VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 1/3 api 20-24
  • Te mauruuru nei au no te hoê tufaa kerisetiano papu

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mauruuru nei au no te hoê tufaa kerisetiano papu
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te itoito o Papa no te parau mau a te Bibilia
  • Te fifi o te mau matahiti tamaˈi
  • Ineine no te horoa i te hoê pahonoraa
  • Te hoê aniraa manaˈo-ore-hia
  • Te mau tuhaa taviniraa mitionare
  • Te mau tauiraa i te tuhaa taviniraa
  • Te ohipa i Nigeria
  • Turuhia e to matou tiaturiraa
  • Ua horoa mai Iehova i te puai i roto i te tamaˈi e i te taime hau
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2024
  • O Iehova to ’u haapuraa e to ’u puai
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • Te haamauruururaa ia Iehova—Na roto i te taviniraa ma te taime taatoa!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 1/3 api 20-24

Te mauruuru nei au no te hoê tufaa kerisetiano papu

FAATIAHIA E GWEN GOOCH

I te fare haapiiraa, e himene na vau i te hoê himene faaroo e teie mau parau e, ‘te Iehova Rahi tei faateronohia i roto i to ˈna hanahana.’ E uiui pinepine na vau e, ‘O vai tera Iehova?’

E MǍTAˈU na to ˈu mau metua tupuna i te Atua. I te omuaraa o teie senekele, ua apiti atu raua i te Feia Haapii Bibilia, te iˈoa ïa o te mau Ite no Iehova i taua tau ra. E taata tapihoo manuïa to ˈu metua tane, aita râ oia i horoa i te omuaraa na ta ˈna na tamarii e toru i te tufaa kerisetiano i pûpûhia mai na ˈna.

Te taime noa vau i ite ai e o Iehova te iˈoa o te Atua, i to Papa ïa horoaraa mai na matou to ˈu taeae ra o Douglas, e to ˈu tuahine ra o Anne, i te mau buka iti ra Ta ˈna mau ohipa e O vai te Atua? (Salamo 83:18) Auê au i te oaoa e! Tera râ, na te aha i faaara faahou i te anaanatae o Papa?

I te matahiti 1938 ra, i to ˈna iteraa e ua ineine te mau nunaa no te tamaˈi, ua taa ia Papa e e ore te mau fifi o te ao nei e afaro i te mau tutavaraa taata. Ua horoa o Mama ruau na ˈna i te buka ra Mau enemi, tei neneihia e te mau Ite no Iehova. Na roto i te taioraa i taua buka ra, ua ite oia e o te Diabolo ra o Satani te enemi mau o te huitaata nei, e o te Basileia o te Atua anaˈe te nehenehe e faatupu i te hau na te ao nei.a—Daniela 2:44; Korinetia 2, 4:4.

A fatata mai ai te tamaˈi, ua haamata to matou utuafare i te haere i te mau putuputuraa i te Piha no te Basileia a te mau Ite no Iehova i Wood Green, i Lonedona Apatoerau. I te avaˈe Tiunu 1939, ua haere matou i te Alexandra Palace aita i atea roa no te faaroo i te oreroraa parau huiraatira, “Faatereraa e hau,” tei hohorahia e Joseph F. Rutherford, te peretiteni ïa o te Taiete Watch Tower i taua tau ra. Ua haapurorohia te oreroraa parau a Rutherford i Madison Square Garden i te oire no New York, na roto i te radio i Lonedona e i te tahi atu mau oire rarahi. Ua nehenehe matou e faaroo maitai roa i te oreroraa parau e i to te hoê pǔpǔ taata faahuehue i New York faatupuraa i te peapea, ua hiˈo haere au e ere anei no roto mai i ta matou piha!

Te itoito o Papa no te parau mau a te Bibilia

Ua onoono noa o Papa e ia faatupu to matou utuafare taatoa i te hoê haapiiraa Bibilia i te mau po Mahana maa atoa. Ua niuhia ta matou haapiiraa i nia i te tumu parau Bibilia i roto i Te Pare Tiairaa tei faataahia no te haapiiraa i te mahana i muri iho. No te faataa i te faahopearaa o teie mau haapiiraa, oia hoi e tae mai i teie mahana, te vai oraora noa ra te aamu no nia ia Iosua e te haaatiraahia te oire no Ai, tei tuatapapahia i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Me 1939 (Beretane) i roto i to ˈu feruriraa. Ua putapû roa vau i teie aamu e ua imi au i te mau irava atoa o te reira i roto i ta ˈu iho Bibilia. Ua anaanatae au i teie mau maimiraa—e i teie nei â.

Na roto i te faaiteraa ia vetahi ê i te mau mea ta matou i haapii, ua ô roa te mau haapiiraa Bibilia i roto i to ˈu mafatu. I te hoê mahana, ua horoa mai o Papa i te hoê matini faataˈi pehe e te hoê tumu parau Bibilia i haruharuhia, te hoê buka iti o ta matou i faaohipa no te haapiiraa Bibilia, e te vahi faaearaa o te hoê vahine ruhiruhia. Ua ani maira oia ia ˈu ia haere e farerei ia ˈna.

“Eaha ta ˈu e parau, e eaha ta ˈu e rave?” o ta ˈu ïa i ani.

“Ua ineine te mau mea atoa,” o ta Papa ïa i pahono mai. “A faataˈi noa i te pehe, a taio i te mau uiraa, a vaiiho i te taata ia taio i te mau pahonoraa, e a taio i te mau irava i muri iho.”

Ua rave au mai ta ˈna i parau mai, e mea na reira vau i te haapiiraa i te faatere i te hoê haapiiraa Bibilia. Na roto i te faaohiparaa i te mau Papai i roto i ta ˈu taviniraa, ua maramarama maitai aˈe au i te reira.

Te fifi o te mau matahiti tamaˈi

Ua tupu te Piti o te Tamaˈi Rahi i te matahiti 1939, e ua bapetizohia ˈtura vau i te matahiti i muri iho ei taipe no ta ˈu euhe e tavini ia Iehova. Hoê ahuru ma toru matahiti anaˈe to ˈu. Ua opua ˈtura vau e riro ei pionie, oia hoi te mau tavini ma te taime taatoa. Ua faarue au i te haapiiraa i te matahiti 1941, e i te tairururaa i Leicester ua apiti atu vau ia Douglas i roto i te pororaa ma te taime taatoa.

I te matahiti i muri iho, ua tapeahia o Papa i te fare auri no to ˈna haava manaˈo patoi i te tamaˈi. Ua tauturu atura matou, te mau tamarii, i to matou metua vahine, ia haapao i to matou fare i roto i taua tau fifi o te tamaˈi ra. I muri iti noa ˈˈe i to Papa matararaa mai te fare auri mai, ua piihia mai o Douglas no te tau faehau. Te na ô ra te hoê upoo parau o te hoê vea no to matou vahi e, “No te aha te tamaiti mai te Papa i maiti ai i te fare auri.” E faaiteraa maitai tei tupu, no te mea ua nehenehe e faataahia e no te aha te mau Kerisetiano mau e ore ai e apiti i roto i te mau haapoheraa i to ratou mau taata-tupu.—Ioane 13:35; Ioane 1, 3:10-12.

I roto i taua mau matahiti tamaˈi ra, ua haere tamau mai e rave rahi mau Ite i roto i te taviniraa ma te taime taatoa i ǒ matou ra, e ua horoa mai ta ratou mau aparauraa faaitoito tei niuhia i nia i te Bibilia i te hoê haapiiraa o te vai maoro. I rotopu i teie mau taeae kerisetiano haapao maitai, te vai ra o John Barr e o Albert Schroeder, e mau melo hoi raua i teie nei no te Tino Aratai a te mau Ite no Iehova. E feia farii maitai mau â to ˈu mau metua, e ua haapii mai raua ia matou ia na reira atoa.—Hebera 13:2.

Ineine no te horoa i te hoê pahonoraa

I muri iti noa ˈˈe i to ˈu haamataraa i te taviniraa pionie, ua farerei au ia Hilda i roto i te taviniraa na te mau fare. Ua parau maira oia ma te riri e: “Tei te tamaˈi ta ˈu tane e aro ra no te feia mai ia outou! No te aha aita outou e rave ra i te tahi mea no te tamaˈi?”

“Ehia taata ta oe i matau e te rave ra i te ohipa ta ˈu e rave nei?” o ta ˈu ïa i ani. “Ua ite anei oe e no te aha vau i haere mai ai e farerei ia oe?”

“Atira noa ˈtu,” o ta ˈna ïa i pahono mai, “mea maitai aˈe ia tomo mai oe e ia faaite mai ia ˈu.”

Ua nehenehe au e faataa e te faaite ra matou i te tiaturiraa mau i te feia e mauiui ra no te mau ohipa riaria e ravehia ra—e pinepine hoi na nia i te iˈoa o te Atua. Ua faaroo maitai o Hilda, e ua riro mai oia ei vahine matamua o ta ˈu i haapii tamau i te Bibilia. Ua riro oia ei Ite itoito hau atu i te 55 matahiti te maoro i teie nei.

I te hoperaa te tamaˈi, ua horoahia mai na ˈu te hoê tuhaa taviniraa pionie apî i Dorchester, te hoê oire i te pae apatoa tooa o te râ no Beretane. A tahi ra vau i faarue ai i te fare no te haere e faaea i te tahi atu vahi. E haaputuputu na ta matou amuiraa iti i roto i te hoê fare tamaaraa, tei patuhia i te senekele 16 piihia “Te fare ti tahito.” Ua tia ia matou ia faanaho faahou i te mau airaa maa e te mau parahiraa no ta matou mau putuputuraa tataitahi. Mea taa ê roa i te Piha no te Basileia ta ˈu i matau noa na. Noa ˈtu râ, hoê â maa pae varua e hoê â amuimuiraa here o te mau taeae e te mau tuahine kerisetiano e vai ra.

I taua area taime ra, ua haere to ˈu mau metua e faaea i te oire no Tunbridge Wells, i te pae apatoa no Lonedona. Ua hoˈi au i te fare ia nehenehe matou o Papa e o Anne e rave amui i te taviniraa pionie. Aita i maoro, ua maraa ta matou amuiraa mai i te 12 i te 70 Ite, no reira, ua anihia i to matou utuafare ia haere i Brighton i te pae miti apatoa, te hinaaro-rahi-hia ra te feia poro i te Basileia i reira. E rave rahi tei apiti mai ma te itoito i roto i te pororaa e to matou utuafare pionie, e ua ite matou i te haamaitairaa rahi a Iehova i nia i ta matou ohipa. Aita i maoro, ua riro mai te amuiraa hoê ei toru amuiraa!

Te hoê aniraa manaˈo-ore-hia

I te tau veavea o te matahiti 1950, tei rotopu to matou utuafare i na tia e 850 no Beretane, o tei haere i te Rururaa Nunaa o te Maraaraa o te Hau teotaratia i Yankee Stadium, i te oire no New York. Ua haponohia na te mau pionie e rave rahi tei haere i taua tairururaa ra no te tahi atu mau fenua, i te hoê aniraa no te haere i te Haapiiraa Bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower, i pihai iho ia South Lansing, i New York. Tei rotopu atoa matou Douglas e o Anne ia ratou! Te haamanaˈo ra vau i to ˈu feruriraa e, a tuu ai au i te aniraa o ta ˈu i faaî i roto i te afa rata, ‘Tera, ua oti! Mai te aha râ to ˈu oraraa a muri aˈe?’ Ua faaoti râ vau i te parau e: “Inaha, teie au; o vau ta oe e tono.” (Isaia 6:9) Ua oaoa roa vau i te taeraa mai ta ˈu aniraa ia faaea mai i muri aˈe i te tairururaa no te apiti i roto i te 16raa o te pǔpǔ no Gileada, e o Douglas e o Anne. Ua ite maitai matou e e nehenehe matou e tonohia ei mitionare i te mau vahi atoa o te ao nei.

I muri aˈe i to matou, te utuafare taatoa, fanaˈoraa i te tairururaa, ua tae atura i te taime no to matou mau metua ia hoˈi i Beretane—o raua anaˈe. Ua aroha ˈtura matou, na tamarii e toru, ma te tarape atu a faareva ˈi raua na nia i te pahi Mauritania. E faataa-ê-raa aroha mau â!

Te mau tuhaa taviniraa mitionare

I roto i te 16raa o te pǔpǔ no Gileada, te vai ra 120 feia haapii no te mau vahi atoa o te ao nei, tae noa ˈtu i vetahi tei mau na i roto i te mau aua tapearaa Nazi. I te mea e ua haapiihia ta matou pǔpǔ i te reo Paniora, ua manaˈo matou e e tonohia matou i te tahi mau fenua reo Paniora i Marite Apatoa. A feruri na i to matou maere, i to matou iteraa i te mahana faatuiteraa e e tonohia o Douglas i Tapone e mâua Anne i Suria. Ua tia ïa ia mâua, te mau tamahine, ia haapii i te reo Arabia, e i to mâua tono-atoa-raahia i Lebanona. A tiai noa ˈi mâua i ta mâua mau parau faatia, ua horoa mai o George Shakashiri, te taeae nenei i Te Pare Tiairaa Arabia a te Taiete Watch Tower, i te mau haapiiraa Arabia e piti taime i te hebedoma.

Auê te oaoa ia haere i te hoê fenua Bibilia o ta matou i tuatapapa i te haapiiraa! O Keith e o Joyce Chew, o Edna Stackhouse, o Olive Turner, o Doreen Warburton, e o Doris Wood tei haere atoa mai na muri iho ia mâua i reira. Ua riro mai matou ei utuafare mitionare oaoa! Ua haere mai te hoê Ite no reira i to matou fare mitionare no te tauturu atu â ia matou i te pae o te reo. I roto i ta matou tau haapiiraa i te mau mahana atoa, e hohora na matou i te hoê faaiteraa poto, i muri iho, e haere matou e faaohipa i te reira i roto i ta matou pororaa.

Ua tavini matou i Tripoli i roto i ta matou tau matahiti matamua, e amuiraa tei haamauhia i reira. Ua tauturu matou Joyce, Edna, Olive, Doreen, Doris, e o Anne i te mau vahine e te mau tamahine a te mau Ite no reira ia apiti mai i te mau putuputuraa e i roto atoa i te taviniraa huiraatira. E tae roa mai i taua taime ra, eita to matou mau taeae e mau tuahine kerisetiano e parahi te tahi i pihai iho i te tahi i te mau putuputuraa, ia au i te peu tumu no reira, e mea varavara teie mau tuahine kerisetiano i te haere i roto i te taviniraa na te mau fare. Ua hinaaro matou i ta ratou tauturu i te pae o te reo i roto i ta matou pororaa huiraatira, e ua faaitoito matou ia ratou ia apiti mai i roto i teie ohipa.

Ua tonohia mâua Anne i muri iho no te tauturu i te pǔpǔ iti Ite i te oire tahito no Sidona. Aita i maoro roa, ua anihia mai mâua ia hoˈi i te oire pu no Beyrouth. Ua ueuehia te mau huero o te parau mau a te Bibilia i rotopu i te feia e paraparau i te reo Aramenia i reira, ua haapii atura ïa mâua i taua reo ra no te tauturu ia ratou.

Te mau tauiraa i te tuhaa taviniraa

Ua farerei au ia Wilfred Gooch hou a faarue ai ia Beretane. E taeae itoito oia, e te aupuru, o tei tavini na i te Betela no Lonedona. Ua riro na o Wilf ei melo o te 15raa o te pǔpǔ no Gileada, o tei faatuitehia i te tairururaa tei tupu i Yankee Stadium i te matahiti 1950. Ua tonohia oia ei mitionare i te amaa no Nigeria a te Taiete Watch Tower, e ua papai mâua i te mau rata i te tahi area taime. I te matahiti 1955, ua haere mâua toopiti i te tairururaa “Te Basileia upootia” i Lonedona, e i muri iti noa ˈˈe, ua momoˈahia mâua. I te matahiti i muri iho, ua faaipoipo mâua i Ghana, e ua apee atura vau ia Wilf i roto i ta ˈna tuhaa taviniraa mitionare i Lagos, i Nigeria.

I muri aˈe i to ˈu faarueraa ˈtu ia Anne i Lebanona, ua faaipoipo oia i te hoê taeae kerisetiano maitai, o tei haapii i te parau mau a te Bibilia i Ierusalema. Aita to ˈu mau metua i tae i to matou faaipoiporaa, i te mea e ua faaipoipo matou Douglas, e o Anne i te mau vahi taa ê o te ao nei. Noa ˈtu râ, ua oaoa raua i te iteraa e te tavini ra matou ma te oaoa i to tatou Atua ra o Iehova.

Te ohipa i Nigeria

I te amaa no Lagos, ta ˈu ohipa, o te tamâraa ïa i te mau piha o na melo e vau o to matou fetii o te amaa e ia faaineine atoa i ta ratou maa e ia puˈa e ia auri i to ratou ahu. Ua manaˈo vau e aita i noaa noa mai ia ˈu te hoê tane, te hoê utuafare taatoa râ i te hoê â taime!

Ua haapii mâua Wilf i te mau faaiteraa Bibilia poto na roto i te reo Yoruba, e ua haamaitaihia mâua no ta mâua mau tutavaraa. Ua farerei na mâua i te hoê tane haapii apî, i teie nei, te tavini ra ta ˈna tamaroa e ta ˈna tamahine i roto i te fetii rahi o te Betela no Nigeria e tau 400 melo.

I te matahiti 1963, ua tae mai ta Wilf aniraa e haere i te hoê haapiiraa taa ê hoê ahuru avaˈe te maoro i Brooklyn, i New York. I te otiraa te haapiiraa, ua faahoˈihia oia ma te manaˈo-ore-hia i Beretane. Ua faaea noa vau i Nigeria e ua horoahia mai na ˈu 14 noa mahana no te farerei ia Wilf i Lonedona. Ua faarue au ma te mafatu horuhoru, i te mea e ua riro na te fenua Nigeria ei tuhaa taviniraa oaoa. I muri aˈe i te taviniraa 14 matahiti na te ara, ua titauhia i te taime no te faaau faahou atu i te oraraa i Beretane. Tera râ, ua mauruuru mâua i te faaea-faahou-raa i pihai iho i to mâua mau metua ruhiruhia e i te tautururaa i te haapao ia ratou.

Turuhia e to matou tiaturiraa

Mai te matahiti 1980 mai, ua nehenehe au e haere na muri iho ia Wilf i roto i to ˈna mau tere na roto e rave rahi mau fenua ei tiaau tuhaa fenua. Ua tiai iho â râ vau e ia tere faahou mâua i Nigeria. I muri iho, ua haere atoa mâua i Scandinavia, i te mau Antilles, e i te pae Hitia o te râ no Ropu—e tae noa ˈtu i Lebanona. E mea putapû taa ê ia haamanaˈo faahou i te mau mea oaoa e ia ite i te feia o ta ˈu i matau i to ratou apîraa e tavini ra ei mau matahiapo kerisetiano.

Te mea peapea râ, ua pohe ta ˈu tane here i te tau uaaraa tiare o te matahiti 1992. E 69 matahiti anaˈe to ˈna. E tupuraa fifi iho â râ i te mea e mea tupu taue noa mai. I muri aˈe e 35 matahiti faaipoiporaa, ua titauhia te taime no te faaau atu. Teie râ, ua fanaˈo rahi au i te tauturu e te here o to ˈu utuafare kerisetiano na te ao nei. E mea rahi roa hoi te mau tupuraa oaoa o ta ˈu i farerei, o te nehenehe hoi e manaˈonaˈo.

Ua horoa mai to ˈu mau metua i te hoê hiˈoraa faahiahia o te taiva-ore-raa kerisetiano. Ua pohe o Mama i te matahiti 1981 e o Papa i te matahiti 1986. Te tamau noa ra o Douglas e o Anne i te tavini ia Iehova ma te haapao maitai. Tei Lonedona faahou o Douglas e ta ˈna vahine ra o Kam, ua faaea mai raua i reira i muri aˈe i te haapaoraa ia Papa. Area o Anne e to ˈna utuafare ra, tei te mau Hau Amui no Marite ïa. Te haafaufaa rahi nei matou paatoa i ta matou tiaturiraa e ta matou tufaa i horoahia mai e te Atua. Te tamau noa ra matou i te ‘tiaturi atu ia ˈna,’ ma te tiai i te taime i reira te feia ora, e to ratou mau melo herehia o te faatiahia mai, e tavini paatoa ˈi e a muri noa ˈtu ei mau melo no te utuafare fetii o Iehova i nia i te fenua nei.—Te oto o Ieremia ra 3:24.

[Nota i raro i te api]

a Ua faatiahia te aamu o to ˈu metua tane, o Ernest Beavor i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Tiunu 1980 (Farani).

[Hohoˈa i te api 23]

Ma te faaohu mai te pae aui i nia i te pae atau:

O Gwen, i te 13raa o to ˈna matahiti, e rave ra i te faahiˈoraa o te hoê haapiiraa Bibilia i te Piha no te Basileia i Enfield

Te utuafare mitionare i Tripoli, i Lebanona, 1951

O Gwen e ta ˈna tane o Wilf tei pohe i teie nei

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono