VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 15/2 api 3-4
  • No te aha e mauruuru ai?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha e mauruuru ai?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A ara i te mauruuru ore
  • “Ia mauruuru roa outou”
  • A faatupu i te aau mauruuru
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • ‘A haamauruuru no te mau mea atoa’
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2019
  • E taime tano te Oroa haamanaˈoraa i mua nei no te faaite i to tatou mauruuru
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2014
  • A haapii atu i ta oe mau tamarii ia faaite i te mauruuru
    Tauturu no te utuafare
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 15/2 api 3-4

No te aha e mauruuru ai?

I MURI aˈe i to ˈna tâpûraahia i nia i te ivi tua, ua tia ˈtura ia Harley ia vaiiho i ta ˈna ohipa tahito ei taata haapao matini, no te rave i te ohipa i roto i te hoê piha toroa. I te aniraahia to ˈna manaˈo no nia i teie tauiraa, ua parau o Harley e: “Te moemoe nei au i ta ˈu ohipa matini. Tera râ, e tia ia ˈu ia farii e, mea oaoa aˈe na ˈu ta ˈu ohipa i teie nei, i ta ˈu ohipa tahito.”

Ua horoa mai o Harley i te tumu no to ˈna oaoaraa, i te na ôraa e: “No te huru o te taata i ta ˈu nei vahi raveraa ohipa. E ere mai ta ˈu raveraa ohipa tahito, no te mea te faaite nei ta ˈu paoti ohipa apî e to ˈu mau hoa rave ohipa i to ratou mauruuru no ta ˈu ohipa e rave nei, e e faaite roa mai ratou i to ratou manaˈo popou. E taa-ê-raa rahi ïa te reira.” No te mea e te ite ra o Harley i te faufaaraa o ta ˈna ohipa e te hinaarohia ra oia, e rave ohipa oaoa ïa oia i teie nei.

Mai te peu e e tano ia horoahia, e tamahanahana mau te mau parau haapopou aore ra haamauruuru, i te mafatu. I te tahi aˈe pae, e riro te mauruuru ore ei mea au ore roa mai ta te rohipehe Beretane ra o Shakespeare i parau na: “A puhi, a puhi na oe te mataˈi toetoe, e ere hoi oe i te mea mauiui mai te mauruuru ore o te taata.” Te vahi peapea, e rave rahi o tei roohia i taua mauruuru ore ra.

A ara i te mauruuru ore

I roto i te ao o teie nei tau, te moe ra te mau parau haamauruuru haavare ore. Ei hiˈoraa, ua faahiti te hoê taata papai i teie nei uiraa: “Mai te peu e e taimehia te hoê vahine faaipoipo apî no te faatae e 200 titau-manihini-raa, aita ïa to ˈna e taime no te papai i te hoê rata haamauruururaa i te mau 163 taata i afai mai i te taoˈa horoa?” E pinepine, aita atoa te taata e faahiti faahou nei i te parau ra “mauruuru.” Te mono-rahi-noa-hia ˈtura te mauruuru i te haerea ra o vau na mua. Ua riro teie huru tupuraa ei tapao no te mau mahana hopea. Ua faaara na te aposetolo Paulo e: “E tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei, ia ite mai oe. E riro te taata nei ei miimii, . . . e mauruuru ore.”—Timoteo 2, 3:1, 2.

I roto i te tahi atu mau tupuraa, ua monohia te mauruuru i te faatiatiaraa haavarevare ia vetahi ê. Te mau parau haamauruuru mau, no roto mai ïa i te mafatu ma te ore e imi i te hoonaraa. Tera râ, no roto mai paha te parau faatiatia haavarevare e te rahi roa, i te hinaaro imi tiaraa aore ra ia noaa mai te tahi mau maitai. (Iuda 16) Taa ê atu i te haavareraa ˈtu i te taata e faatiatiahia ra, e riro teie nei mau parau aminamina ei hotu no te teoteo e te faaoru. O vai ïa te hinaaro e hema i te parau faatiatia haavarevare? Area te mauruuru mau ra, e taoˈa tamǎrû mau ïa.

E huti mai te taata e faaite i te mauruuru i te mau haamaitairaa. Na roto i te mahanahana e fanaˈohia e ana no to ˈna mauruuru mau, e oaoa ïa oia e e vai hau noa oia. (A faaau e te Maseli 15:13, 15.) E huru maitai roa te mauruuru, no reira e paruru oia ia ˈna i te mau manaˈo iino mai te riri, te pohehae, e te inoino.

“Ia mauruuru roa outou”

Te faaue ra te Bibilia ia tatou ia faatupu i te aau mauruuru. Ua papai o Paulo e: “E haamaitai . . . i te mau mea atoa ra, o to te Atua ïa hinaaro i te Mesia nei ia Iesu, ia outou na.” (Tesalonia 1, 5:18) E ua aˈo atu o Paulo i to Kolosa e: “Ei te hau a te [“Mesia,” MN] ra te mana i roto i to outou aau, . . . e ia mauruuru roa outou.” (Kolosa 3:15) E rave rahi mau salamo e faahiti ra i te mau parau haamauruuru, ei tapao faaite e e huru maitai paieti te mauruuru no roto mai i te mafatu. (Salamo 27:4; 75:1) Papu maitai, te oaoa nei te Atua ra o Iehova ia faaite tatou i te mauruuru i roto i te mau ohipa o te oraraa i te mau mahana atoa.

Tera râ, eaha te mau ohipa i roto i teie nei ao mauruuru ore, o te haafifi nei ia tatou ia faatupu i te aau mauruuru? Nafea tatou ia faaite i te hoê haerea mauruuru i roto i to tatou oraraa i te mau mahana atoa? E tuatapapahia teie mau uiraa i roto i te tumu parau i muri nei.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono