VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w01 1/4 api 14-19
  • E vai puai noa te Kerisetianoraa mau!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E vai puai noa te Kerisetianoraa mau!
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Tupuraa o te parau i teie mahana
  • Ohiparaa a te varua moˈa i teie mahana
  • Te vai puai noa ra te parau a te Atua i roto i te mau rave ohipa itoito
  • E tia ia vai puai noa te aroha o te Atua
  • ‘Tupu noa ˈtura te parau a Iehova’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • “Ia ite te mau fenua atoa”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
  • “E haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2016
  • Ite no Iehova
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
w01 1/4 api 14-19

E vai puai noa te Kerisetianoraa mau!

“Ma te mana, ua tupu noa te parau a Iehova e ua vai puai noa.”—OHIPA 19:20, MN.

1. A faataa na i te tupuraa o te Kerisetianoraa i te senekele matamua.

UA Î roa te mau Kerisetiano matamua i te ito maoti te mana o te varua moˈa e ua poro i te parau a te Atua ma te itoito rahi pau ore. Ua papai te hoê taata tuatapapa e: “Ua parare te Kerisetianoraa ma te vitiviti maere na te ao Roma atoa. I te taeraa i te matahiti 100, e pǔpǔ Kerisetiano paha tei te mau tuhaa fenua atoa e haaati ra i te miti Mediteranea.”

2. Nafea to Satani tamataraa i te faaore i te parau apî maitai, e nafea te reira i te tohuraahia?

2 Aita i noaa ia Satani te Diabolo i te haamamû i te mau Kerisetiano matamua. Ua faaore maoti oia i te mana o te parau apî maitai na roto i te tahi atu ravea—te taivaraa. Ua tohu Iesu i teie tupuraa i roto i ta ˈna parabole o te sitona e te zizania. (Mataio 13:24-30, 36-43) Ua faaara atoa te aposetolo Petero e e tia mai te mau orometua haavare i roto iho i te amuiraa e faatupu i te mau pǔpǔ iti faaroo pohe. (Petero 2, 2:1-3) Na reira atoa, ua faaara taa ê te aposetolo Paulo e e tupu te taivaraa hou te mahana o Iehova.—Tesalonia 2, 2:1-3.

3. Eaha tei tupu i muri aˈe i te poheraa o te mau aposetolo?

3 I muri aˈe i te poheraa o te mau aposetolo, ua poˈi te parau apî maitai i te mau haapiiraa e philosophia etene. Mai tei tohuhia, ua taviri e ua anoi te mau orometua haavare i te poroi ateate o te parau mau. Ua hemo mǎrû noa te Kerisetianoraa mau i te hoê hohoˈa haavare parauhia te Amuiraa faaroo Kerisetiano. Ua tia mai te hoê pǔpǔ ekalesiatiko e tamata i te faaatea ê i te Bibilia i te feia au noa. Noa ˈtu e ua maraa te taatoaraa o tei parau e e Kerisetiano ratou, e ere ta ratou haamoriraa i te mea viivii ore. Ua tupu te Amuiraa faaroo Kerisetiano i te pae tuhaa fenua e ua riro mai ei faanahoraa puai e ei mana rahi i roto i te taˈere i Tooa o te râ, aita râ ratou e fanaˈo ra i te haamaitairaa a te Atua e i to ˈna varua.

4. No te aha te opuaraa a Satani e patoi i ta Iehova i ore ai i manuïa?

4 Eita iho â râ te opuaraa a Satani e patoi i ta Iehova e manuïa. I te roaraa atoa o te tau pouri roa ˈˈe o te taivaraa, te oraora noa râ te Kerisetianoraa mau i roto i te tahi pae. Ua ara maitai te feia i papai i te mau hohoˈa o te Bibilia e ia tano noa te reira. Ua vai noa ïa te huru matamua o te Bibilia, noa ˈtu e ua tatara-hape-hia ta ˈna poroi e te feia e rave rahi tei parau e e mana to ratou e haapii i te reira i te taata. I te roaraa o te mau senekele, ua huri e ua opere te mau aivanaa mai ia Jérôme e ia Tyndale, i te Parau a te Atua ma te mǎtaˈu ore. Ua haamatauhia te mau mirioni taata i te Bibilia e i te hoê huru o te Kerisetianoraa, noa ˈtu e e hohoˈa haavare tera.

5. Eaha ta te peropheta Daniela i tohu no nia i “te ite mau”?

5 I te pae hopea, mai tei tohuhia i roto i te buka a Daniela, “tupu atura te ite [mau] i te rahiraa.” Ua tupu te reira i “te tau hopea”—te tau ta tatou e ora nei i teie nei. (Daniela 12:4; MN) Ua aratai te varua moˈa i te mau hoa o te parau mau na te ao atoa nei i te hoê ite mau i te Atua mau e i ta ˈna opuaraa. Noa ˈtu te mau senekele haapiiraa taiva, te vai puai noa ra te parau a te Atua! I teie mahana, te porohia ra te parau apî maitai i te mau vahi atoa, o te faaite ïa i te tiaturiraa o te hoê ao apî au mau i te taata. (Salamo 37:11) E hiˈopoa anaˈe i teie nei i te tupuraa o te parau a te Atua i teie tau.

Tupuraa o te parau i teie mahana

6. Eaha te mau parau mau bibilia tei taa i te Feia haapii Bibilia i te matahiti 1914?

6 I te pae hopea o te senekele 19, ua itoito roa te hoê pǔpǔ iti Feia haapii Bibilia, parauhia i teie mahana te mau Ite no Iehova, i te parau mau bibilia. I te matahiti 1914, ua oraora roa mai te Bibilia no ratou. Ua taa ia ratou te mau parau mau faahiahia roa no nia i te opuaraa a te Atua. Ua putapû roa ratou i te aroha o Iehova tei tono mai i ta ˈna Tamaiti i te fenua nei a iriti ai i te eˈa e aratai atu i te ora mure ore. Ua riro atoa ratou i te ite e te oaoa i te iˈoa e te huru o te Atua. Hau atu â, ua itea mai ia ratou e ua hope aˈena “to te Etene anotau,” o te faaite ïa e ua fatata mai te taime e hopoi mai ai te Basileia o te Atua i te mau haamaitairaa na te huitaata. (Luka 21:24) Auê ïa parau apî maitai hanahana e! Mea opere teie mau parau mau faaitoito na te mau taata atoa, i te mau vahi atoa. Te faaû ra hoi te taata i te ati!

7. Nafea te parau mau bibilia i te vai-puai-noa-raa i teie nei tau?

7 Ua haamaitai Iehova i taua nau Kerisetiano rii faatavaihia i te varua ra. I teie mahana, ua hau atu te feia i farii i te Kerisetianoraa mau i te ono mirioni. Ua parare atoa te parau a te Atua i te pae tuhaa fenua, e itehia hoi te mau Ite no Iehova i roto e 235 fenua. Hau atu â, ua mana te parau mau bibilia, ua puai aˈe i te mau haafifiraa atoa, i te pae haapaoraa anei aore ra te tahi atu. E riro atoa teie ohipa pororaa na te ao atoa ei haapapuraa patoi-ore-hia e te vai maira Iesu ei Arii o te Basileia.—Mataio 24:3, 14.

8. Eaha ta te vetahi i parau no nia i te maraaraa o te mau Ite no Iehova?

8 Mai ta te tahi feia tuatapapa i parau no nia i te tupuraa maere o te Kerisetianoraa i te senekele matamua, ua horoa te mau aivanaa e rave rahi i to ratou manaˈo i te tupuraa o te nunaa o Iehova i teie tau. I te mau Hau Amui, ua tahoê e piti na aivanaa i te papai e: “I te roaraa o na 75 matahiti i mairi, ua tapea te mau Ite no Iehova i te hoê faito maraaraa maere roa . . . e ua na reira ratou na te ao atoa.” Ua papai te hoê vea no Afirika Hitia o te râ e te mau Ite no Iehova, “o te hoê ïa o te mau haapaoraa o te tupu vitiviti roa ˈˈe e te faatura-rahi-hia o te ao, o te matauhia na te mau fenua atoa no to ˈna pee-roa-ino-raa i te mau haapiiraa no roto i te Bibilia.” E ua papai te hoê vea Katolika o te mau noa i te mea tahito e te neneihia i Europa no nia i “te maraaraa rahi roa o te mau Ite no Iehova.” Eaha tei tauturu i teie maraaraa?

Ohiparaa a te varua moˈa i teie mahana

9. (a) Eaha te tumu matamua e vai puai noa ˈi te parau a te Atua i teie mahana? (b) Nafea Iehova e huti ai i te taata ia ˈna ra?

9 Te tumu matamua e vai puai noa ˈi te parau a te Atua i teie mahana, o te mea ïa e te ohipa ra te varua o Iehova ma te mana, mai i te senekele matamua atoa ra. Ua parau Iesu e: “E ore roa te taata e tae mai ia ˈu nei, maori râ ia faatae mai te Metua o tei tono mai ia ˈu nei ia ˈna.” (Ioane 6:44) Te na ô ra ïa teie mau parau e e huti mǎrû mai te Atua i te feia aau farii e te tano ia ˈna ra, ma te faaanaanatae atu i te mau mafatu. Na roto i te ohipa pororaa a to ˈna mau Ite, te rave maira Iehova i ‘tei hinaarohia no te mau fenua atoa ra’—te feia mǎrû o te fenua e au i te mamoe—no te tavini ia ˈna.—Hagai 2:6, 7.

10. Teihea huru taata tei farii i te parau a te Atua?

10 Aita noa te varua moˈa i haapuai i te nunaa o te Atua no te hopoi i te parau a te Atua i te vahi atea roa ˈˈe o te fenua; ua turai atoa râ i te mau huru taata atoa ia farii i te parau apî maitai. Oia mau, no roto mai te feia i farii i te parau a te Atua i “te mau opu atoa, e te mau reo atoa, e te mau nunaa atoa e te mau fenua atoa.” (Apokalupo 5:9; 7:9, 10) No roto mai ratou i te feia taoˈa e te feia veve, te feia i haere i te haapiiraa teitei e te feia aita i noaa te ite. Ua farii vetahi pae i te parau i roto i te mau tupuraa o te tamaˈi e te hamani-ino-raa uˈana, area vetahi atu ra, ua na reira ïa i te tau hau e te ruperupe. Noa ˈtu te huru faatereraa, te taˈere, mai te mau aua faatîtîraa e tae atu i te mau aorai, ua farii maitai te mau tane e te mau vahine i te parau apî maitai.

11. Nafea te varua moˈa e ohipa ˈi i nia i te oraraa o te nunaa o te Atua, e teihea taa-ê-raa e ite-maitai-hia ra?

11 Noa ˈtu te huru rau maere o te nunaa o te Atua, te parahi hau ra ratou ratou iho ma te tahoê. (Salamo 133:1-3) Te haapapu atoa ra te reira e te ohipa ra te varua moˈa i roto i te oraraa o te feia e tavini ra i te Atua. E mana puai no te maitai to ˈna varua o te tauturu i ta ˈna mau tavini ia faaite i te aroha, te oaoa, te hau, te maitai, e te tahi atu mau huru maitatai faahiahia. (Galatia 5:22, 23) I teie mahana, te taa maitai ra ia tatou ta te peropheta Malaki i tohu mea maoro aˈenei e: “Ei reira outou e ite ai i te huru-ê-raa i te taata parau tia e te taata parau ino, i te taata i haamori i te Atua, e te taata e ore e haamori ia ˈna.”—Malaki 3:18.

Te vai puai noa ra te parau a te Atua i roto i te mau rave ohipa itoito

12. Eaha te manaˈo o te mau Ite no Iehova i te ohipa pororaa, e mai ta ratou i ite aˈena, eaha te huru o te taata i mua i ta ratou ohipa pororaa?

12 E ere te mau Ite no Iehova i teie mahana i te feia haere pure faaea noa. E rave ratou i ta ratou tuhaa i roto i te ohipa pororaa evanelia. Mai te mau Kerisetiano matamua, e tia mai ratou iho ma te aau tae e haapao i te hinaaro o te Atua, a tamata ˈi i te tauturu ia vetahi ê ia haapii no nia i te mau tǎpǔ a te Basileia o Iehova. E hoa rave ohipa ratou no te Atua e, ma te au atu e to ˈna varua moˈa, e amui mai ratou ia vetahi ê i roto i te taviniraa ia Iehova. I te na reiraraa, te faaite atoa ra ratou i te hamani maitai e te aroha o Iehova i te huitaata tiaturi ore. E te na reira ra ratou noa ˈtu te anaanatae ore o te taata, te faaoooraa e te hamani-ino-raa. Ua faaineine Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia faaû i te mau huru rau o te taata i mua i te parau apî maitai. Ua na ô oia e: “Aore te tavini i hau i to ˈna ra fatu. I hamani ino na ratou ia ˈu ra, e hamani ino atoa ïa ratou ia outou; i haapao na ratou i ta ˈu ra parau, e haapao atoa ïa ratou i ta outou.”—Ioane 15:20.

13. Eaha te mea ta te Amuiraa faaroo Kerisetiano e ere ra e mea rahi ïa i roto i te mau Ite no Iehova?

13 Eita ta tatou e nehenehe eiaha e maere e hoê â roa te mau Ite no Iehova i teie mahana e te feia i farii i te Kerisetianoraa mau i te senekele matamua. Mea papu roa atoa te taa-ê-raa i rotopu i te mau Ite no Iehova e te Amuiraa faaroo Kerisetiano i teie mahana. I muri aˈe i to ˈna papairaa no nia i te itoito rahi o te mau Kerisetiano matamua e poro i te evanelia, ua autâ te hoê aivanaa e: “Aita anaˈe e tauiraa i roto i te poritita a te ekalesia no teie tau e ia hiˈo-faahou-hia te ohipa pororaa evanelia mai te hoê mea e titauhia i te mau Kerisetiano atoa i bapetizohia, e ia paturuhia e te hoê huru oraraa maitai aˈe i ta te faaroo ore, eita roa ˈtu tatou e haere rahi i mua.” Te mau mea iho ta te Amuiraa faaroo Kerisetiano e ere ra, mea rahi ïa i roto i te mau Ite no Iehova! E faaroo oraora to ratou, e faaroo mau, e e faaroo i niuhia i nia i te parau mau bibilia ta ratou e turaihia ra ia faaite i te taata atoa e faaroo mai.—Timoteo 1, 2:3, 4.

14. Eaha te manaˈo o Iesu i ta ˈna taviniraa, e eaha te huru feruriraa ta ta ˈna mau pǐpǐ e faaite ra i teie mahana?

14 Ua haapao maitai roa Iesu i ta ˈna taviniraa, a faariro atu ai ei haapeapearaa matamua na ˈna. Ua parau oia ia Pilato e: “I fanau mai ai au, e i haere mai ai hoi au i te ao nei, e faaite i te parau mau.” (Ioane 18:37) Hoê â te huru o te nunaa o te Atua e to Iesu. Ma te parau mau bibilia i roto i to ratou mafatu, e tutava ratou i te imi i te mau ravea no te faaite i te reira i te feia rahi roa ˈˈe. Mea maramarama e mea faahiahia mau te tahi o teie mau ravea.

15. Nafea te vetahi i te faaiteraa i te maramarama i roto i te pororaa i te parau apî maitai?

15 I te hoê fenua no Marite Apatoa, ua tere te mau Ite na nia i te hoê amaa o te anavai Amazone ia raea ia ratou te taata i te parau mau. Teie râ, i te tupuraa te tamaˈi tivira i te matahiti 1995, ua opanihia te mau tere o te mau melo huiraatira na nia i te anavai. Ma te hinaaro mau e tamau i te horoa i te mau papai bibilia na te feia anaanatae, ua opua te mau Ite e haapainu atu i te poroi i tai. Ua papai ratou i te mau rata e ua tuu atu i roto i te mau mohina urina pau e te mau vea Te Pare Tiairaa e A ara mai na! Ua taora atura ratou i te mau mohina i roto i te anavai. Ua na reira-noa-hia e maha matahiti e te afa i te maoro e ia matara faahou mai te anavai no te mau melo huiraatira. I te roaraa o te anavai, ua haamauruuru te taata i te mau Ite no te mau papai. Ua apâ te hoê vahine tei haapii na i te Bibilia, ia ratou ma te roimata e ua na ô aˈera e: “Ua manaˈo vau e eita roa ˈtu vau e ite faahou ia outou. Teie râ, i te haamataraa i te noaa mai ia ˈu te mau papai i roto i te mau mohina, ua ite au e aita outou i haamoe mai ia ˈu!” Ua parau te tahi atu e ora ra i te pae anavai e ua na nia iho ratou i te taio i te mau vea. Mea rahi mau vahi puhaparaa, te vai ra ta ratou “fare rata”—o te hoê ïa opape huri tua i reira te mau tauihaa e painu ra e otaa ˈi maa taime iti. I reira te feia anaanatae e imi pinepine ai i te tahi “rata” e na uta maira.

16. Nafea te ineineraa i te haa e horoa ˈi i te tahi mau taime i te ravea e faariro i te taata ei pǐpǐ?

16 Te arataihia ra e te turuhia ra te pororaa i te parau apî maitai e te Atua ra o Iehova e ta ˈna mau melahi puai. (Apokalupo 14:6) Na roto noa i te ineineraa i te haa, e nehenehe e noaa mai ia outou i te tahi mau taime te mau ravea manaˈo-ore-hia e faariro i te taata ei pǐpǐ. I Nairobi, i Kenya, ua oti i na vahine Kerisetiano e piti i te poro i te mau fare i faataahia na raua. Ua tapiri taue mai nei te hoê vahine apî ia raua e ua parau ma te hitahita e: “Ua pure noa vau ia farerei au i te hoê taata mai ia orua.” Ua taparuparu oia i te mau Ite e haere oioi mai i to ˈna fare e tauaparau, e ua haamata te hoê haapiiraa bibilia e oia i taua iho mahana ra. No te aha te vahine ra i tapiri ai i na Kerisetiano ma te ru mai tera? Fatata e piti hebedoma na mua ˈtu, ua pohe to ˈna pêpe. No reira, i to ˈna iteraa i te hoê tamarii e tapea ra i te api parau ra “Eaha te tiaturiraa no te feia herehia e tatou tei pohe?” ua hinaaro rahi oia i te reira e ua ani atu i te tamaiti e horoa mai na ˈna. Ua patoi oia, ua faaite râ oia e na te mau Ite i horoa mai i te api parau na ˈna. Aita i maoro, te haere maitai ra te vahine i mua i te pae varua e ua faaruru maitai aˈe i te ereraa mauiui i to ˈna aiû.

E tia ia vai puai noa te aroha o te Atua

17-19. Eaha te aroha ta Iehova i faaite i te huitaata na roto i te taraehara?

17 Ua taai-piri-hia te tupuraa o te parau a te Atua na te fenua atoa i te tusia taraehara o te Mesia ra o Iesu. Mai te taraehara, ua riro te ohipa pororaa ei faaiteraa i te aroha o Iehova i te taata i te mau vahi atoa. Ua faauruahia te aposetolo Ioane e papai e: “I aroha mai te Atua i to te ao [o te huitaata], e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.”—Ioane 3:16.

18 A feruri na i te aroha ta Iehova i faaite i to ˈna horoaraa i te hoo. Ehia maororaa to te Atua oaoaraa i te taairaa fatata e ta ˈna Tamaiti fanau tahi here, “te tumu o te mau mea atoa a te Atua i hamanihia ra.” (Apokalupo 3:14) Mea here roa na Iesu to ˈna Metua, e ua here aˈena Iehova i ta ˈna Tamaiti “hou te fenua i hamanihia ˈi ra.” (Ioane 14:31; 17:24) Ua vaiiho Iehova ia faaruru ta ˈna Tamaiti here i te pohe ia noaa te ora mure ore i te taata. Eaha râ te faahiahia teie faaiteraa i te aroha i te huitaata!

19 Te na ô ra te Ioane 3:17 e: “Aore hoi te Atua i tono mai i ta ˈna Tamaiti i te ao nei e faahapa mai i to te ao, ia ora râ to te ao ia ˈna.” Ua tono ïa Iehova i ta ˈna Tamaiti no te hoê ohipa faaoraraa î i te aroha, eiaha râ no te hoê ohipa faahaparaa aore ra haavaraa. E au te reira e te mau parau a Petero: “Aita roa [Iehova] i hinaaro e ia pohe atu te hoê, ia noaa paatoa râ te tatarahapa.”—Petero 2, 3:9.

20. Nafea te faaoraraa i taaihia ˈi i te pororaa i te parau apî maitai?

20 I te mea e ua horoa oia i te niu o te faaoraraa e au i te ture ma te haapaeraa rahi, te hinaaro ra Iehova ia fanaˈo te feia rahi roa ˈˈe i te reira. Ua papai te aposetolo Paulo e: “O te tiaoro atoa hoi i te iˈoa o Iehova ra, e hope roa ïa i te ora. Eaha ra te taata nei e tia ˈi ia tiaoro atu ia ˈna, i tei ore i faaroohia e ratou ra? e eaha hoi ratou e tia ˈi ia faaroo ia ˈna, i tei ore ratou i ite ia ˈna? e eaha hoi ratou e ite ai i te faaite ore?”—Roma 10:13, 14.

21. Eaha to tatou manaˈo i te ravea e apiti i roto i te ohipa pororaa, e tia ˈi?

21 E fanaˈoraa taa ê faahiahia mau te apitiraa i roto i teie ohipa pororaa e haapiiraa na te ao atoa! E ere i te ohipa ohie, e oaoa mau râ Iehova ia ite atu i to ˈna nunaa ia ora ma te haapao maitai i te parau mau e ia poro i te parau apî maitai ia vetahi ê! No reira, noa ˈtu eaha to outou huru tupuraa, a vaiiho i te varua o te Atua e te aroha i roto i to outou mafatu ia turai ia outou ia apiti i roto i teie ohipa. E a haamanaˈo e te haapapu maitai ra te mea ta tatou e ite ra e te ravehia ra na te ao atoa e fatata roa te Atua ra o Iehova i te faatupu i ta ˈna tǎpǔ e avari i “te raˈi apî e te fenua apî” hanahana i reira e ‘vai mau ai te parau-tia.’—Petero 2, 3:13.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• No te aha i ore ai i noaa i te taivaraa i te haamamû i te feia poro i te parau apî maitai?

• Nafea te parau a te Atua i te vai-puai-noa-raa i to tatou nei tau?

• Nafea te varua o te Atua e ohipa ˈi i teie mahana?

• Nafea te taraehara i taaihia ˈi i te pororaa i te parau apî maitai?

[Tupura/Hohoˈa i te api 16]

(Hiˈo i te papai)

Maraaraa o te rahiraa feia poro i te Basileia i te senekele 20

Faito au noa o te feia poro (tamirioni)

6,0

5,5

5,0

4,5

4,0

3,5

3,0

2,5

2,0

1,5

1,0

0,5

1900 1910 1920 1930 1940 1950 1960 1970 1980 1990 2000

[Hohoˈa i te api 15]

JÉRÔME

TYNDALE

GUTENBERG

HUS

[Faaiteraa i te tumu]

Gutenberg e o Hus: No roto i te buka The Story of Liberty, 1878

[Hohoˈa i te api 15]

Te tahi Feia haapii Bibilia e poro ra i te parau apî maitai i te mau matahiti 1920 ra

[Hohoˈa i te api 16, 17]

Na te ao atoa, te farii ra te taata i te parau apî maitai

[Hohoˈa i te api 18]

Mai te tusia taraehara o Iesu Mesia, e faahanahana te ohipa pororaa i te aroha o te Atua

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono