I te pae hopea—E parau-tia no te taatoaraa
“E tutava matou i te horoa i te hoê tariˈa faaroo apî . . . i te reo o tei hamani-ino-hia, te reo o tei ahoaho, te reo o tei hepohepo i te mea e aita ratou i faaroohia . . . Te toe noa ra te faaohiparaa i tei papaihia i roto i te pǎpǎ ture: te haapapuraa i te pae hopea e i te mea e ua fanauhia te taata atoa ma te aifaito i te pae o te tura i mua i te Atua, ua fanau-paatoa-hia ïa ma te aifaito i te pae o te tura i mua i te taata.”—Te Peretiteni no te mau Hau Amui no Marite o Richard Milhous Nixon, oreroraa parau avariraa, 20 no Tenuare 1969.
IA HAAMATA te mau arii, te mau peretiteni e te mau faatere hau matamua i to ratou toroa, e faahiti iho â ratou i te parau no te parau-tia. Hoê â atoa ïa no Richard Nixon, peretiteni tahito no te mau Hau Amui no Marite. Aita râ to ta ˈna mau parau faahiahia e tura faahou ia hiˈohia na roto i te tupuraa o te aamu. Noa ˈtu e ua tǎpǔ oia ‘e faaohipa i te pǎpǎ ture,’ i muri aˈe, ua ofati oia i te ture e ua faahepohia oia ia vaiiho i to ˈna toroa. E toru ahuru matahiti i muri aˈe, te tamau noa râ ‘te reo o tei hamani-ino-hia, o tei ahoaho e o tei hepohepo’ i te faaroohia.
E ere i te mea ohie ia faaroo i te mau reo mai teie e ia tuatapapa i ta ratou mau autâraa, mai ta te feia faatere manaˈo maitai e rave rahi i ite mai. Mea papu maitai e ua riro te ‘parau-tia no te taatoaraa’ ei fa raea-ore-hia. Teie râ, e rave rahi senekele aˈenei, ua horoahia te hoê tǎpǔ o te tia ia tatou ia haapao atu—te hoê tǎpǔ taa ê no nia i te parau-tia.
Na roto i ta ˈna peropheta ra o Isaia, ua haapapu te Atua i To ˈna nunaa e e tono oia ia ratou ra i te hoê “tavini” ta ˈna iho e maiti. “Ua tuuhia e au tau varua i nia ia ˈna,” ta Iehova ïa i parau ia ratou. “E na ˈna e faaite haere i te mau etene i te parau-tia.” (Isaia 42:1-3) Aita e taata faatere e nehenehe e faahua e parau i te parau rahi mai teie, te parau ïa no te parau-tia mure ore no te mau nunaa atoa. E nehenehe anei teie tǎpǔ e tiaturihia? E nehenehe anei te hoê tapao taa ê mai teie e faatupuhia?
Te hoê tǎpǔ ta tatou e nehenehe e tiaturi
E nehenehe te hoê tǎpǔ e tiaturihia mai te peu noa e e nehenehe te taata i tǎpǔ e tiaturihia. I ǒ nei, aita ˈtu ïa taata maori râ o te Atua Mana hope tei parau e e haamau ta ˈna “tavini” i te parau-tia na te ao atoa nei. E ere Iehova mai te feia politita e tǎpǔ haere noa i te parau. ‘E ore e tia ia ˈna ia haavare,’ ta te Bibilia ïa e haapapu maira. (Hebera 6:18) “O ta ˈu i opua ra, o te reira te tupu,” ta te Atua ïa e parau ra ma te papu.—Isaia 14:24, Today’s English Version.
E haapapu-atoa-hia to tatou tiaturiraa i taua tǎpǔ ra e te aamu o te “tavini” i maitihia e te Atua, o Iesu Mesia. E tia ia ˈna, te taata e haamau i te parau-tia, ia hinaaro i te parau-tia e ia ora ma te parau-tia. Ua ora Iesu ma te hapa ore ei taata o te ‘hinaaro i te parau-tia e te faufau i te parau-tia ore.’ (Hebera 1:9) Te mea ta ˈna i parau, te huru o to ˈna oraraa, tae noa ˈtu te huru i pohe ai oia, ua haapapu ïa e e taata parau-tia mau oia. I to Iesu poheraa, ua parau roa te hoê faehau toroa Roma i ite mata roa i te haavaraa o Iesu e to ˈna atoa haapoheraahia, e: “E taata parau-tia mau â teie.”—Luka 23:47.
Taa ê noa ˈtu i te oraraa ma te parau-tia, ua patoi Iesu i te parau-tia ore i parare roa i to ˈna ra tau. Ua na reira oia eiaha na roto i te faaturoriraa i te taata aore ra i te orureraa hau, na roto râ i te haapiiraa i te parau-tia mau i te feia atoa e hinaaro e faaroo. Ua riro ta ˈna Aˈoraa i nia i te Mouˈa ei faataaraa taata ite no nia i te faaohiparaa i te parau-tia mau.—Mataio, pene 5-7.
Ua faaohipa Iesu i ta ˈna i poro. Aita oia i hiˈo ino i te mau lepera fanaˈo ore, te feia “viivii” o te totaiete ati Iuda. Aita, ua paraparau râ oia ia ratou, ua fafa ia ratou e ua faaora atoa ia ratou. (Mareko 1:40-42) Mea faufaa na ˈna te mau taata atoa ta ˈna i farerei, tae noa ˈtu te feia veve e te feia e faatîtîhia ra. (Mataio 9:36) “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora,” ta ˈna ïa i titau ia ratou.—Mataio 11:28.
Hau atu â, aita Iesu i vaiiho i te parau-tia ore ia haaviivii ia ˈna aore ra ia faariri ia ˈna. Aita oia i tahoo aˈenei i te ino. (Petero 1, 2:22, 23) Noa ˈtu e te faaoromai ra oia i te mauiui rahi mau, ua pure oia i to ˈna Metua i nia i te raˈi no te mau faehau iho e patiti ra ia ˈna i nia i te raau. “E tau Metua, e faaore mai i ta ratou hara,” ta ˈna ïa i taparu, “aore hoi ratou i ite i ta ratou e rave nei.” (Luka 23:34) Papu maitai, ua ‘haamaramarama [Iesu] i te mau nunaa eaha mau na te parau-tia.’ (Mataio 12:18) Eaha ˈtu ai haapapuraa rahi aˈe e vai ra no to te Atua hinaaro e haamau i te hoê ao parau-tia i te hiˈoraa oraora o ta ˈna iho Tamaiti?
E nehenehe te parau-tia ore e faaruruhia
Te vai atoa ra te hiˈoraa oraora e e nehenehe te parau-tia ore e faaruruhia i roto i te ao i to tatou nei tau. Ei taata taitahi e oia atoa ei faanahonahoraa, te tutava nei te mau Ite no Iehova e haapae i te manaˈo ino, te pae-tahi-raa, te riri i te tahi nunaa e te haavîraa taata. A hiˈo na i te hiˈoraa i muri nei.
Te tiaturi ra Pedroa e te ohipa faaturoriraa noa te ravea no te hopoi mai i te parau-tia i te Fenua Basque, te tuhaa fenua no Paniora i reira oia e noho ai. No reira oia i riro ai ei melo no te hoê faanahonahoraa feia totoa tei faaineine ia ˈna mai te faehau ra te huru i Farani. Ia oti roa oia i te faaineinehia, ua faauehia oia ia faanaho i te hoê pǔpǔ feia totoa e ia haaparari i te hoê aua mutoi. Te faaineine aˈena ra ta ˈna pǔpǔ i te mau paura ia ˈna i tapeahia e te mutoi. Ua mau oia 18 avaˈe i roto i te fare tapearaa, noa ˈtu râ tei muri mai oia i te mau auri paruru, ua tamau noa oia i ta ˈna polititaraa, a rave ai i te mau haapaeraa maa e te tâpûpûraa i to ˈna rima i te hoê taime.
Te manaˈo ra Pedro e te aro ra oia no te parau-tia. E inaha, haapii atu ai oia no nia ia Iehova e ta ˈna mau opuaraa. I to Pedro faaea-noa-raa i roto i te fare tapearaa, ua haamata ta ˈna vahine i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova, e i to ˈna tuuraahia i rapae, ua titau ta ˈna vahine ia ˈna ia haere i te hoê o ta ˈna mau putuputuraa. Ua au roa oia i te reira e ua ani atura oia i te hoê haapiiraa Bibilia, te hoê haapiiraa tei aratai ia ˈna ia faatupu i te mau tauiraa rahi roa i nia i to ˈna hiˈoraa rapaeau e to ˈna huru oraraa. I te pae hopea, i te matahiti 1989 ra, ua bapetizohia o Pedro raua ta ˈna vahine.
“Te haamauruuru nei au ia Iehova i te mea e aita vau i taparahi pohe roa i te hoê noa ˈˈe taata i roto i te mau matahiti i riro ai au ei taata totoa,” ta Pedro ïa e parau ra. “I teie nei, te faaohipa nei au i te ˈoˈe o te varua o te Atua, te Bibilia, no te horoa i te poroi o te hau e te parau-tia mau na te taata—oia hoi te parau apî maitai o te Basileia o te Atua.” Aita i maoro aˈenei, ua haere Pedro, o te tavini ra i teie nei ei matahiapo a te mau Ite no Iehova, i te aua mutoi mau ta ˈna i opua e vavahi. I teie râ taime, ua haere atu oia no te poro i te poroi no te hau i te mau utuafare e noho ra i reira.
E faatupu te mau Ite no Iehova i teie mau tauiraa no te mea te tiai ru nei ratou i te hoê ao parau-tia. (Petero 2, 3:13) Noa ˈtu e e tiaturi hohonu ratou i te tǎpǔ a te Atua e hopoi mai i te reira, ua ite ratou e mea titau-atoa-hia ia ora ratou ia au i te parau-tia. Te faaite papu maira te Bibilia e te tiaturi ra te Atua ia rave atoa tatou i ta tatou iho tuhaa.
Te ueueraa i te mau huero o te parau-tia
Parau mau, ia farerei tatou i te parau-tia ore, peneiaˈe e hinaaro tatou e tuô e: “Teihea te Atua [“no te parau-tia,” MN]?” O te parau ïa a te mau ati Iuda no te tau o Malaki. (Malaki 2:17) Ua haafaufaa anei te Atua i ta ratou autâraa? Aita roa ˈtu, ua “fiu” roa oia ia ratou no te mea o ratou iho, te haavare ra ratou i ta ratou mau vahine tei ruauhia, te faataa roa ra ratou ia ratou no te mau tumu faufaa ore, e te vai atu â. Ua haapeapea Iehova no ‘te mau vahine a to ratou apîraa ra, i tei haavarehia e ratou ra: oia ra hoi to ratou taua, e te vahine mau na ratou i faaauhia ra.’—Malaki 2:14.
E tia anei ia autâ tatou no nia i te parau-tia ore ia ohipa tatou iho ma te parau-tia ore? I te tahi aˈe pae, ia tamata tatou i te pee ia Iesu ma te faaore i te manaˈo ino e te riri i te tahi nunaa i roto i to tatou mafatu, ma te pae tahi ore e te here i te taata atoa, ma te ore e tahoo i te ino, e faaite tatou e mea au mau na tatou te parau-tia.
Ia hinaaro tatou e ooti i te parau-tia, te aˈo maira te Bibilia ia ‘ueue i [“te huero,” MN] ma te parau-tia.’ (Hosea 10:12) Aita e peapea mai te peu e mea nainai roa, mea faufaa roa ia upootia tatou i nia i te parau-tia ore. Mai ta Martin Luther King i parau i roto i te rata ta ˈna i papai i roto i te fare tapearaa no Birmingham, “e haamǎtaˈuraa te parau-tia ore i te mau vahi atoa no te parau-tia i te mau vahi atoa.” Te feia “e imi i te parau-tia,” o ta te Atua ïa e maiti ia tufa ratou i te ao apî parau-tia e fatata maira.—Zephania 2:3.
Eita e nehenehe e haamau i to tatou tiaturiraa no te parau-tia i nia i te niu aueue haere noa o te mau tǎpǔ a te taata, e nehenehe râ tatou e tiaturi i te parau a to tatou Poiete î i te here. No reira Iesu i parau ai i ta ˈna mau pǐpǐ ia tamau i te pure ia tae mai te Basileia o te Atua. (Mataio 6:9, 10) “O tei veve ra e ua tiaoro maira, na ˈna ïa [na Iesu, te Arii i faataahia no taua Basileia ra] e faaora; e tei ati ra e aita o ˈna e tauturu. E faaherehere oia i tei paruparu ra e tei veve, e faaora hoi oia i te feia taoˈa ore ra.”—Salamo 72:12, 13.
Papu maitai, eita te parau-tia ore e vai noa. E upootia te faatereraa a te Mesia i te fenua taatoa nei, i nia i te parau-tia ore e a muri noa ˈtu, mai ta te Atua e haapapu maira na roto i ta ˈna peropheta ra o Ieremia e: “Te fatata maira te tau e faatupu ai au i taua mea maitai ra ta ˈu i faaite . . . [I] te reira anotau e faatupu ai au, no te huaai o Davida, i te ohi parau-tia ra, e na ˈna e faatupu i te parau au e te parau-tia i te fenua nei.”—Ieremia 33:14, 15.
[Nota i raro i te api]
a E iˈoa mono teie.