA ANAANATAE atu o Calvin Coolidge, peretiteni o te mau Hau Amui mai te matahiti 1923 e tae atu i te matahiti 1929, i te parau o te faataa-ê-raa i te mau pǔpǔ totiare e ua faahiti oia i “te mouraa hopea o te taatoaraa o te mau pǔpǔ taata tiaraa teitei.” Teie râ, fatata e 40 matahiti i muri aˈe i te peretiteniraa a Coolidge, ua faahiti te Tomite Kerner, o tei haamauhia no te faahohonu i te mau taairaa i rotopu i te mau nunaa taata, i to ˈna mau mǎtaˈu e e riro mai iho â te mau Hau Amui ei piti pǔpǔ: “hoê pǔpǔ ereere, hoê pǔpǔ uouo—mea faataa-ê-hia e mea aifaito ore.” Te parau ra te tahi pae e te tupu aˈena ra teie tohu e “te rahi atura te taa-ê-raa i te pae nunaa taata e i te pae faanavairaa faufaa” i taua fenua ra.

No te aha e mea fifi roa ia aifaito te taata? O te natura taata te hoê tumu rahi. Ua parau na te melo apooraa tahito Marite ra o William Randolph Hearst, e: “Ua hamanihia te mau taata atoa ia faito ratou i te hoê aˈe paeau, e tena paeau, o to ratou ïa hinaaro eiaha e aifaito.” Eaha ïa te auraa? Na Henry Becque, taata papai teata Farani no te senekele 19, paha ïa e faataa maitai aˈe mai: “Mea fifi roa ia titau i te aifaitoraa, no te mea e hinaaro noa tatou ia aifaito tatou e te feia to nia ˈˈe ratou ia tatou.” Oia hoi, e hinaaro te taata ia aifaito ratou e te feia e tiaraa totiare teitei aˈe to ratou; tera râ, aita i rahi te taata e hinaaro e faaiti mai i ta ratou mau fanaˈoraa taa ê ia aifaito ratou e te feia haihai aˈe ia ratou.

I mutaa ihora, e fanauhia te taata ei feia riirii, ei melo o te faatereraa hui mana, aore ra ei melo atoa o te faatereraa hui arii. Mai tera i te tahi mau vahi. I te rahiraa râ o te mau fenua i teie mahana, na te moni—aore ra te moni ore—e faataa e no te pǔpǔ nia ˈˈe anei te hoê taata, no te pǔpǔ au noa anei, aore ra no te pǔpǔ haihai aˈe. Tera râ, na te nunaa, te haapiiraa, e te ite atoa e faataa i te reira. E i te tahi mau vahi, o te huru ovahine aore ra otane te hoê tumu rahi o te paetahiraa, e hiˈohia hoi te mau vahine ei pǔpǔ haihai aˈe.

Te vai ra anei te tiaturiraa?

Ua tauturu te ture no nia i te mau tiaraa o te taata i te haamatara i te mau faataa-ê-raa i te tahi mau pǔpǔ. Ua fariihia te mau ture o te opani i te mau faataa-ê-raa i te mau Hau Amui. Ua opanihia te apartheid i Afirika Apatoa. Mea opanihia e te ture te faatîtîraa i te taata, noa ˈtu e te vai noâ ra te reira, i te mau fenua e rave rahi o te ao. Ua faahepo te mau faaotiraa haamanahia i te taata ia farii e e tiaraa to te tahi mau taata tumu ia fatu i te fenua, e ua tauturu atu te mau ture e patoi ra i te faataa-ê-raa i te tahi mau pǔpǔ veve.

Te faaite maira anei te reira i te hopea o te mau faataa-ê-raa i te mau pǔpǔ totiare? Aita. Ua iti mai paha te mau faataa-ê-raa i te tahi mau pǔpǔ totiare i teie nei, tera râ, ua haamata te tahi mau peapea apî i te tupu mai. Te na ô ra te buka Class Warfare in the Information Age e: “E au ra e eita e tano faahou ia faataa ê i te mau taata ei pǔpǔ taata ona e ei pǔpǔ taata rave ohipa i teie mahana, tera râ, te tupu nei te reira no te mea ua vahihia teie nau pǔpǔ rarahi na roto i te mau pǔpǔ taata haihai aˈe e riri ra.”

E faaamahamaha noa anei te mau faataa-ê-raa i te mau pǔpǔ totiare i te taata e a muri noa ˈtu? E faaite mai te tumu parau i muri nei e te vai ra te tiaturiraa e e matara te fifi.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono