VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 15/3 api 26-30
  • O Kotatino Rahi—E taata turu itoito anei i te Kerisetianoraa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • O Kotatino Rahi—E taata turu itoito anei i te Kerisetianoraa?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • O Kotatino ia au i te aamu
  • Te tuhaa a te haapaoraa i roto i te opuaraa a Kotatino
  • Ua riro mai anei oia ei Kerisetiano?
  • E “peata” anei oia?
  • Te mau faahopearaa o ta ˈna mau tutavaraa
  • Teihea te Kerisetianoraa mau?
  • Mea nafea te amuiraa faaroo kerisetiano i te riroraa ei tuhaa no teie nei ao
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • 12 o te tuhaa: 100-476 o to tatou nei tau—Te mohimohi atura te maramarama o te Evanelia
    A ara mai na! 1989
  • Mea nafea te haapiiraa no nia i te Toru Tahi i te parareraa?
    E tia anei ia tiaturi i te Toru Tahi?
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 15/3 api 26-30

O Kotatino Rahi—E taata turu itoito anei i te Kerisetianoraa?

Tei rotopu te Emepera Roma ra o Kotatino i taua mau taata varavara ra tei faanehenehehia te iˈoa e te aamu, i te taˈo ra “Rahi.” Ua tuu atoa mai te Amuiraa faaroo kerisetiano i te mau parau ra “peata,” “ahuru-ma-toru-raa o te aposetolo,” “taata moˈa i faito i te mau aposetolo,” e ‘maitihia e te Mana o te Atua no te faatupu i te tauiraa rahi roa ˈˈe i te ao atoa nei.’ I te tahi atu râ pae, te faataa ra vetahi ia Kotatino mai te hoê “taata haamanii toto, tei rave i te mau ohipa haama e rave rahi e te haavare rahi, . . . e taata haavî faufau, tei rave i te mau ohipa iino hairiiri.”

E RAVE rahi feia piihia Kerisetiano o tei haapiihia e, o Kotatino Rahi te hoê o te feia faahiahia roa ˈˈe i haamaitai na i te Kerisetianoraa. Te parau nei ratou e na ˈna i faatiamâ i te mau Kerisetiano i te ati o te hamani-ino-raa Roma e o tei haafanaˈo ia ratou i te tiamâraa i te pae faaroo. Hau atu, mea rahi te tiaturi nei e, ua riro oia ei pǐpǐ haapao maitai tei pee i te mau taahiraa avae o Iesu Mesia ma te hinaaro puai e faahaere i te parau no te Kerisetianoraa i mua. Ua faaoti te Ekalesia Orthodoxe no Hitia o te râ e te Ekalesia Copte e faariro ia Kotatino e i to ˈna metua vahine atoa, o Helena, ei “mau peata.” Te faatupuhia ra to raua oroa i te 3 no Tiunu aore ra ia au i te kalena a te ekalesia, i te 21 no Me.

O vai mau na râ o Kotatino Rahi? Eaha ta ˈna tuhaa i rave i roto i te tupuraa o te Kerisetianoraa i muri aˈe i te tau aposetolo? Mea rahi te mau mea e haapiihia mai na roto i te vaiihoraa i te aamu e te feia tuatapapa ia pahono i teie mau uiraa.

O Kotatino ia au i te aamu

Ua fanauhia o Kotatino, te tamaiti a Constance Chlore, i Naissus i te fenua Serbia, i te area matahiti 275 T.T. I te riroraa mai to ˈna metua tane ei emepera no te mau mataeinaa tooa o te râ a Roma i te matahiti 293 T.T., te aro ra ïa oia i te Anavai Danube i raro aˈe i te faatereraa a te Emepera Galère. Ua hoˈi atura o Kotatino i pihai iho i to ˈna metua tane o te pohe ra i Beretane i te matahiti 306 T.T. I muri noa iho i te poheraa o to ˈna metua tane, ua faariro atura te nuu ia Kotatino ei emepera.

I taua taime ra, e pae taata ê atu o tei titau i te tiaraa Emepera. Ua riro te tau mai te matahiti 306 e tae atu i te matahiti 324 T.T., i muri iho hoi to Kotatino riroraa mai ei emepera otahi, ei tau tamaˈi tivila tamau. I muri aˈe i to ˈna upootiaraa na roto e piti aroraa a te nuu, ua noaa maira ia Kotatino te hoê tiaraa i roto i te aamu no Roma e riro mai nei oia ei faatere hoê roa i nia i te hau Emepera Roma.

I te matahiti 312 T.T., ua upootia ihora o Kotatino i nia i to ˈna enemi ra o Maxence i te aroraa i te Eˈaturu Milvius i rapaeau atu ia Roma. Ua parau te feia paruru faaroo kerisetiano e, i taua aroraa ra, ua fa maira i raro aˈe i te mahana te hoê satauro auahi i papaihia i nia iho te mau taˈo Latino ra In hoc signo vinces, oia hoi te auraa “Na roto i teie tapao e upootia ˈi.” Te parau-atoa-hia ra e, na roto i te hoê moemoeâ, ua faauehia o Kotatino ia peni i na reta matamua e piti o te iˈoa o te Mesia na roto i te reo Heleni i nia i te mau mauhaa paruru a ta ˈna mau faehau. Teie râ, mea rahi te mau vahi tuea ore i roto i teie aamu. Te na ô ra te buka ra E aamu o te Kerisetianoraa (Beretane) e: “Te vai nei te mau tuea-ore-raa no nia i te tau, te vahi, e te mau tupuraa mau o teie nei orama.” I to ˈna fariiraa ia Kotatino i Roma, ua faatoroa te hoê Apooraa teitei etene ia ˈna ei Emepera e ei Pontifex Maximus, oia hoi, te tahuˈa rahi o te haapaoraa etene a te hau emepera.

I te matahiti 313 T.T., ua opua o Kotatino e tahoê atu i te Emepera Licinius, te faatere o te mau mataeinaa Hitia o te râ. Na roto i te arai o te Ture no Milan, ua horoa ˈtura raua i te tiamâraa o te haamoriraa e te mau tiaraa aifaito no te mau pǔpǔ faaroo atoa. E rave rahi râ feia tuatapapa aamu o te faaiti nei i te faufaa o teie nei papai, ma te parau e e rata haamanahia matau-noa-hia teie, e ere râ i te hoê papai faufaa a te emepera o te faataa ra i te hoê tauiraa o te huru raveraa i nia i te Kerisetianoraa.

I roto i na matahiti hoê ahuru i muri iho, ua upootia o Kotatino i nia i te taata hopea i haafifi ia ˈna, o Licinius, e riro maira oia ei emepera otahi o te ao Roma. I te matahiti 325 T.T., aitâ ïa oia i bapetizohia ˈtura, ua peretiteni oia i te apooraa eukumene rahi matamua a te ekalesia “kerisetiano,” o tei faahapa i te pǔpǔ a Arius e o tei faaineine i te hoê pǎpǎ parau o te mau tiaturiraa tumu piihia te Tabula faaroo no Nicée.

Ua tupuhia o Kotatino i te maˈi pohe i te matahiti 337 T.T. I taua taime hopea roa ra o to ˈna oraraa, ua bapetizohia ˈtura oia, e pohe ihora oia. I muri aˈe i to ˈna poheraa, ua tuu te Apooraa teitei ia ˈna i rotopu i te mau atua Roma.

Te tuhaa a te haapaoraa i roto i te opuaraa a Kotatino

No nia i te huru o te mau emepera Roma i nia i te haapaoraa i te toru e te maha o te senekele, te na ô ra te buka ra Istoria tou Ellinikou Ethnous (Aamu o te Nunaa Heleni) e: “Noa ˈtu e aita te feia i parahi i nia i te terono emepera i anaanatae rahi roa i te haapaoraa, ia au hoi i te huru feruriraa o taua tau ra, ua manaˈo ratou e horoa i te hoê tiaraa faufaa roa na te haapaoraa, i roto i ta ratou mau opuaraa politita, no te horoa hoi i te tahi hohoˈa faaroo i ta ratou mau ohipa.”

Oia mau, ua faaau maitai o Kotatino ia ˈna i to ˈna ra anotau. I te omuaraa o to ˈna toroa, ua hinaaro oia i te tahi turu “a te Atua,” o te ore hoi e noaa mai na roto i te mau atua Roma e paruparu atura. Te topa ˈtura te hau emepera, e tae noa ˈtu i ta ˈna haapaoraa e vetahi atu mau faanahonahoraa, e te hiaaihia ra te tahi mea ê o te horoa mai i te itoito apî no te haapuai faahou ia ˈna. Te na ô ra te buka parau paari ra Hidria e: “Ua anaanatae iho â râ o Kotatino i te Kerisetianoraa no te mea ua turu oia, eiaha noa i to ˈna upootiaraa, i te faanahonaho-faahou-raa atoa râ o to ˈna hau emepera. Ua riro maira te mau ekalesia kerisetiano i vai na i te mau vahi atoa, ei turu no ˈna i te pae politita. . . . Ua haaati oia ia ˈna iho i te mau ekalesiatiko teitei o taua tau ra . . . , e ua ani oia e ia vai tahoê noa ratou.”

Ua taa ia Kotatino e e nehenehe te haapaoraa “kerisetiano”—noa ˈtu e ua taiva oia e ua viivii roa i taua tau ra—e faaohipahia ma te aravihi ei puai faaitoito e te tahoê, no te turu i ta ˈna opuaraa rahi i te pae no te faatereraa emepera. Ma te farii i te mau niu o te Kerisetianoraa apotata no te tauturu ia ˈna ia faatupu i ta ˈna iho mau fa politita, ua faaoti atura oia e tahoê i te huiraatira i raro aˈe i te hoê anaˈe haapaoraa “katolika,” aore ra e au no te taatoaraa. Ua mairihia ˈtura te mau peu e te mau oroa etene i te mau iˈoa “kerisetiano.” E ua horoahia i te mau tia ekalesia “kerisetiano” te tiaraa, te moni ohipa, e te mana o te mau tahuˈa etene.

Ma te imi i te au-maite-raa i te pae faaroo no te mau tumu politita, ua haamamû oioi noa ˈtura o Kotatino i te mau reo patoi, eiaha ia au i te parau mau o te mau haapiiraa faaroo, ia au râ i tei fariihia e te pae rahi. Na roto i te mau taa-ê-raa rahi i te pae no te faaroo i roto i te ekalesia “kerisetiano” tei amahamaha roa hoi, ua nehenehe atura oia e tia mai ei arai “tonohia e te Atua.” Ia au i ta ˈna i rave e te mau Donatiste i Afirika Apatoerau e te mau pǐpǐ a Arius i te pae hitia o te râ o te hau emepera, ua taa oioi noa ia ˈna e, eita te ramâraa e navai no te haamau i te hoê faaroo tahoê e te papu.a No te tamata i te faatitiaifaro i te peapea no nia ia Arius, ua haaputuputu aˈera oia i te apooraa eukumene matamua o te aamu o te ekalesia.—A hiˈo i te tumu parau ra “O Kotatino e te Apooraa no Nicée.”

No nia ia Kotatino, te na ô ra te taata tuatapapa aamu ra o Paul Johnson e: “Hoê o te mau tumu matamua i faatia noa ˈi oia i te Kerisetianoraa, no te mea paha e ua horoa mai te reira i te ravea no ˈna e no te Hau ia faatere i te Ekalesia i te paeau no te mau haapiiraa faaroo.”

Ua riro mai anei oia ei Kerisetiano?

Te parau ra o Johnson e: “Aita roa ˈtu o Kotatino i faarue i te haamoriraa i te mahana e ua tapea noa oia i te hohoˈa o te mahana i nia i ta ˈna mau moni.” Te faaite ra te Buka parau paari Katolika (Beretane) e: “Ua turu noa iho â o Kotatino i na haapaoraa e piti. Na nia i to ˈna tiaraa pontifex maximus, ua haapao noa oia i te haamoriraa etene e ua paruru i to ˈna mau tiaraa.” “Aita roa ˈtu o Kotatino i riro mai ei Kerisetiano,” o ta te buka parau paari Hidria ïa e parau ra, ma te faaite â e: “Te na ô ra o Eusebe no Kaisarea, o tei papai i [te] aamu o te oraraa [o Kotatino], e ua riro mai oia ei Kerisetiano i te mau taime hopea o to ˈna oraraa. E mea faufaa ore râ inaha, i te mahana na mua ˈtu, ua pûpû [o Kotatino] i te tusia na Dia, no te mea e tiaraa iˈoa Pontifex Maximus atoa to ˈna.”

E tae roa i te mahana o to ˈna poheraa i te matahiti 337 T.T., ua amo o Kotatino i te tiaraa iˈoa etene ra o Pontifex Maximus, te raatira teitei roa ˈˈe i te pae faaroo. No nia i to ˈna bapetizoraa, e tano ia ani e, Ua tatarahapa mau anei oia na mua ˈˈe e ua fariu roa mai, mai te titauhia ra i roto i te mau Papai? (Ohipa 2:38, 40, 41) Ua taumi-roa-hia anei o Kotatino i raro i te pape ei taipe no to ˈna pûpûraa ia ˈna iho no te Atua ra o Iehova?—A faaau e te Ohipa 8:36-39.

E “peata” anei oia?

Te na ô ra te Buka parau paari Britannica e: “E nehenehe o Kotatino e piihia Rahi no te mau ohipa o ta ˈna i rave, eiaha râ no to ˈna huru taata. Ahiri e e faitohia oia na nia i to ˈna huru taata, o ˈna ïa te hopea roa i rotopu i te feia atoa i mairihia i te parau faataa [Rahi] i te tau tahito aore ra i teie nei tau.” E te faaite maira te buka ra E aamu o te Kerisetianoraa e: “Ua faaite-ê-na-hia mai to ˈna huru haavî uˈana e to ˈna taehae ia riri anaˈe oia. . . . Aita oia i faatura aˈe i te ora o te taata . . . A haere noa ˈi oia i te paariraa, ua haere noa atoa ˈtura to ˈna oraraa i te hairiiriraa.”

Oia mau, e taata ahoaho roa o Kotatino. Te na ô ra te hoê taata maimi i te pae no te aamu e “mea pinepine, no to ˈna hae oia i rave ai i te mau ohipa iino.” (A hiˈo i te tumu parau ra “Te mau taparahiraa taata i roto i to ˈna opu fetii.”) E ere to Kotatino i “te huru kerisetiano,” o ta te taata tuatapapa aamu ra o H. Fisher ïa e haapapu ra i roto i ta ˈna buka ra Aamu o Europa (Beretane). Aita te mau ohipa i tupu e haapapu ra ia ˈna ei Kerisetiano mau o tei ahu i “te huru taata apî” e o tei faatupu i te hotu o te varua moˈa o te Atua—te here, te oaoa, te hau, te faaoromai, te hamani maitai, te maitai, te faaroo, te mǎrû, e te hitahita ore.—Kolosa 3:9, 10, MN; Galatia 5:22, 23, MN.

Te mau faahopearaa o ta ˈna mau tutavaraa

Ei Pontifex Maximus etene—ei upoo faaroo ïa no te hau Emepera Roma—ua tamata o Kotatino i te tahoê mai i te mau epikopo o te ekalesia apotata. Ua pûpû atu oia na ratou i te mau tiaraa teitei, te hanahana, e te faufaa ei mau tia no te haapaoraa a te Hau Roma. Te farii ra te Buka parau paari Katolika e: “Ua tae roa vetahi mau epikopo, tei hema roa i te hanahana rahi o te pǔpǔ apee [a te emepera], i te arue i te emepera mai te hoê melahi a te Atua, mai te hoê taata moˈa, e i te tohu e e faatere mai oia, mai te Tamaiti a te Atua, i nia i te raˈi.”

A turu ai te Kerisetianoraa apotata i te hau faatere politita, ua faaô rahi noa ˈtu oia i roto i teie nei ao, i ta ˈna faanahoraa, e ua atea ê roa ˈtura i te mau haapiiraa a Iesu Mesia. (Ioane 15:19; 17:14, 16; Apokalupo 17:1, 2) Ei faahopearaa, ua rave maira te “Kerisetianoraa” i te mau haapiiraa e te mau peu hape—te Toru Tahi, te pohe-ore-raa o te nephe, te po auahi, te vahi tamâraa hara, te mau pure no te feia pohe, te faaohiparaa i te rotario, te mau hohoˈa faaroo, te mau hohoˈa, e vetahi atu â.—A faaau e te Korinetia 2, 6:14-18.

Mai ia Kotatino, ua rave atoa mai te ekalesia i te peu e mana i nia ia vetahi ê. Te na ô ra na feia tuatapapa ra o Henderson e o Buck e: “Ua taui-roa-hia te huru ohie noa o te Evanelia, ua faaôhia mai te mau peu e te mau oroa faahiahia rahi, ua horoahia te mau tiaraa hanahana e te mau haamaitairaa i te mau orometua a te Kerisetianoraa, e ua faariro-roa-hia te Basileia o te Mesia ei basileia no teie nei ao.”

Teihea te Kerisetianoraa mau?

Te faaite ra te mau ohipa i tupu i roto i te aamu i te parau mau i muri mai i te “tiaraa rahi” o Kotatino. Maoti hoi i te haamauhia e Iesu Mesia, te Upoo o te amuiraa kerisetiano mau, no roto mai te hoê tuhaa o te Amuiraa faaroo kerisetiano i te mau opuaraa politita e te mau ravea aravihi a te hoê emepera etene. Ma te tano roa, te ani ra te taata tuatapapa aamu ra o Paul Johnson e: “Ua auraro anei te hau emepera i te Kerisetianoraa, aore ra ua faaturi anei te Kerisetianoraa i te hau emepera?”

E nehenehe te feia atoa o te hinaaro mau ra e pee i te Kerisetianoraa viivii ore, e tauturuhia ia ite papu e ia tahoê atu i te amuiraa kerisetiano mau i teie nei mahana. E oaoa roa te mau Ite no Iehova na te ao nei i te tauturu i te feia aau mehara ia ite papu i te Kerisetianoraa mau e ia haamori i te Atua mai tei fariihia e ana.—Ioane 4:23, 24.

[Nota i raro i te api]

a Te pǔpǔ Donatiste, o te hoê ïa pǔpǔ faaroo “kerisetiano” amaha no te mau senekele 4 e te 5 T.T. Ua parau na to ˈna mau melo e, ua niuhia te tia-mau-raa o te mau oroa moˈa i nia i te huru morare o te tavini faaroo, e e tia i te ekalesia ia tiavaru i te mau melo atoa o tei rave i te hara ino mau. Te pǔpǔ a Arius, o te hoê ïa pǔpǔ “kerisetiano” no te senekele 4 o tei patoi i te tiaraa atua o Iesu Mesia. Ua haapii o Arius e aita te Atua i fanauhia e aita to ˈna e haamataraa. No te mea râ e ua fanauhia te Tamaiti, e ere ïa oia i te Atua i roto i te hoê â auraa e te Metua ra. Aita te Tamaiti i vai mai te tau mure ore mai â, ua poietehia râ oia e ua vai mai oia maoti te hinaaro o te Metua.

[Tumu parau tarenihia i te api 28]

O Kotatino e te apooraa no Nicée

Eaha te tuhaa i ravehia e te Emepera bapetizo-ore-hia ra o Kotatino i te Apooraa no Nicée? Te na ô ra te Buka parau paari Britannica (Beretane) e: “Na Kotatino iho i peretiteni i te apooraa, ma te aratai hua i te mau aparauraa . . . No to ratou mǎtaˈu i te emepera, ua tarima te mau epikopo atoa, e piti anaˈe tei ore i tarima, i te tabula faaroo, e rave rahi râ ma te faahepohia.”

I muri aˈe e piti avaˈe o te mau tataˈuraa uˈana i te pae faaroo, ua tia maira teie taata politita etene e ua faaoti ihora e turu i te feia o tei parau e o Iesu te Atua. No te aha râ? “Aita roa ˈtu o Kotatino i papu aˈe i te mau uiraa i faahitihia i roto i te tuatapaparaa faaroo Heleni,” o ta te buka ra E aamu poto o te haapiiraa kerisetiano (Beretane) ïa e parau ra. Te mea râ i papu ia ˈna, oia hoi e riro te amahamaharaa i te pae faaroo ei haafifiraa no to ˈna hau emepera, e ua opua papu oia e haapuai i to ˈna hau emepera.

No nia i te papai hopea i faaineinehia i Nicée i raro aˈe i te aratairaa a Kotatino, te na ô ra te buka ra Istoria tou Ellinikou Ethnous (Aamu o te Nunaa Heleni) e: “Te faaite ra te reira i te tâuˈa ore [o Kotatino] i te mau haapiiraa faaroo, . . . i to ˈna onoono tuutuu ore i te imiraa i te mau ravea atoa no te tahoê faahou i te ekalesia, e i te pae hopea, i to ˈna tiaturi e ei ‘epikopo no te feia i rapae i te ekalesia,’ tei ia ˈna ra te parau hopea no nia i te mau parau faaroo atoa.” E nehenehe mau anei e parau e ua turu te varua o te Atua i te mau faaotiraa i ravehia i taua apooraa ra?—A faaau e te Ohipa 15:28, 29.

[Tumu parau tarenihia i te api 29]

Te mau taparahiraa taata i roto i to ˈna opu fetii

I raro aˈe i teie upoo parau, te faataa ra te buka ra Istoria tou Ellinikou Ethnous (Aamu o te Nunaa Heleni) i ta ˈna e pii ra “te mau ohipa iino hairiiri ta Kotatino i rave i roto i to ˈna iho utuafare fetii.” I muri noa ˈˈe i to ˈna haamauraa i to ˈna opu fetii emepera, aita ˈtura oia i oaoa faahou i taua mau manuïaraa maere mau ra, e ua haapeapea noa ˈtura oia no te mau ohipa atâta e haaati ra ia ˈna. Ei taata manaˈo ino e peneiaˈe ua turaihia oia e te feia faatiatia, ua manaˈo ino na mua oia i ta ˈna tamaiti fetii ra o Licinianus—te tamaiti a te tahi atu Auguso o ta ˈna i haapohe na mua ˈtu—ei taata o te nehenehe e haru i to ˈna tiaraa. I muri aˈe i te taparahiraahia teie taata, ua haapohe-atoa-hia te tamaiti matahiapo iho a Kotatino, o Crispus, na te vahine apî hoi a Kotatino o Fausta i haapao i te reira, no te mea e au ra e e haafifi o Crispus i te mana taatoa o ta ˈna iho tamarii.

I te pae hopea, no teie ohipa o ta ˈna i rave, ua pohe o Fausta iho. E au ra e e tuhaa ta Augusta Helena, o tei mana i nia i ta ˈna tamaiti o Kotatino e tae noa ˈtu i te hopea, i roto i teie taparahiraa ia Fausta. Na te mau huru horuhoru maamaa tei faatere-pinepine na ia Kotatino, i aratai atoa ia ˈna ia haapohe e rave rahi o to ˈna mau hoa e mau apiti. Te faaoti ra te buka ra Aamu o te Anotau no Ropu (Beretane) e: “Te faaite ra te taparahiraa—oia mau râ te haapoheraa—o ta ˈna iho tamaiti e o ta ˈna vahine e, aita oia i putapû noa ˈˈe i te tahi mana pae varua i roto i te Kerisetianoraa.”

[Hohoˈa i te api 30]

Ua faaohipahia teie patu i Roma no te faahanahana ia Kotatino

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 26]

Musée du Louvre, Paris

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono