Ta tatou imiraa i te oraraa roa aˈe
“Area te taata ta te vahine e fanau nei, [mea poto to ˈna oraraa], e te î hoi i te peapea. Te tupu nei oia mai te tiare, e ua motu ihora; te maue nei mai te mǎrû ra, e aore i mau mai.”—Ioba 14:1, 2; MN.
I TEIE atoa mahana, e iti te taata e patoi i teie manaˈo no nia i te poto o te oraraa, noa ˈtu e ua papaihia fatata a 3 500 matahiti aˈenei. Ua manaˈo noa iho â te taata e aita e auraa e tamata taime poto noa i te tuhaa maitai roa ˈˈe o te oraraa e a paari e a pohe atu ai. No reira, ua rahi mai te mau ravea no te faaroa i te oraraa i te roaraa o te aamu.
I te tau o Ioba, e amu to Aiphiti i te atoatoa o te animala ei tamataraa faufaa ore e ia hoˈi faahou mai to ratou apîraa. Hoê o te mau tapao matamua a te mau tahuˈa no te Anotau no Ropu, te hamaniraa ïa i te hoê raau inu o te faaroa i te oraraa. E rave rahi mau tahuˈa tei tiaturi na e e horoa te auro hamanihia i te pohe-ore-raa e e faaroa te amuraa i te maa i roto i te mau mereti auro i te oraraa. Te manaˈo ra te mau Taoïste Tinito i tahito ra e e nehenehe ta ratou e taui i te ihitaoˈa o te tino na roto i te faaohiparaa i te mau ravea mai te feruri-hohonu-raa, te hutihutiraa i te aho, e te haapaoraa i te maa, e na reira e noaa ˈtu ai te pohe-ore-raa.
Mea matau-maitai-hia te taata maimi fenua Paniora o Juan Ponce de Léon no to ˈna imiraa ma te tuutuu ore i te pu o te apîraa. Ua faaitoito te hoê taote no te senekele 18 i roto i ta ˈna buka Hermippus Redivivus e ia tuuhia te mau paretenia apî i roto i te hoê piha nainai i te tau uaaraa tiare e ia haapuehia to ratou aho i roto i te mau mohina e ia ravehia ei raau faaroaraa i te oraraa. Mea faufaa ore iho â ïa ia parau e aita hoê aˈe o teie mau ravea i manuïa.
I teie mahana, fatata e 3 500 matahiti i muri aˈe i to Mose papairaa i te mau parau a Ioba, ua tae te taata i nia i te avaˈe, ua hamani i te pereoo e te matini roro uira e ua tuatapapa i te atomi e te taoˈa tahi ora. Noa ˈtu râ teie mau haereraa i mua a te ihianohaa, te ‘poto noa râ to tatou oraraa, e te î hoi i te peapea.’ E parau mau e i roto i te mau fenua i haere i mua, ua roa-maitai-hia te oraraa mai te senekele i mairi e haere mai ai. E faahopearaa iho â râ te reira no te haereraa i mua o te atuaturaa i te oraora-maitai-raa, te mau ravea no te vai-mâ-raa maitai aˈe, e te maa maitatai aˈe. Ei hiˈoraa, mai te ropuraa o te senekele 19 e tae roa i te omuaraa o te mau matahiti 1990, ua maraa te roaraa o te oraraa i Tuete mai te 40 e tae atu i te 75 matahiti no te mau tane e mai te 44 e tae atu i te 80 no te mau vahine. O te auraa anei te reira e ua haamâhahia te hiaai o te taata e ora maoro atu â?
Eita, no te mea noa ˈtu e i roto i te tahi mau fenua, te rahi noa ˈtura te taata e ite roa i te ruauraa, e parau mau noâ te mau parau ta Mose i papai ahia matahiti aˈenei: “To matou pue mahana i te oraraa nei e hitu ïa ahuru i te matahiti, e ia tae i te vau i te ahuru i te matahiti i te etaeta, . . . e ore hoi e mahia motu ê atura, maue atura matou!” (Salamo 90:10) I roto i te tau e fatata roa maira, e ite anei tatou i te hoê tauiraa? E nehenehe anei te taata e ora maoro mau atu â? E tauaparau te tumu parau i muri nei i teie mau uiraa.