VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 15/9 api 8-11
  • No te aha e tapea ˈi i ta outou mau tǎpǔ?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha e tapea ˈi i ta outou mau tǎpǔ?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E faatupu Iehova i ta ˈna mau tǎpǔ
  • Mau tǎpǔ a Iehova e to tatou oraraa no a muri aˈe
  • Tapearaa i ta tatou mau tǎpǔ i te Atua
  • E patu te tapearaa i ta tatou mau tǎpǔ i te tiaturi
  • Vetahi atu mau ravea e tapea i ta tatou mau tǎpǔ
  • Mau haamaitairaa rahi a te Atua
  • Te tapea ra anei oe i ta oe i fafau?
    Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano (2017)
  • Te rave noa ra Iehova i ta ˈna e fafau
    Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano (2020)
  • Tei faatupu i te mau parau fafau
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2010
  • E faatupu te Basileia i te hinaaro o te Atua i te fenua
    Te faatere nei te Basileia o te Atua!
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 15/9 api 8-11

No te aha e tapea ˈi i ta outou mau tǎpǔ?

“A MAITI no te taata aita e tǎpǔ rahi ra; eita outou e inoino rahi ia ˈna,” ta te taata aˈo peretiteni hopea ra o Bernard Baruch ïa i parau. I roto i te ao i teie mahana, e au ra e aita te mau tǎpǔ e haapaohia ra. Mai te mau euhe o te faaipoiporaa, te mau faaauraa ohipa, aore ra te mau tǎpǔ e horoa rahi aˈe i te taime na te mau tamarii. Aita e tâuˈa-rahi-hia ra te auraa o te parau paari matauhia, “E tapea te taata maitai i ta ˈna tǎpǔ.”

Oia mau, mea rahi te taata aita roa ˈtu e hinaaro ra e tapea i ta ratou mau tǎpǔ. E tǎpǔ vetahi ê atu e rave rahi mau mea ta ratou e ore e faatupu aore ra eita ratou e haapao i te reira no te mea noa e mea ohie aˈe ia na reira.

Parau mau, mea fifi ia tapea i te hoê tǎpǔ ia tupu mai te tahi mau ohipa manaˈo-ore-hia. Teie râ, e rahi mau anei te ino ia ore te hoê tǎpǔ e tapeahia? E tia anei ia outou ia haapao i ta outou mau tǎpǔ? E tauturu te rave-poto-raa i te hiˈoraa o te Atua ra o Iehova ia tatou ia ite no te aha e tia ˈi ia tatou ia hiˈopoa maitai i teie tumu parau.

E faatupu Iehova i ta ˈna mau tǎpǔ

Te haamori nei tatou i te hoê Atua i taaihia to ˈna iˈoa i te tupuraa o ta ˈna mau tǎpǔ. I te mau tau Bibilia, e faataa pinepine te hoê iˈoa i te taata. Oia atoa no te iˈoa o Iehova, teie te auraa “Na ˈna e faariro.” No reira, i roto i te iˈoa o te Atua, te vai ra te manaˈo ra e e faatupu te Atua i ta ˈna mau tǎpǔ e mau opuaraa.

Ia au i to ˈna iˈoa, ua faatupu Iehova i ta ˈna mau tǎpǔ atoa i parau i te nunaa Iseraela i tahito ra. Teie ta te Arii Solomona i parau no nia i teie mau tǎpǔ: “Ia haamaitaihia Iehova, ua horoa maira oia i te hau i to ˈna ra mau taata ia Iseraela, mai ta ˈna hoi i parau maira: aita hoi te hoê reo i mairi i te mau parau maitatai atoa ta ˈna i parau mai i tana tavini ra ia Mose.”—Te mau arii 1, 8:56.

No te mea e nehenehe Iehova e tiaturihia, ua parau te aposetolo Paulo e: “A parau mai ai hoi te Atua i ta ˈna parau ia Aberahama ra, no te mea aita ˈtu e mea mana ˈtu ia tǎpǔ oia ra, ua tǎpǔ ihora ia ˈna iho.” (Hebera 6:13) Oia, ua riro te iˈoa e te ihotaata o Iehova ei haapapuraa e eita oia e haapae i ta ˈna mau tǎpǔ, noa ˈtu e e nehenehe te reira e faaere rahi ia ˈna. (Roma 8:32) E horoa mai te mea ra e faatupu Iehova i ta ˈna mau tǎpǔ i te tiaturiraa o te turu i to tatou nephe aore ra ora.—Hebera 6:19.

Mau tǎpǔ a Iehova e to tatou oraraa no a muri aˈe

Ua taai-paatoa-hia to tatou tiaturiraa, to tatou faaroo, e to tatou nei ora i te tupuraa o te mau tǎpǔ a Iehova. Eaha ta tatou e tiaturi nei? “Te tatari nei . . . tatou i te raˈi apî e te fenua apî ta [te Atua] i parau maira, i te vai-mau-raa o te parau-tia ra.” (Petero 2, 3:13) Te horoa atoa maira te mau Papai i te hoê niu o te faaroo oia hoi “e tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.” (Ohipa 24:15) E e nehenehe tatou e tiaturi papu e te vai ra te tahi mea hau aˈe i teie nei oraraa. Oia hoi “te ora mure ore” ta te aposetolo Ioane e faataa ra mai te ‘maitai i parauhia mai.’ (Ioane 1, 2:25) Aita râ te mau tǎpǔ a Iehova i roto i ta ˈna Parau i taotiahia i nia noa i te oraraa no a muri aˈe. I teie nei iho, te horoa maira te reira i te hoê auraa i to ratou oraraa i te mau mahana atoa.

Ua himene te papai salamo e: “Te fatata maira Iehova i te feia e tiaoro atu ia ˈna, . . . e faaroo mai oia i ta ratou tiaoro.” (Salamo 145:18, 19) Te haapapu atoa maira te Atua e “te horoa nei oia i te itoito no te matapouri; e te faarahi nei oia i te etaeta no tei paruparu ra.” (Isaia 40:29) E mea tamahanahana ia ite e ‘e ore oia e vaiiho noa ia tatou ia ati, maori râ o te tia ia tatou ia faaoromai ra; e faatupu atoa oia i te haapuraa i taua ati ra’! (Korinetia 1, 10:13) Mai te peu e ua ite roa ˈtu tatou i te tupuraa o te tahi o teie mau tǎpǔ, ua taa ïa ia tatou e e nehenehe Iehova e tiaturi-roa-hia. Ia hiˈohia te mau maitai no roto mai i te mau tǎpǔ ta te Atua e rave e e faatupu ra, nafea tatou ia faariro i ta tatou mau tǎpǔ ia ˈna?

Tapearaa i ta tatou mau tǎpǔ i te Atua

Papu maitai e o to tatou pûpûraa ia tatou i te Atua te tǎpǔ faufaa roa ˈˈe ta tatou i rave aˈenei. Na roto i te raveraa i teie taahiraa avae, te faaite ra tatou e te hinaaro ra tatou e tavini ia Iehova e a muri noa ˈtu. Noa ˈtu e e ere te mau faaueraa a te Atua i te mea teimaha, e ere noa i te mea ohie ia rave i to ˈna hinaaro, a ora noa ˈi tatou i roto i teie faanahoraa o te mau mea ino. (Timoteo 2, 3:12; Ioane 1, 5:3) Ua “tuu” anaˈe râ tatou “i te rima i nia i te arote” e ua riro mai ei mau tavini pûpûhia na Iehova e ei mau pǐpǐ na ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia, eiaha roa ˈtu tatou e hiˈo faahou i te mau mea a te ao ta tatou i vaiiho i muri.—Luka 9:62.

Ia pure tatou ia Iehova, e hinaaro paha tatou e tǎpǔ ia ˈna e e aro tatou no te haapaiuma i te hoê paruparu, e faaohipa i te hoê huru maitai Kerisetiano, aore ra e faarahi i te tahi tuhaa o ta tatou ohipa teotaratia. Na te aha e tauturu ia tatou ia tapea i teie mau tǎpǔ?—A faaau e te Koheleta 5:2-5.

No roto mai te mau tǎpǔ haavare ore i te mafatu e te feruriraa atoa. No reira, e haapapu ïa tatou i ta tatou mau tǎpǔ ia Iehova na roto i te haamahoraraa i to tatou mafatu i mua ia ˈna maoti te pure, te faaiteraa ia ˈna ma te aau rotahi i to tatou mau mǎtaˈu, mau hinaaro, e mau paruparu. E haapuai te pureraa no nia i te hoê tǎpǔ i ta tatou faaotiraa e tapea i te reira. E nehenehe tatou e faariro i ta tatou mau tǎpǔ i te Atua mai te mau tarahu. Ia rahi anaˈe te tarahu, e aufau mǎrû noa ïa tatou i te reira. Oia atoa no ta tatou mau tǎpǔ e rave rahi ia Iehova, e titauhia te taime no te faatupu i te reira. Na roto râ i te horoa-tamau-raa i tei maraa ia tatou na ˈna, e faaite ïa tatou e mea papu iho â ta tatou i tǎpǔ, e e haamaitai ïa oia ia tatou.

E nehenehe tatou e faaite e te haafaufaa ra tatou i ta tatou mau tǎpǔ na roto i te pure-pinepine-raa no nia i te reira, peneiaˈe i te mau mahana atoa. Mea na reira ïa to tatou Metua i te raˈi e ite ai e tera iho â to tatou hinaaro. E riro atoa te reira ei faahaamanaˈoraa tamau. Ua vaiiho mai Davida i te hoê hiˈoraa maitai i roto i taua tuhaa ra. Na roto i te himene, ua taparu oia ia Iehova e: “E faaroo mai, e te Atua, i ta ˈu e ani nei, e haapao mai hoi i ta ˈu nei pure. . . . E tamau â vau i te himene ei haamaitai i to oe ra iˈoa; e rave â vau i ta ˈu i euhe ra i te mau mahana atoa.”—Salamo 61:1, 8.

E patu te tapearaa i ta tatou mau tǎpǔ i te tiaturi

Ia ore te mau tǎpǔ i te Atua e haapaohia, eita atoa ïa ta tatou mau tǎpǔ i te mau hoa Kerisetiano e tâuˈahia. Eiaha tatou e faaite i te hoê huru i nia ia Iehova e te hoê huru taa ê roa i nia i to tatou mau taeae. (A faaau e te Ioane 1, 4:20.) I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te Mouˈa, teie ta Iesu i parau: “Ia riro . . . ta outou oia ei oia, e ta outou aita ei aita.” (Mataio 5:37) Te haapapuraa e e nehenehe noa ta tatou parau e tiaturihia, e ravea ïa no te ‘hamani maitai i to te feia faaroo.’ (Galatia 6:10) E patu te mau tǎpǔ atoa ta tatou e tapea i te tiaturi.

E pinepine te ino i te rahi ia ore te hoê tǎpǔ i te pae moni e tapeahia. E tia i te hoê Kerisetiano ia faatura i ta ˈna parau tǎpǔ e aufau paha i te hoê tino moni i tarahuhia, e rave i te tahi ohipa, aore ra e haapao i te hoê faaauraa i te pae tapihoo. E mauruuru mai ïa te Atua e e patu te reira i te tiaturi te tahi i te tahi, e mea faufaa roa hoi no te mau taeae ia ‘parahi ma te au maite.’—Salamo 133:1.

E nehenehe râ te oreraa e faatura i taua mau faaauraa ra e faaino i te amuiraa e te mau taata i rave i te reira. Te na ô ra te hoê tiaau ratere e: “Mea pinepine te mau aimârôraa i te pae ohipa—i tupu noa no te tahi mau faaauraa ta te hoê pae e manaˈo ra aita i faaturahia e te tahi pae—i te itehia e te taata. I te pae hopea, e amahamaha te mau taeae, e e itehia paha te fifi i roto i te Piha no te Basileia.” Mea faufaa mau â ia hiˈopoa maitai i te faaauraa atoa ta tatou e rave e ia papai roa i te reira!a

E tia atoa ia haapao maitai ia hoo atu tatou i te tahi mau taoˈa moni rahi aore ra ia titau tatou i te mau tuuraa moni, mai te peu iho â râ e apîhia tatou i taua ohipa ra. E tia atoa ia haapao maitai eiaha e faarahi roa i te mau apî o te tahi mau tauihaa aore ra mau taoˈa no te oraora-maitai-raa aore ra e tǎpǔ i te mau apî papu ore. E tia i te here ia turai i te mau Kerisetiano ia faataa maitai i te mau fifi atoa e nehenehe e tupu. (Roma 12:10) I te mea e e ere te rahiraa o te mau taeae i te mea aravihi roa i te pae ohipa, e tiaturi paha ratou i to outou manaˈo no te mea noa e fetii faaroo outou. Eaha râ paha te peapea ia haavarehia teie tiaturi!

Eita tatou te mau Kerisetiano e nehenehe e rave i te mau ohipa tapihoo tano ore aore ra eiaha e tâuˈa i te mau maitai tia o vetahi ê. (Ephesia 2:2, 3; Hebera 13:18) Ia farii mai Iehova ia tatou ei ‘tiahapa i to ˈna ra sekene,’ e tia ia tatou ia faaite e e nehenehe tatou e tiaturihia. ‘Noa ˈtu e e tǎpǔ atu tatou i te mea ino no tatou, eiaha tatou e taui.’—Salamo 15:1, 4.

Ua euhe te tavana ra o Iepheta no Iseraela e ia tuu mai te Atua i te tamarii a Amona i to ˈna rima, e horoa ïa oia na Iehova ei tusia taauahi i te taata matamua e farerei mai ia ˈna ia hoˈi mai oia na te tamaˈi mai. O te tamahine hoê a Iepheta iho taua taata ra, aita râ oia i taui i ta ˈna euhe. Ua farii ta ˈna tamahine ma te aau rotahi e i pûpû oia ia ˈna ei tavini tamau i te vahi moˈa o te Atua—eita e ore e e tusia mauiui teie e te faaere rahi i na paeau e rave rau.—Te mau tavana 11:30-40.

E hopoia iho â râ na te mau tiaau o te amuiraa ia tapea i ta ratou mau faaauraa. Ia au i te Timoteo 1, 3:2, e taata “hapa ore” te hoê tiaau. O te huriraa teie o te hoê parau Heleni teie te auraa “eita e noaa i te haru, avau ore, aita e hapa.” “Aita [te reira] e faataa noa ra e e taata roo maitai oia, e tano râ te reira ia ˈna.” (A Linguistic Key to the Greek New Testament) I te mea e e taata hapa ore te hoê tiaau, ia papu noa ïa ta ˈna mau tǎpǔ.

Vetahi atu mau ravea e tapea i ta tatou mau tǎpǔ

Nafea tatou ia hiˈo i ta tatou mau tǎpǔ i te feia e ere i te mau Kerisetiano? Teie ta Iesu i parau: “Oia atoa to outou maramarama, ia anaana ïa i mua i te aro o te taata nei, ia hiˈo ratou i ta outou parau maitai, e ia haamaitai i to outou Metua i te ao ra.” (Mataio 5:16) E nehenehe tatou e huti i te ara-maite-raa o vetahi ê i nia i ta tatou poroi Kerisetiano ia haapapu tatou e te faatura ra tatou i ta tatou parau. Noa ˈtu e aita te mau aveia no nia i te haerea tia e tâuˈahia ra, te haafaufaa noa ra te rahiraa o te taata i te taiva ore. Te tapearaa i ta tatou mau tǎpǔ, e ravea ïa no te faaite i to tatou here no te Atua e te taata-tupu e no te huti mai i te feia here i te parau-tia.—Mataio 22:36-39; Roma 15:2.

I roto i ta ratou matahiti taviniraa 1998, ua rave te mau Ite no Iehova hau atu i te hoê miria hora i roto i te faaiteraa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua i mua i te taata. (Mataio 24:14) E nehenehe teie pororaa e ore e tâuˈahia mai te peu e aita tatou i tapea i ta tatou parau i roto i te ohipa imiraa aore ra te tahi atu mau mea. I te mea e e tia tatou no te Atua parau mau, e titau ïa te taata ma te tano ia faaite tatou i te haerea tia. Ia faaite tatou e e nehenehe tatou e tiaturihia e e haerea tia to tatou, te ‘faanehenehe ra ïa tatou i te parau a te Atua to tatou Ora i te mau mea atoa.’—Tito 2:10.

I roto i ta tatou taviniraa, e ravea ta tatou no te tapea i ta tatou parau ia hoˈi tatou e farerei i te feia i anaanatae i te poroi o te Basileia. Ia parau tatou e e hoˈi mai tatou, ia na reira ïa tatou. Te hoˈi-faahou-raa ta tatou i tǎpǔ, e ravea ïa ‘eiaha e tapea i te maitai i te taata e au ia ˈna ia hopoi ra.’ (Maseli 3:27) Ua faataa te hoê tuahine i te reira mai teie: “Ua farerei au e rave rahi taime i te mau taata anaanatae i parau mai e ua tǎpǔ te hoê Ite e e hoˈi mai o ˈna, aita râ i na reira. Parau mau, ua ite au e aita paha te taata i te fare aore ra ua fifihia te Ite no te tahi mau tupuraa. Eita râ vau e hinaaro ia parau te hoê taata mai te reira no ˈu, e imi ïa vau i te mau ravea atoa e farerei faahou i te taata i ǒ o ˈna ra. I to ˈu manaˈoraa, ia inoino te hoê taata no ˈu noa, e faainohia ïa Iehova e to ˈu mau taeae atoa.”

I roto i te tahi mau tupuraa, eita paha tatou e hinaaro e hoˈi e farerei i te taata no te mea te manaˈo ra tatou e aita oia e anaanatae maitai ra. Te faataa ra taua noâ tuahine ra e: “Eita vau e tamata i te faito i te anaanatae. Ua ite au na roto i ta ˈu iho i farerei e e hape pinepine te mau manaˈo matamua. E tamata ïa vau i te tapea i te manaˈo maitai, ma te hiˈo i te taata taitahi ei taeae aore ra ei tuahine no a muri aˈe.”

I roto i te taviniraa Kerisetiano e te tahi atu mau tuhaa e rave rahi, e tia ia tatou ia faaite e e nehenehe ta tatou parau e tiaturihia. Parau mau, mea ohie aˈe ia parau i te rave i te tahi mau mea. Ua tapao te taata paari e: “E rave rahi te taata i parau i to ratou iho hamani maitai; te taata parau-tia râ, e itea ïa ia vai?” (Maseli 20:6) Maoti te faaotiraa e na reira, e nehenehe tatou e tapea e e faatupu i ta tatou parau.

Mau haamaitairaa rahi a te Atua

E haerea tia ore ia rave tatou ma te opua i te hoê tǎpǔ faufaa ore e e au te reira i te papairaa i te hoê parau moni aita hoi e faufaa i te fare moni. E haamaitairaa râ ta tatou e fanaˈo ia tapea tatou i ta tatou mau tǎpǔ! Hoê haamaitairaa o te neheneheraa e tiaturihia, o te hoê haava manaˈo maitai ïa. (A faaau e te Ohipa 24:16.) Maoti i te tatarahapa noa, e oaoa tatou e e ite tatou i te hau. Na roto atoa i te tapearaa i ta tatou parau, e turu tatou i te tahoêraa o te amuiraa, o tei taaihia i te tiaturi te tahi i te tahi. Na roto atoa i ta tatou “parau mau,” e au ïa tatou i te mau tavini a te Atua parau mau.—Korinetia 2, 6:3, 4, 7.

E tapea iho â Iehova i ta ˈna parau, e mea riri na ˈna “te arero haavare.” (Maseli 6:16, 17) Na roto i te peeraa i te hiˈoraa o to tatou Metua i te raˈi, e piri roa ˈtu â tatou ia ˈna. E tumu papu mau â ïa ta tatou no te tapea i ta tatou mau tǎpǔ.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te tumu parau “A papai roa i te reira!” i roto i te A ara mai na! o te 8 no Me 1983, mau api 13-15 (Farani).

[Hohoˈa i te api 10]

Ua tapea Iepheta i ta ˈna euhe, noa ˈtu e mea mauiui ia na reira

[Hohoˈa i te api 11]

Ia tǎpǔ outou e hoˈi faahou, a faaineine maitai no te reira

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono