VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 1/11 api 14-19
  • Te mau haamaitairaa o te hinaaroraa i te Parau a te Atua

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mau haamaitairaa o te hinaaroraa i te Parau a te Atua
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Paruruhia i te ino tamau
  • A haapapu e e “repo maitai” outou
  • “Ia tupu te mau ohipa maitatai”
  • Te mau haamaitairaa hanahana i mua nei
  • Na ‘te Atua e faatupu’!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
  • ‘A mau maite i ta ˈu parau’
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • “Ia rahi to outou hotu”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • Mea here na Iehova te feia o te “hotu mai a faaoromai tamau ai i te fifi”!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 1/11 api 14-19

Te mau haamaitairaa o te hinaaroraa i te Parau a te Atua

“Ia hinaaro maite oe [i te paari], na ˈna oe e paruru. . . . Na ˈna e faahanahana ia oe no te mea ua farii oe ia ˈna.”—MASELI 4:6, 8, MN.

1. Eaha ta te hinaaro-mau-raa i te Parau a te Atua e titau ra?

MEA faufaa roa te taioraa i te Bibilia no te hoê Kerisetiano. Eita râ te taio-noa-raa i te reira e haapapu e te hinaaro ra oia i te Parau a te Atua. Eaha ïa no te hoê taata e taio ra i te Bibilia, a rave atu ai râ i muri iho i te mau mea ta te Bibilia e faahapa ra? Papu maitai ïa e aita oia e hinaaro ra i te Parau a te Atua mai te taata papai i te Salamo 119. Ua turai to ˈna hinaaro i te Parau a te Atua ia ora oia ia au i ta ˈna mau titauraa.—Salamo 119:97, 101, 105.

2. Eaha te mau haamaitairaa o te paari i niuhia i nia i te Parau a te Atua?

2 No te ora ia au i te Parau a te Atua, e titauhia ia faatitiaifaro tamau i to ˈna mau manaˈo e huru oraraa. Te faahohoˈa ra taua haerea ra i te paari no ǒ mai i te Atua ra, oia hoi te auraa e faaohipa ma te ohie i te ite e te maramarama i noaa mai maoti te haapiiraa i te Bibilia. “Ia hinaaro maite oe [i te paari], na ˈna oe e paruru. E faateitei oe ia ˈna, e na ˈna e faateitei ia oe; e na ˈna e faahanahana ia oe no te mea ua farii oe ia ˈna. Na ˈna e horoa mai i te taupoo nehenehe no to upoo na; e te korona hanahana ta ˈna e tuu mai i nia ia oe ra.” (Maseli 4:6, 8, MN, 9) Auê ïa faaitoitoraa maitai e faahotu i te hinaaro i te Parau a te Atua e ia arataihia e te reira! O vai o te ore e hinaaro ia paruruhia, ia faateiteihia, e ia faahanahanahia oia?

Paruruhia i te ino tamau

3. Hau aˈe i na mua ˈˈe, no te aha e tia ˈi ia paruruhia te mau Kerisetiano, e ia vai?

3 Nafea te hoê taata e paruruhia ˈi e te paari i noaa mai maoti te haapiiraa e te faaohiparaa i te Parau a te Atua? Na mua, e paruruhia oia i te Diabolo ra o Satani. Ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure ia ora mai ratou i te taata ino ra o Satani. (Mataio 6:13) I teie mahana, mea ru mau â ia ani atoa tatou i te reira i roto i ta tatou mau pure. Inaha, ua tiahihia Satani e ta ˈna mau demoni mai te raˈi mai i muri aˈe i te matahiti 1914, e no reira, e “riri rahi” to Satani “no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.” (Apokalupo 12:9, 10, 12) I teie tau hopea, eita e ore e ua uˈana roa to ˈna riri a tamaˈi noa ˈi oia ma te manuïa ore i te feia ‘e haapao ra i te parau a te Atua e e mau maite ra i te parau a Iesu Mesia i faaite maira.’—Apokalupo 12:17.

4. Nafea te mau Kerisetiano e paruruhia ˈi i te mau faaheporaa e te mau marei a Satani?

4 I roto i to ˈna riri rahi, te tamau noa ra Satani i te faahuehue i teie mau tavini Kerisetiano e i te faatupu i te hamani-ino-raa aore ra i te haafifi i ta ratou ohipa. Te hinaaro atoa ra oia e turai i te feia poro i te Basileia ia haafaufaa i te toroa teitei o teie nei ao, ia au roa i te mau faaanaanataeraa, ia titau i te mau taoˈa materia e te mau mea navenave, eiaha râ te ohipa pororaa i te Basileia. Na te aha e paruru ra i te mau tavini haapao maitai a te Atua ia ore e tuu i mua i te faaheporaa a Satani aore ra ia hema i ta ˈna mau marei? Parau mau e mea faufaa roa te pure, te hoê taairaa piri roa e o Iehova, e te faaroo i te papuraa o ta ˈna mau tǎpǔ. Teie râ, ua taaihia teie mau mea atoa i te iteraa e i te faaotiraa e pee i te mau faahaamanaˈoraa o te Parau a te Atua. No roto mai teie mau faahaamanaˈoraa i te taioraa i te Bibilia e te mau papai haapiiraa Bibilia, te haereraa i te mau putuputuraa Kerisetiano, te peeraa i te mau aˈoraa Bibilia a te hoê hoa faaroo, aore ra te feruri-hohonu-noa-raa i roto i te pure i te mau faaueraa tumu Bibilia ta te varua o te Atua e faahaamanaˈo mai.—Isaia 30:21; Ioane 14:26; Ioane 1, 2:15-17.

5. Nafea te paari i niuhia i nia i te Parau a te Atua e paruru ai ia tatou?

5 Te paruru-atoa-hia ra te feia e hinaaro ra i te Parau a te Atua na roto i te tahi atu â mau ravea. Ei hiˈoraa, aita ratou e faaruru ra i te hepohepo o te mau manaˈo horuhoru e te mau maˈi i te pae tino e tupu na roto i te faaohiparaa i te raau taero, te avaava, e te peu tia ore i te pae morare. (Korinetia 1, 5:11; Korinetia 2, 7:1) Aita ratou e faatupu ra i te mau taairaa fifi na roto i te afai parau aore ra te faaino. (Ephesia 4:31) Aita atoa ratou e topa ra i roto i feaaraa na roto i te paheruraa i roto i te mau philosophia haavare o te paari o te ao. (Korinetia 1, 3:19) Na roto i te hinaaroraa i te Parau a te Atua, te paruruhia ra ratou i te mau mea e nehenehe e faaore i to ratou taairaa e te Atua e te tiaturiraa o te ora mure ore. Te rohi tamau ra ratou i te tauturu i to ratou mau taata-tupu ia tiaturi i te mau tǎpǔ faahiahia i roto i te Bibilia, ua ite hoi ratou e e ‘ora ratou e te feia atoa e faaroo ia ratou.’—Timoteo 1, 4:16.

6. Nafea te paari i niuhia i nia i te Parau a te Atua e nehenehe ai e paruru ia tatou i roto i te mau tupuraa fifi?

6 Parau mau, e roohia te taatoaraa—te feia atoa e hinaaro ra i te Parau a te Atua—i “te taime e te tupuraa manaˈo-ore-hia.” (Koheleta 9:11, MN) E farerei iho â vetahi o tatou i te mau ati natura, te mau maˈi ino, te mau ati, aore ra te pohe oioi. Tera râ, e paruruhia tatou. Aita hoê aˈe ati e faaino tamau i te hoê taata e hinaaro mau ra i te Parau a te Atua. No reira, eiaha tatou e tapitapi rahi roa i te nehenehe e tupu mai a muri aˈe. Ia oti ia tatou i te rave i te mau ravea parururaa, mea maitai aˈe e vaiiho i te mau mea i roto i te rima o Iehova e eiaha e faatia i te atâtaraa o te oraraa i teie mahana ia faaore i to tatou hau. (Mataio 6:33, 34; Philipi 4:6, 7) A haamanaˈo e mea papu te tiaturiraa o te tia-faahou-raa e te hoê oraraa maitai aˈe i te taime e ‘faaapî ai te Atua i te mau mea atoa.’—Apokalupo 21:5; Ioane 11:25.

A haapapu e e “repo maitai” outou

7. Eaha te parabole ta Iesu i parau i te taata e rave rahi i haere mai e faaroo ia ˈna?

7 Te faataahia ra te faufaaraa e tapea i te hoê manaˈo maitai no nia i te Parau a te Atua i roto i te hoê o te mau parabole a Iesu. A poro ai Iesu i te parau apî maitai e ati aˈe ia Paletetina, ua putuputu mai te taata e rave rahi no te faaroo ia ˈna. (Luka 8:1, 4) E ere râ o te taatoaraa tei hinaaro i te Parau a te Atua. Aita e feaaraa, e rave rahi tei haere mai e faaroo ia ˈna no te mea ua hinaaro ratou e ite i te mau semeio aore ra ua au roa ratou i te huru faahiahia o ta ˈna haapiiraa. No reira, ua parau atura Iesu i te hoê parabole i te taata e rave rahi: “Haere atura te ueue huero e ueue i ta ˈna huero, mairi ihora te tahi pae i te pae aratia i te ueueraa, e taataahihia ihora e te avae, e titohia maira e te manu o te reva. Mairi ihora e tahi pae i nia i te pǎpǎ, e tupu aˈera, oriorio atura i te rarirari ore. Mairi ihora e tahi pae i roto i te aihere, tupu atoa aˈera te aihere, apǐapǐ atura. Mairi ihora e tahi pae i te vahi repo maitai, tupu aˈera, e hotu ihora taihoê hanere i te huero hoê.”—Luka 8:5-8.

8. I roto i te parabole a Iesu, eaha te huero?

8 Ia au i te parabole a Iesu, e itehia te mau pahonoraa taa ê i te pororaa i te parau apî maitai, tei te huru ïa o te mafatu o te taata e faaroo. Te huero e ueuehia ra, o “te parau [ïa] a te Atua.” (Luka 8:11) Aore ra, ia au i te tahi atu faatiaraa o te parabole, te huero o “te parau [ïa] o te basileia.” (Mataio 13:19) E nehenehe ta Iesu e faahiti i teie mau parau, i te mea e te tumu parau o te Parau a te Atua, o te Basileia ïa o te raˈi o Iesu Mesia te Arii, te ravea e faatia ˈi Iehova i to ˈna mana arii e e faaraa ˈi i to ˈna iˈoa. (Mataio 6:9, 10) No reira te huero, o te poroi ïa o te parau apî maitai i roto i te Parau a te Atua, te Bibilia. Te haamatara ra te mau Ite no Iehova i teie poroi o te Basileia a ueue ai ratou i te huero mai te Taata ueue matamua, o Iesu Mesia. Eaha te faahopearaa ta ratou e ite ra?

9. Eaha te faahohoˈa ra i te huero e mairi (a) i te pae aratia? (b) i nia i te pǎpǎ? (c) i roto i te aihere?

9 Ua parau Iesu e e mairi te tahi mau huero i te pae aratia e e taataahihia e te avae. Te parauhia ra ïa no te feia e haapeapea rahi roa ra ia aˈahia te huero o te Basileia i roto i to ratou mafatu. Hou ratou e faahotu ai i te hinaaro i te Parau a te Atua, ‘e tiihia mai te parau e te Diabolo i roto i to ratou mafatu, oi faaroo e oi ora ratou.’ (Luka 8:12) E mairi te tahi mau huero i nia i te pǎpǎ. Te parauhia ra ïa no te feia e anaanatae ra i te poroi o te Bibilia, aita râ e vaiiho ra e ia haaputapû te reira i to ratou mafatu. Ia tae mai te patoiraa aore ra ia ite ratou e mea fifi ia faaohipa i te mau aˈoraa Bibilia, “taa ê atura” ratou no te mea aita to ratou e aˈa. (Luka 8:13) I muri iho, te vai ra te feia e faaroo ra i te parau, tera râ, te teimaha ra ratou i “te mau peu o teie nei ao e te taoˈa, e te mau mea e navenave ai ra.” Ei faahopearaa, ua “apǐapǐ” roa ratou mai te mau raau i tafifihia e te aihere.—Luka 8:14.

10, 11. (a) O vai te faahohoˈa ra i te repo maitai? (b) Eaha te tia ia tatou ia rave no te “tapea maite” i te Parau a te Atua i roto i to tatou mafatu?

10 I muri roa, te vai ra te huero e mairi i nia i te repo maitai. E mau taata teie e farii i te poroi ma te hoê “aau haavare ore e te au.” Parau mau, e hinaaro tatou taitahi e manaˈo e tei roto tatou i teie pǔpǔ taata. I te pae hopea râ, o te manaˈo o te Atua te mea faufaa. (Maseli 17:3; Korinetia 1, 4:4, 5) Te na ô ra ta ˈna Parau e na ta tatou mau ohipa e rave i teie nei e tae atu i to tatou poheraa aore ra e tae atu i te taime e haamou ai te Atua i teie faanahoraa o te mau mea ino, e haapapu e e “aau haavare ore e te au” to tatou. Mai te peu e ua farii maitai tatou i te poroi o te Basileia i te omuaraa, mea maitai ïa. Teie râ, e farii te feia mafatu haavare ore e te au i te Parau a te Atua, e “tapea maite” ratou i te reira e “e tia i te faahoturaa i te huero [ma te faaoromai].”—Luka 8:15; MN.

11 Te ravea papu hoê no te tapea maite i te Parau a te Atua i roto i to tatou mafatu, o te taioraa ïa e te haapiiraa i te reira tatou anaˈe e oia atoa e to tatou mau hoa faaroo. E faaohipa taatoa atoa tatou i te maa pae varua e horoahia ra na roto i te auvaha i nominohia no te haapao i te mau maitai pae varua o te mau pǐpǐ mau a Iesu. (Mataio 24:45-47) Na roto i taua mau raveraa ra, e turai ïa te here i te feia e tapea maite ra i te Parau a te Atua i roto i to ratou mafatu ia ‘faahotu i te huero ma te faaoromai.’

12. Eaha te hotu e tia ia faatupu tatou ma te faaoromai?

12 Eaha te hotu ta te repo maitai e horoa mai? I roto i te ao o te natura, e horoa mai te mau huero i te mau raau o te faahotu i te maa tei roto taua noa huero ra, o te nehenehe e ueuehia i muri iho no te faahotu atu â. Oia atoa no te feia mafatu haavare ore e te au, e tupu te huero o te parau i roto ia ratou, o te turai ia ratou ia haere i mua i te pae varua e tae noa ˈtu i te taime e nehenehe ai ratou iho e ueue i te huero i roto i te mafatu o vetahi ê. (Mataio 28:19, 20) E te tapaohia ra ta ratou ohipa ueueraa e te faaoromai. Ua faaite Iesu i te faufaaraa o te faaoromai i roto i te ueueraa a parau ai e: “Area te mau papu e tae noa ˈtu i te hopea ra, oia te ora. E e parau-haere-hia te [parau apî maitai] o te Basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.”—Mataio 24:13, 14; MN.

“Ia tupu te mau ohipa maitatai”

13. Eaha te pure ta Paulo i faahiti o tei taai i te hotu e te ite i te Parau a te Atua?

13 Ua faahiti atoa te aposetolo Paulo i te faufaaraa ia faahotu, e ua taai oia i te faahoturaa e te Parau a te Atua. Ua pure oia “ia faaîhia” to ˈna mau hoa faaroo “i te ite i to” te Atua “ra hinaaro, i te paari i te mau mea atoa, e te ite varua ra: ia au to outou haerea [ia Iehova] i te mau mea atoa e mauruuru ai ra, ia tupu te mau ohipa maitatai ia outou.”—Kolosa 1:9, 10; MN; Philipi 1:9-11.

14-16. Ia au i te pure a Paulo, eaha te hotu e faatupuhia e te feia e hinaaro ra i te Parau a te Atua?

14 Te faaite ra ïa Paulo e e ere te noaaraa mai te ite i te Bibilia i te tapao hopea. Eita, e turai te hinaaro i te Parau a te Atua ia ‘au to tatou haerea ia Iehova’ a tamau noa ˈi ‘te mau ohipa maitatai i te tupu.’ Eaha teie mau ohipa maitatai? Te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia, e ohipa faahiahia roa ïa na te mau Kerisetiano i teie anotau hopea. (Mareko 13:10) Hau atu â, e imi te feia e hinaaro ra i te Parau a te Atua i te mau ravea atoa no te turu tamau i teie ohipa i te pae moni. Te oaoa nei ratou i teie hopoia, inaha ua ite ratou e “o te taata horoa noa hoi ta te Atua e hinaaro.” (Korinetia 2, 9:7) Na ta ratou mau ô e aufau nei i te mau haamâuˈaraa a te tereraa o na hau atu i te hoê hanere fare o te Betela o te aratai nei i te ohipa pororaa i te Basileia e o te nenei nei i roto i te tahi noa mau Betela i te mau Bibilia e te mau papai Bibilia. Na ta ratou atoa mau ô e aufau nei i te mau haamâuˈaraa a te mau tairururaa rahi Kerisetiano e te tonoraa i te mau tiaau ratere, te mau mitionare, e te tahi atu â feia poro evanelia ma te taime taatoa.

15 Te tahi atu â mau ohipa maitatai, o te paturaa ïa e te haapaoraa i te mau pu o te haamoriraa mau. E turai te hinaaro i te Parau a te Atua i ta ˈna feia haamori ia haapao i te atuaturaa i te mau Piha tairururaa e te mau Piha no te Basileia. (A hiˈo i te Nehemia 10:39.) I te mea e ua papaihia te iˈoa o te Atua i mua i taua mau piha ra, mea faufaa roa ïa ia vai mâ noa e te nehenehe te rotoraa e te rapaeauraa e ia ore te haerea o te feia e haamori ra i roto i taua mau piha ra ia faahapahia. (Korinetia 2, 6:3) E nehenehe ta te tahi mau Kerisetiano e rave hau atu â. E turai te hinaaro i te Parau a te Atua ia reva ratou i te mau vahi atea no te turu i te paturaa i te mau fare haamoriraa apî i te mau fenua o te ao e hinaaro ra i te tauturu no te veve aore ra te aravihi ore.—Korinetia 2, 8:14.

16 “Ia tupu te mau ohipa maitatai,” e titau-atoa-hia ia haapao i te mau hopoia utuafare e ia tapitapi i te mau hoa Kerisetiano. E turai te hinaaro i te Parau a te Atua ia tâuˈa tatou i te mau hinaaro o “te fetii faaroo” e ia ‘rave i te paieti i roto i to tatou iho fetii.’ (Galatia 6:10; Timoteo 1, 5:4, 8) I roto i teie tuhaa, e ohipa maitai ia haere tatou e hiˈo i te feia maˈi e ia tamahanahana i te feia e heva ra. E e ohipa maitai atoa teie e ravehia ra e te mau matahiapo o te amuiraa e te mau Tomite Tuatiraa e te Fare maˈi no te tauturu i te feia e faaruru ra i te mau tupuraa fifi i te pae rapaauraa! (Ohipa 15:29) Te vai atoa ra te mau ati e maraa noa ra—e tupuraa natura to te tahi, area te tahi atu â, o te maamaa ïa o te taata te tumu. Maoti te tauturu a te varua o te Atua, ua horoa te mau Ite no Iehova i te hoê parau faataaraa maitai i te mau vahi e rave rahi o te fenua no nia i ta ratou tauturu oioi i to ratou mau hoa faaroo e te tahi atu mau taata i farerei i te mau ati e te mau fifi. E mau hotu maitatai anaˈe teie i faaitehia e te feia e hinaaro ra i te Parau a te Atua.

Te mau haamaitairaa hanahana i mua nei

17, 18. (a) Eaha te faatupuhia ra e te ueueraa i te huero o te Basileia? (b) Eaha te mau ohipa faufaa roa e fatata te feia e here ra i te Parau a te Atua i te ite?

17 Te tamau noa ra te ueueraa i te huero o te Basileia i te faatupu i te mau haamaitairaa rahi no te huitaata. I te mau matahiti i mairi aˈenei, hau atu i te 300 000 taata i te matahiti hoê tei vaiiho e ia aˈa te poroi o te Basileia i roto i to ratou mafatu e ua tae roa ratou i te pûpû i to ratou ora no Iehova e te faataipe i te reira na roto i te bapetizoraa i roto i te pape. E oraraa hanahana mau te tiai maira ia ratou!

18 Ua ite te feia hinaaro i te Parau a te Atua e e fatata te Atua ra o Iehova i te tia mai no te faahanahana i to ˈna iˈoa. E haamouhia o “Babulonia rahi,” te hau emepera o te haapaoraa hape na te ao nei. (Apokalupo 18:2, 8) I muri iho, e haapohehia te feia e patoi i te ora ia au i te Parau a te Atua e te Arii ra o Iesu Mesia. (Salamo 2:9-11; Daniela 2:44) I reira ïa te Basileia o te Atua e faaore roa ˈi i te ohipa ino, te tamaˈi, e te tahi atu â mau ati. Aita e faufaa faahou e tamahanahana i te taata no te mauiui, te maˈi, e te pohe.—Apokalupo 21:3, 4.

19, 20. Eaha te mau ohipa hanahana e tiai maira i te feia e hinaaro mau ra i te Parau a te Atua?

19 Auê ïa mau ohipa maitatai hanahana e ravehia e te feia e hinaaro ra i te Parau a te Atua e! E haamata te feia e ora ˈtu i Aramagedo i te rave i te ohipa oaoa e faariro i teie fenua ei paradaiso. E fanaˈo ratou i te haamaitairaa faahiahia e faaineine i te mau mea e hinaarohia e te feia pohe e taoto ra i teie nei i roto i te apoo ta te Atua e haamanaˈo ra e o te faatiahia mai. (Ioane 5:28, 29) I taua taime ra, e fanaˈo te feia o te fenua i te aratairaa tia roa no ǒ mai i te Fatu e Arii, o Iehova, na roto i ta ˈna Tamaiti faateiteihia, o Iesu Mesia. ‘E iritihia te mau otaro,’ o te faaite ra i te mau faaueraa a Iehova no te oraraa i roto i te ao apî.—Apokalupo 20:12, MN.

20 I te taime i faataahia e Iehova, e faatiahia mai te pǔpǔ taatoa o te mau Kerisetiano faatavaihia haapao maitai ia fanaˈo ratou i ta ratou haamaitairaa o te raˈi ei ‘feia tufaa e te Mesia.’ (Roma 8:17) I roto i te Faatereraa Tausani Matahiti a te Mesia, e faateiteihia te feia atoa i te fenua e hinaaro ra i te Parau a te Atua i nia i te huru tia roa o te feruriraa e te tino. I muri aˈe i te tapearaa i te taiva ore i roto i te hoê tamataraa hopea, e haamaitaihia ratou e te ora mure ore e e fanaˈo ratou i “te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra.” (Roma 8:21; Apokalupo 20:1-3, 7-10) Auê ïa tau faahiahia mau e! Oia mau, ia horoa mai Iehova i te tiaturiraa i te raˈi anei aore ra i te fenua nei, na te hinaaro i ta ˈna Parau ma te faaoromai e te faaotiraa e ora ia au i te paari no ǒ mai i te Atua ra, e paruru ia tatou i teie nei. E i mua nei, na te reira e ‘faahanahana ia tatou no te mea ua farii tatou i te reira.’—Maseli 4:6, 8.

E nehenehe anei outou e faataa?

◻ Nafea te hinaaro i te Parau a te Atua e paruru ai ia tatou?

◻ Eaha te huero o te parabole a Iesu, e nafea te reira e ueuehia ˈi?

◻ Nafea tatou e nehenehe ai e haapapu e e “repo maitai” tatou?

◻ Eaha te mau haamaitairaa ta te feia hinaaro i te Parau a te Atua e nehenehe aˈena e feruri?

[Hohoˈa i te api 16]

Te faahohoˈa ra te huero o te parabole a Iesu i te poroi o te parau apî maitai i roto i te Parau a te Atua

[Faaiteraa i te tumu]

Garo Nalbandian

[Hohoˈa i te api 17]

Te pee ra te mau Ite no Iehova i te hiˈoraa o te Taata ueue Rahi

[Hohoˈa i te api 18]

E fanaˈo te feia e ora ˈtu i Aramagedo i te mau hotu o te fenua

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono