Te hoê here puai aˈe i to te hoê metua vahine
TE FAARUE nei te mau metua vahine i to ratou mau aiû fanau apî i te mau vahi tapearaa pereoo na raro i te fenua, te mau vahi haumitiraa huiraatira, aore ra i nia i te mau aroâ haere-rahi-hia nei e te taata. I te tahi taime, ua ite aˈena atoa te feia ohi pehu i te mau aiû o tei rohirohi roa i te taˈiraa i to ratou mau metua vahine, i roto i te mau farii pehu. Ia au i te O Estado de S. Paulo, “te maraa nei te mau faarueraa tamarii i roto i te mau aroâ.” Parau mau, peneiaˈe i muri iho e tatarahapa te metua vahine apî i ta ˈna ohipa i rave. Noa ˈtu râ, ua faarue oia i to ˈna aiû, noa ˈtu e e erehia ta ˈna tamarii i te ora.
Peneiaˈe e uiui outou e: ‘Nafea te hoê metua vahine e nehenehe ai e manaˈo e faarue i to ˈna aiû no te hoê oraraa papu ore no a muri aˈe?’ Te faaohipa nei te Bibilia i taua huru tupuraa peapea mau mai te hoê faahohoˈaraa no te horoa i te hoê taa-ê-raa mau no nia i te manaˈo hohonu o to tatou Poiete no nia i to ˈna iho mau taata: “E moe anei te aiû i te metua vahine mau iho; e aitâ ˈtura e ite i te aroha i te tamaiti no to ˈna iho opu? e, e moe â ïa ia ˈna; eita râ oe e moe ia ˈu.”—Isaia 49:15.
Oia mau, hau atu i te mau metua vahine atoa, e here hohonu to te Atua no tatou e te taa nei ia ˈna to tatou mau hinaaro. Noa ˈtu e e taurearea outou aore ra e taata paari, noa ˈtu te mau fifi ta outou e nehenehe e farerei, e ere o outou anaˈe. Te hinaaro nei to outou Poiete e tauturu ia outou e te tâuˈa nei oia i to outou vai-maitai-raa. I roto i te mau parau a te papai salamo, “faarue noâ tau metua tane e tau metua vahine ia ˈu, ei reira Iehova e rave mai ai ia ˈu.”—Salamo 27:10.
Na te ao atoa nei, te neneihia nei te mau vea ra Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! no te horoa i te ite no nia i “te Atua mau hoê ra,” Iehova, e ta ˈna Tamaiti, Iesu Mesia, ite o te nehenehe e aratai i te feia e mauruuru nei i te farii i te reira, i te ora mure ore.—Ioane 17:3.