VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w01 1/9 api 22-26
  • Te anaana ra te maramarama pae varua i Hitia o te râ no Ropu

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te anaana ra te maramarama pae varua i Hitia o te râ no Ropu
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te parareraa matamua o te maramarama
  • Pororaa i te mau fenua bibilia
  • Haaraa e te mau mitionare
  • Pororaa i roto i te mau fifi
  • Te tahi atu â mau taime maitatai no te poro
  • “Ua ite mâua i to Iehova aupururaa e ta ˈna aratairaa”
    Aamu o te mau Ite no Iehova
  • Ua tuu vau ia Iehova na mua roa i roto i ta ˈu mau faaotiraa atoa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2021
  • Ua tauturu mau Iehova ia ˈu
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
w01 1/9 api 22-26

Aamu

Te anaana ra te maramarama pae varua i Hitia o te râ no Ropu

FAATIAHIA E NAJIB SALEM

I te senekele matamua T.T., ua anaana te maramarama o te Parau a te Atua i Hitia o te râ no Ropu e ua tae atu i te hopea o te fenua. I te roaraa o te senekele 20, ua anaana faahou taua maramarama ra i taua tuhaa fenua ra. E faaite atu vau ia outou nafea te reira i te tupuraa.

UA FANAUHIA vau i te matahiti 1913 i te oire o Amioun, i te pae apatoerau o Lebanona. O te matahiti hopea ïa o te aueue-ore-raa e te hau au noa i roto i te ao, no te mea ua tupu te Tamaˈi Rahi Matamua i te matahiti i muri mai. I te hoperaa te tamaˈi i te matahiti 1918, ua pau roa o Lebanona, tei matauhia ei poe o Hitia o te râ no Ropu i tera tau, i te pae ihiihi e te pae poritita.

I te matahiti 1920, i te haamata-faahou-raa te mau fare rata i te ohipa i Lebanona, ua papai mai te feia no Lebanona e faaea ra i te ara. I roto ia ratou, te vai ra to ˈu nau metua tane fetii o Abdullah raua o George Ghantous. Ua papai atu raua i to raua papa, o Habib Ghantous, to ˈu papa ruau, no te faaite ia ˈna i te parau o te Basileia o te Atua. (Mataio 24:14) Ua faaooohia to ˈu papa ruau i to ˈna noa faaiteraa eaha ta ta ˈna nau tamaiti i papai ia ˈna i te feia o to ˈna oire. Ua haaparare te feia o te oire i te parau ra e te faaitoito ra ta Habib nau tamaiti i to raua papa e hoo i to ˈna fenua, e hoo mai i te hoê aseni, e haere atu ai e poro.

Te parareraa matamua o te maramarama

I te matahiti i muri mai, 1921, ua hoˈi o Michel Aboud, o tei faaea na i Brooklyn, New York, U.S.A., i Tripoli, i Lebanona. Ua riro mai oia ei hoê o te Feia haapii Bibilia, parauhia i teie mahana te mau Ite no Iehova. Noa ˈtu e aita te rahiraa o te mau hoa e te mau fetii o Taeae Aboud i farii i te poroi o te Bibilia, e piti taata matau-maitai-hia tei farii atu, oia hoi te orometua haapii ra o Ibrahim Atiyeh, e te taote niho ra o Hanna Shammas. Inaha, ua farii o Taote Shammas ia faatupuhia te mau putuputuraa Kerisetiano i roto i to ˈna fare e fare maˈi.

E tamaroa apî â vau i to Taeae Aboud e to Taeae Shammas haereraa i Amioun, i reira vau e faaea ˈi. Ua ohipa roa to raua tere i nia ia ˈu, e ua haamata vau i te apee ia Taeae Aboud i roto i te pororaa. E 40 matahiti i te maoro to mâua haaraa ei hoa tamau i roto i te taviniraa e tae noa ˈtu i to Taeae Aboud poheraa i te matahiti 1963.

Mai te matahiti 1922 e tae atu i te matahiti 1925, ua parare roa te maramarama o te parau mau bibilia i roto e rave rahi oire iti i te pae apatoerau o Lebanona. Mai te 20 e tae atu i te 30 taata tei putuputu no te tauaparau no nia i te Bibilia i roto i te fare o te taata, i ǒ matou atoa i Amioun. Ua faaue te pǔpǔ ekalesiatiko i te mau tamarii e tupaipai i te mau punu pau e e tutuô haere no te faahuehue i ta matou mau putuputuraa, no reira matou i putuputu ai i te tahi taime i roto i te uru paina.

I to ˈu taurearearaa, ua mairihia vau i te iˈoa pii ra o Timoteo no to ˈu itoito rahi i roto i te taviniraa e te haereraa i te mau putuputuraa Kerisetiano atoa. Ua faaue te taata faatere haapiiraa ia ˈu e faaea i te haere i te mea ta ˈna i parau “tera mau putuputuraa.” I to ˈu patoiraa, ua tiavaruhia vau i rapae i te haapiiraa.

Pororaa i te mau fenua bibilia

I muri iti noa ˈˈe i to ˈu bapetizoraa i te matahiti 1933, ua rave au i te taviniraa pionie, ta te mau Ite no Iehova e parau te taviniraa taime taatoa. Noa ˈtu e mea iti matou i taua tau ra, ua poro matou i te rahiraa o te mau oire iti i te pae apatoerau o Lebanona e i Beyrouth atoa e te mau vahi tapiri e tae roa ˈtu i te pae apatoa o Lebanona. I taua mau matahiti matamua ra, e haere matou na raro aore ra na nia i te hoê aseni, mai ta Iesu Mesia e ta ˈna mau pǐpǐ no te senekele matamua i rave.

I te matahiti 1936, ua hoˈi o Yousef Rahhal, te hoê Ite no Lebanona o tei faaea na i te mau Hau Amui no Marite e rave rahi matahiti i te maoro, i Lebanona no te hoê tere. Ua afai atoa oia i te tahi tauihaa haapurororaa e e piti matini faataˈi pehe. Ua tamau matou i te tauihaa haapurororaa i nia i te hoê Ford 1931 e ua tere na roto ia Lebanona e ia Suria e afai i te poroi o te Basileia i te mau vahi atea. E nehenehe te poroi e faaroohia i te hoê atearaa e hau atu i te 10 kilometera. Ua haere te taata i nia i to ratou tafare e faaroo i ta ratou i parau e e reo no te raˈi mai. Ua vaiiho te feia i roto i te faaapu i ta ratou ohipa e ua haafatata ˈtu â no te faaroo atu.

Hoê o to ˈu mau tere hopea e o Yousef Rahhal, tei Aleppo ïa, i Suria, i te tau toetoe i te matahiti 1937. Hou oia a hoˈi ai i te mau Hau Amui no Marite, ua reva atoa mâua i Paretetina. I reira, ua poro mâua i te mau oire o Haïfa e o Ierusalema, e te mau oire iti atoa o te fenua. O Ibrahim Shehadi te hoê o te feia ta mâua i farerei, ua matau vau ia ˈna na mua ˈtu na roto i te papairaa rata. Ua haere o Ibrahim i mua i roto i te ite bibilia e ua apee roa ˈtu oia ia mâua i roto i te taviniraa na tera e tera fare i te roaraa o to mâua tere.—Ohipa 20:20.

Ua hinaaro ru atoa vau e farerei i te orometua haapii ra o Khalil Kobrossi, te hoê Katolika rahi o tei haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova na roto i te papairaa rata. Nafea te noaaraa ia ˈna te vahi nohoraa o te mau Ite i Lebanona? I roto i te hoê fare toa i Haïfa, ua puohu te fatu fare toa i te tahi mau mea ta Khalil i hoo mai i te papie o te hoê o te mau papai a te mau Ite no Iehova. To nia iho te vahi nohoraa i taua papie ra. Mea oaoa mau to mâua farereiraa, e i muri aˈe, i te matahiti 1939, ua haere oia i Tripoli ia bapetizohia oia.

I te matahiti 1937, ua tae mai o Petros Lagakos e ta ˈna vahine i Tripoli. I na matahiti i muri mai, ua poro matou e toru i te rahiraa o te fenua o Lebanona e o Suria, ma te haere e farerei i te taata i ǒ ratou ma te poroi o te Basileia. I to Taeae Lagakos poheraa i te matahiti 1943, ua afai te mau Ite i te maramarama pae varua i te rahiraa o te mau oire e mau oire iti i Lebanona, Suria, e i Paretetina. I te tahi taime, e 30 o matou tei rave i te pereoo uta taata aore ra te pereoo mataeinaa i te hora 3 i te aahiata no te haere i te mau tuhaa fenua atea.

I te mau matahiti 1940, ua huri o Ibrahim Atiyeh i Te Pare Tiairaa na roto i te reo Arabia. I muri iho, ua papai au e maha hohoˈa o te vea e ua hapono atu na te mau Ite i Paretetina, i Suria, e i Aiphiti. I taua tau ra a tupu ai te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua patoi-rahi-hia ta matou pororaa, tera râ, ua tamau noa matou i te farerei i te mau hoa atoa o te parau mau bibilia i Hitia o te râ no Ropu. Ua hamani au i te mau hohoˈa fenua o te mau oire e te mau oire tapiri, e ua faaoti matou e poro i te parau apî maitai i ǒ.

I te matahiti 1944, a tupu noa ˈi te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua faaipoipo vau ia Evelyn, te tamahine a to ˈu hoa pionie ra o Michel Aboud. Ua fanau maira ta mâua e toru tamarii, hoê tamahine e e piti tamaroa.

Haaraa e te mau mitionare

I muri iti noa ˈˈe i te hoperaa te tamaˈi, ua tae mai te mau mitionare matamua tei faatuitehia i te Haapiiraa no Gileada i Lebanona. Ei faahopearaa, ua haamauhia te amuiraa matamua i Lebanona, e ua nominohia vau ei tavini o te pǔpǔ oia hoi ei tiaau peretiteni. I muri aˈe, i te matahiti 1947, ua tere atu o Nathan H. Knorr e to ˈna papai parau ra o Milton G. Henschel, i Lebanona e ua faaitoito rahi raua i te mau taeae. Aita i maoro, te tahi atu â mau mitionare tei tae mai, e ua riro ratou ei tauturu rahi ia matou i roto i te faanahoraa i ta matou taviniraa e i roto i te faatereraa i te mau putuputuraa a te amuiraa.

I roto i te hoê o to matou tere i te hoê vahi atea i Suria, ua patoi mai te hoê epikopo no reira ia matou. Ua pari oia ia matou i te opereraa i te mea ta ˈna i parau te mau papai Sionistes. Te mea hoata, hou te matahiti 1948, e pinepine te pǔpǔ ekalesiatiko i te parau e e mau “Communistes” matou. I teie taime, ua haruhia matou e ua uiuihia e piti hora i te maoro, e faaiteraa maitai roa tei horoahia i taua taime ra.

I te pae hopea, ua na ô te haava o tei haapao i ta matou haavaraa e: “Noa ˈtu e e faaino vau i tera huruhuru taa [e hohoˈa parau teie no nia i te epikopo] o tei pari ia outou, e tia ia ˈu ia haamauruuru ia ˈna no to ˈna horoaraa mai i te ravea e farerei ai au ia outou e e ite ai au i ta outou mau haapiiraa.” Ia oti, ua tatarahapa ˈtura oia no to matou haapeapearaahia.

I nia i te hoê pereoo uta taata e tere ra i Beyrouth 10 matahiti i muri aˈe, ua tauaparau vau e te hoê taata e parahi ra i pihai ia ˈu, e taata îite oia i te ohipa faaapu. Tau minuti i muri iho i to ˈna faarooraa i ta mâua mau tiaturiraa, ua parau mai oia e ua faaite mai te hoê hoa i Suria i te hoê â mau parau. O vai tera hoa? O te haava ïa o tei haapao na i ta matou haavaraa 10 matahiti na mua ˈtu!

I te mau matahiti 1950, ua haere au e hiˈo i te mau Ite i Irakia e ua poro matou na tera e tera fare. Mea rahi atoa to mâua mau tere i Jordanie e i Cisjordanie. I te matahiti 1951, to roto vau i na Ite e maha tei haere i Betelehema. Ua faatupu matou i te Amuraa maa ahiahi a te Fatu i reira. I te poipoi i taua mahana ra, ua haere te feia atoa i tae mai no taua oroa ra na nia i te pereoo uta taata i te anavai Ioridana, i reira te bapetizoraahia e 22 taata ei taipe o ta ratou pûpûraa ia Iehova. I te mau taime atoa e farerei ai matou i te patoiraa i taua vahi ra, e na ô atu matou e: “To ǒ nei matou no te faaite ia outou e e riro mai hoê o ta outou iho mau tamaroa tumu ei Arii i nia i te fenua taatoa! Eaha ïa outou e inoino ai? E tia ia oaoa outou!”

Pororaa i roto i te mau fifi

E feia aau maitai, te haehaa, e te farii maitai to te Hitia o te râ no Ropu. Mea rahi o te farii i te poroi o te Basileia o te Atua ma te anaanatae. Oia mau, aita ˈtu e mea tamahanahana i te iteraa e e fatata teie parau tǎpǔ bibilia i te tupu: ‘Ei pihai atoa iho te Atua i to ˈna nunaa. E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa.’—Apokalupo 21:3, 4.

Ua itea mai ia ˈu e aita i taa maitai i te rahiraa o te feia o te patoi ra ia matou ta matou ohipa e te poroi ta matou e faaite ra. Ua faahuru ê roa te mau ekalesiatiko o te Amuiraa faaroo Kerisetiano ia matou! No reira, mea rahi te mau fifi ta te mau Ite i faaruru a tupu ai te tamaˈi tivira i Lebanona i te matahiti 1975 e hau atu i te 15 matahiti i te maoro.

I te hoê taime, te faatere ra vau i te hoê haapiiraa bibilia e te hoê utuafare haere pure roa na mua ˈˈe. Ua riri roa te mau ekalesiatiko no te mea te haere maitai ra ratou i mua i roto i te haapiiraa i te mau parau mau bibilia. I te pae hopea, i te hoê po, ua turai te hoê pǔpǔ taata faaroo i te tahi mau melo ia vavahi i te fare toa a te utuafare, e ua tanina ratou i te mau taoˈa i te auahi 10 000 aˈe dala Marite te hoo. I taua noâ po ra, ua haere mai ratou e haru ia ˈu. Ua noaa râ ia ˈu i te haaferuri i to ratou raatira, ma te faataa ˈtu e mai te peu e e Kerisetiano mau ratou, eita ïa ratou e rave i teie ohipa aroha ore. I reira iho, ua faaue aˈera oia e tapea i te pereoo e e pau vau i raro.

I te tahi atu taime, ua haruhia vau e e maha faehau. I muri aˈe e rave rahi haamǎtaˈuraa, ua taui taue aˈera to ratou raatira, o tei parau hoi e e pupuhi oia ia ˈu, i te manaˈo, e ua tuu atura ia ˈu. To roto e piti o teie mau tane i te fare tapearaa i teie mahana no te taparahiraa taata e te eiâ, e ua haapohehia te tahi atu na tane e piti.

Te tahi atu â mau taime maitatai no te poro

E pinepine, ua nehenehe au e reva mai te hoê fenua i te tahi atu fenua. I te hoê taime i roto i te manureva mai Beyrouth atu e i te mau Hau Amui no Marite, ua parahi au i pihai ia Charles Malek, te hoê faatere hau tahito i te mau ohipa ěê no Lebanona. Ua faaroo maitai mai oia e ua mauruuru oia i te mau irava atoa ta ˈu i taio atu ia ˈna i roto i te Bibilia. I te pae hopea, ua parau mai oia e i haere na oia i te hoê haapiiraa i Tripoli e o Ibrahim Atiyeh ta ˈna orometua haapii, te taata ta to ˈu metua hoovai tane i faaite atu i te parau mau bibilia! Ua parau Malek Tane e ua haapii o Ibrahim ia ˈna ia faatura i te Bibilia.

I roto i te tahi atu tere, ua parahi au i pihai i te hoê tia Paretetina no te mau Nunaa Amui. Ua nehenehe au e faaite i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua ia ˈna. Ua faaite atura oia o vai au i te fetii o to ˈna taeae i New York, e e pinepine au i te haere e hiˈo ia ratou i reira. E fetii atoa to ˈu o tei rave i te ohipa i roto i te fare tahua a te mau Nunaa Amui i New York. I te hoê mahana, e toru hora to ˈu faaearaa i roto i ta ˈna piha ohipa, i reira to ˈu neheneheraa e poro ia ˈna i te Basileia o te Atua.

I teie nei, e 88 matahiti to ˈu, e te nehenehe noa ra vau e haa ma te itoito i te amo i te mau hopoia a te amuiraa. Te tavini noa ra mâua ta ˈu vahine o Evelyn ia Iehova. Ua faaipoipo ta mâua tamahine i te hoê tiaau ratere a te mau Ite no Iehova, o te tavini ra i teie nei ei matahiapo i roto i te hoê amuiraa i Beyrouth. E Ite atoa ta raua tamahine. E mau Ite ta mâua tamaiti hopea e ta ˈna vahine, e to roto atoa ta raua tamahine i te parau mau. No ta mâua tamaiti matahiapo, ua faaôhia te faaroo Kerisetiano i roto i to ˈna mafatu, e mea maitai e e farii oia i te reira i muri aˈe.

I te matahiti 1933, ua nominohia vau ei pionie—te matamua i Hitia o te râ no Ropu. Eita ta ˈu e nehenehe e maiti i te hoê huru oraraa maitai aˈe maoti râ i te taviniraa ia Iehova ei pionie i teie na matahiti e 68 i mahemo. E ua faaoti papu vau e tamau noa i te haere na te maramarama pae varua ta ˈna e horoa maira.

[Hohoˈa i te api 23]

Najib i te matahiti 1935

[Hohoˈa i te api 24]

E te hoê pereoo e haaparare reo to nia iho i te mau mouˈa no Lebanona, i te matahiti 1940

[Hohoˈa i te api 25]

I nia ma te faaohu mai te pae aui i nia i te pae atau: Najib, Evelyn, ta raua tamahine, Taeae Aboud e te tamaiti matahiapo a Najib, i te matahiti 1952

I raro (i mua roa): Taeae Shammas, Knorr, Aboud, e Henschel ma i te fare o Najib, i Tripoli, i te matahiti 1952

[Hohoˈa i te api 26]

Najib e ta ˈna vahine, o Evelyn

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono