A tamau Noa i te haere e te Atua
“A tamau noa i te haere ma te varua e e ore ïa outou e faatupu i te hinaaro pae tino.”—GALATIA 5:16, MN.
1. (a) Ua haere o Enoha e te Atua i roto i teihea huru tupuraa e ehia maororaa? (b) Ehia maororaa to Noa haereraa e te Atua, e eaha ta ˈna mau hopoia teimaha?
TE FAAITE maira te Bibilia e ua “tamau noa o [Enoha] i te haere e te Atua mau.” Noa ˈtu te parau faufau e te haerea paieti ore o te mau taata e haaati ra ia ˈna, ua onoono noa oia i te haere e te Atua e tae noa ˈtu i te hopea o to ˈna oraraa i te 365raa o to ˈna matahiti. (Genese 5:23, 24, MN; Iuda 14, 15) O Noa atoa tei “haere e te Atua mau.” Ua na reira oia a rave ai oia i to ˈna utuafare, a faaruru ai oia i te hoê ao faaterehia e te mau melahi orure hau e ta ratou mau tamarii haavî, e a haapao maite ai i te mau tuhaa iti haihai atoa o te hamaniraa i te hoê araka rahi roa ˈˈe i te tahi atu mau pahi i mutaa ihora. Ua tamau noa oia i te haere e te Atua i muri aˈe i te Diluvi, e i to Iehova patoi-faahou-raahia i Babela. Oia mau, ua tamau noa o Noa i te haere e te Atua e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa i te 950raa o to ˈna matahiti.—Genese 6:9; 9:29.
2. Eaha te auraa e “haere e te Atua”?
2 Ia parauhia e ua “haere” teie mau taata faaroo e te Atua, te faaohipa ra te Bibilia i te taˈo ra i roto i te hoê auraa parau faaau. Oia hoi, ua faaite o Enoha e o Noa i te hoê haerea o tei haapapu i te faaroo puai i te Atua. Ua rave raua i ta Iehova i faaue mai ia raua e ua faaafaro raua i to raua oraraa ia au i ta raua i ite no nia ia ˈna na roto i ta ˈna mau raveraa i nia i te huitaata nei. (A faaau e te Paraleipomeno 2, 7:17.) Aita raua i farii noa i roto i to raua feruriraa i ta te Atua i parau e i rave, ua rave atoa râ raua i te mau mea atoa ta ˈna i titau—eiaha vetahi noa, te taatoaraa râ o te mau mea e maraa ia raua ei feia tia ore. No reira o Noa, ei hiˈoraa, i rave ai i te mau mea mai ta te Atua i faaue mai ia ˈna. (Genese 6:22) Aita o Noa i ru oioi noa na mua ˈˈe i te mau aratairaa i horoahia mai ia ˈna ra, e aita oia i faataere noa i muri ma te tâuˈa ore. Ei taata o tei fanaˈo i te taairaa piri roa e o Iehova, ma te ore e taiâ i te pure i te Atua e ma te poihere i te mau aratairaa no ǒ mai ia ˈna ra, ua haere o Noa e te Atua. Te na reira atoa ra anei outou?
Te hoê huru oraraa e vai tamau noa
3. Eaha te mea faufaa roa no te mau tavini atoa o te Atua tei pûpû ia ratou e tei bapetizo?
3 E mea mahanahana ia ite e te haamata ra te taata i te haere e te Atua. A rave ai ratou i te mau taahiraa avae maitatai ia au i te hinaaro o Iehova, te faaite ra ratou i te faaroo, aore e faaroo ra e ore roa ïa te Atua e mauruuru. (Hebera 11:6) Auê tatou i te oaoa e i te mau matahiti atoa, i te faito au noa i na matahiti e pae i mairi, hau atu i te 330 000 taata tei pûpû ia ratou no Iehova e tei bapetizo i roto i te pape! Teie râ, e mea faufaa atoa no ratou e no tatou paatoa ia tamau noa i te haere e te Atua.—Mataio 24:13; Apokalupo 2:10.
4. Noa ˈtu e ua faaite ratou i te tahi faito faaroo, no te aha aita te rahiraa ati Iseraela, tei faarue ia Aiphiti, i tomo i roto i te Fenua Tǎpǔhia?
4 I te tau o Mose ra, ua titauhia te faaroo ia faatupu te hoê utuafare Iseraela i te oroa Pasa i Aiphiti e ia pîpî i te toto i nia i te mau pou uputa e i nia ˈˈe i te uputa o to ratou fare. (Exodo 12:1-28) Teie râ, ua aueue te faaroo o te taata e rave rahi i to ratou iteraa ˈtu i te nuu a Pharao i te haafatataraa mai ia ratou i te Miti Uteute. (Exodo 14:9-12) Te faaite ra te Salamo 106:12 e i to ratou haereraa ma te fifi ore na ropu i te moana na nia i te repo mǎrô e i to ratou iteraa i te moana mataare i te haamouraa i te nuu Aiphiti, “ua faaroo [faahou atura] ratou i ta [Iehova] parau.” I muri iti noa ˈˈe râ i roto i te medebara, ua haamata aˈera te mau ati Iseraela i te amuamu no nia i te pape, te maa, e te aratairaa. Ua mǎtaˈu ratou i te faatiaraa ino a na 10 o na feia hiˈo haere 12 tei hoˈi mai mai te Fenua Tǎpǔhia. I roto i teie mau huru tupuraa, mai ta te Salamo 106:24 e parau ra, “aore [ratou] i faaroo i ta [te Atua] parau.” Ua hinaaro ratou e hoˈi i Aiphiti. (Numera 14:1-4) Ua faaite ratou i te faaroo i te taime noa ratou e ite ai i te tahi mau faaiteraa maere o te mana o te Atua. Aita ratou i tamau noa i te haere e te Atua. I te pae hopea, aita taua mau ati Iseraela ra i tomo i roto i te Fenua Tǎpǔhia.—Salamo 95:10, 11.
5. Nafea te Korinetia 2, 13:5 e te Maseli 3:5, 6 i te taairaahia i te haereraa e te Atua?
5 Te faaue maira te Bibilia ia tatou e: “A tamata noa ia outou iho e tei roto anei outou i te faaroo, a tamata noa i to outou iho huru.” (Korinetia 2, 13:5, MN) ‘I roto i te faaroo,’ oia ïa te auraa te faaauraa ˈtu i te mau tiaturiraa kerisetiano. E mea faufaa roa te reira mai te peu e e hinaaro tatou e manuïa i te haere e te Atua i te mau mahana atoa o to tatou oraraa. No te haere e te Atua, e tia ia tatou ia faatupu i te faaroo, ma te tiaturi taatoa ia Iehova. (Maseli 3:5, 6) E rave rau mau marei e mau herepata o te nehenehe e faahema i te feia e ore e na reira. Eaha ïa vetahi o teie mau marei?
A ape i te marei e tiaturi ia ˈna iho
6. Eaha ta te mau Kerisetiano atoa i ite no nia i te poreneia e te faaturi, e eaha to ratou manaˈo no nia i teie mau hara?
6 Ua ite te feia atoa tei haapii i te Bibilia, tei pûpû i to ratou oraraa no Iehova, e tei bapetizo, e te faautua ra te Parau a te Atua i te poreneia e te faaturi. (Tesalonia 1, 4:1-3; Hebera 13:4) Te farii ra teie feia e e parau mau iho â. Te hinaaro ra ratou e ora ia au i te reira. Tera râ, te faaohipa noa ra o Satani i te peu taiata ei hoê o ta ˈna mau marei aravihi roa ˈˈe. No te aha?
7. I te mau Peho no Moabi, mea nafea to te mau tane Iseraela raveraa i te haerea o ta ratou hoi i ite e mea ino?
7 I te omuaraa, aita paha te feia i topa i roto i teie haerea tia ore i opua i te rave i te reira. Oia atoa paha no te mau ati Iseraela i te mau Peho no Moabi. Ua manaˈo paha te mau tane Iseraela o tei fiu na i te oraraa i roto i te medebara, e mau vahine auhoa e te farii maitai to Moabi e to Midiana i te haamataraa, o tei faahema hoi ia ratou. Teie râ, eaha tei tupu i to te mau ati Iseraela fariiraa i te aniraa e faahoa ˈtu i te feia e tavini ra ia Baala e eiaha ia Iehova, te feia i faatia e ia taoto ta ratou mau tamahine (no roto atoa mai i te mau utuafare ona) i te mau tane o ta ratou hoi i ore i faaipoipo? I to te mau tane o te puhaparaa o te mau ati Iseraela haamataraa i te manaˈo e mea maitai teie mau amuimuiraa, ua hema ˈtura ratou i te rave i te mau mea o ta ratou hoi i ite e mea ino, e ua haapohehia ratou.—Numera 22:1; 25:1-15; 31:16; Apokalupo 2:14.
8. I to tatou nei tau, eaha te nehenehe e aratai i te hoê Kerisetiano ia topa i roto i te peu taiata?
8 Eaha ïa te nehenehe e turai i te hoê taata ia topa i roto i te hoê â marei i to tatou nei tau? Ua ite paha oia e mea ino te peu taiata, tera râ ia ore atoa oia e taa i te fifi e tiaturi ia ˈna iho, e faaû atu paha oia i te hoê huru tupuraa e hema ˈi to ˈna feruriraa i te marei e rave i te mea ino.—Maseli 7:6-9, 21, 22; 14:16.
9. Eaha te mau faaararaa Bibilia te nehenehe e paruru ia tatou i te peu taiata?
9 Te faaara maitai maira te Parau a te Atua ia tatou e eiaha e haavare ia tatou iho ma te manaˈo e mea puai roa tatou e eita te mau amuimuiraa iino e faaino ia tatou. E oia atoa te mataitairaa i te mau porotarama tele e pata ra i te oraraa o te feia taiata e te mau vea e faaara ra i te mau hiaai tia ore i te pae morare. (Korinetia 1, 10:11, 12; 15:33) E nehenehe atoa te amuimuiraa i te mau hoa faaroo i roto i te mau huru tupuraa iino, e faatupu i te mau fifi rahi. E mea puai te faahinaaroraa i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine. No reira te faanahonahoraa a Iehova i faaara mai ai ma te tapitapi î i te here e eiaha e faaea o tatou anaˈe e i te mau vahi moemoe e te hoê tane aore ra e te hoê vahine e ere i to tatou hoa faaipoipo aore ra e ere i te fetii no tatou. No te tamau noa i te haere e te Atua, e tia ia tatou ia ape i te marei e tiaturi ia tatou iho e ia faaohipa i te aˈoraa faaara ta ˈna e horoa maira na tatou.—Salamo 85:8.
Eiaha e vaiiho i te mǎtaˈu i te taata ia faatere ia outou
10. Nafea te “mǎtaˈu i te taata” e riro ai ei marei?
10 Te faataahia ra te tahi atu fifi i roto i te Maseli 29:25, e na ô ra e: “E roohia i te fifi tei mǎtaˈu i te taata ra.” E pinepine, e tamauhia i nia i te hoê marei animala, te hoê taura herepata o te uumi i te arapoa, aore ra te mau taura o te faatafifi i te avae o te hoê animala. (Ioba 18:8-11) E nehenehe atoa te mǎtaˈu i te taata e haafifi i te hoê taata ia paraparau ma te tapeapea ore e ia faaite i te haerea e auhia mai e te Atua. E hinaaro iho â te taata e ia au mai vetahi ê ia ˈna, e ere râ i te haerea kerisetiano e eiaha e tâuˈa ma te etaeta i te manaˈo o vetahi ê. E titauhia râ te manaˈo aifaito. Ia turaihia te hoê taata ia rave i te mea i opanihia e te Atua, aore ra ia ore e rave i te mea i faauehia mai e te Parau a te Atua, no to ˈna tapitapi i te manaˈo o vetahi ê, ua topa ïa taua taata ra i roto i te marei.
11. (a) Na te aha e paruru ia ore te mǎtaˈu i te taata e faatere i te hoê taata? (b) Mea nafea to Iehova tautururaa i to ˈna mau tavini tei aro i te mǎtaˈu i te taata?
11 Te vai ra te parururaa i teie huru marei, eiaha i roto i te huru natura o te hoê taata, i te “tiaturi râ ia Iehova.” (Maseli 29:25b) Ma te tiaturi i te Atua, e nehenehe atoa te hoê taata mamahu e riro ei taata itoito e te aueue ore. A haaati-noa-hia ˈi tatou e te mau faateimaharaa o teie faanahoraa o te mau mea a Satani, e tia ia tatou ia vai ara i te marei e mǎtaˈu i te taata. Noa ˈtu e e faatiaraa maitai roa to te peropheta ra o Elia no nia i ta ˈna taviniraa itoito, ua horo oia ma te riaria i to Iezebela haamǎtaˈuraa e haapohe ia ˈna. (Te mau arii 1, 19:2-18) I roto i te hepohepo rahi, ua huna te aposetolo Petero ma te mǎtaˈu e ua matau oia ia Iesu Mesia, e tau matahiti i muri iho, ua vaiiho oia i te mǎtaˈu ia turai ia ˈna ia rave i te hoê haerea aita i tu i te faaroo. (Mareko 14:66-71; Galatia 2:11, 12) Teie râ, ua farii o Elia e o Petero atoa i te tauturu i te pae varua e, ma te tiaturi ia Iehova, ua tamau noa raua i te tavini i te Atua ma te fariihia mai.
12. Eaha te mau hiˈoraa no teie nei tau o te faaite ra e mea nafea te mau taata i te tautururaahia e eiaha e vaiiho i te mǎtaˈu ia turai ia ratou ia ore e faaoaoa i te Atua?
12 Ua haapii atoa e rave rahi o te mau tavini o Iehova i to tatou nei tau, e nafea ia upootia i nia i te mǎtaˈu tei riro ei marei. Ua faˈi te hoê taurearea Ite i Guiana e: “I te fare haapiiraa, e mea puai te aroraa no te patoi i te faaheporaa a te mau hoa.” Ua na ô faahou râ oia e: “Oia atoa ïa to ˈu faaroo ia Iehova.” I to ta ˈna orometua faaoooraa ia ˈna i mua i te piha taatoa no nia i to ˈna faaroo, ua pure mǎrû atura oia ia Iehova. I muri iho, o raua anaˈe, ua poro oia ma te aravihi i te orometua. I to ˈna tereraa ˈtu i to ˈna oire tumu i Benin, ua opua te hoê tane apî, o te haapii ra i te mau titauraa a Iehova, e faarue i te hoê idolo ta to ˈna metua tane i tarai no ˈna. Ua ite te tane apî e mea pohe te hohoˈa, e aita oia i mǎtaˈu i te reira, ua ite atoa râ oia e e imi paha te feia o te oire o te riri e haapohe ia ˈna. Ua pure atura oia ia Iehova, e i te po, ua afai atura oia i te idolo i roto i te uruaihere e faarue atura i reira. (A faaau e Te mau tavana 6:27-31.) I to te hoê vahine i te Repubilita no Dominika, haamataraa i te tavini ia Iehova, ua ani maira ta ˈna tane ia maiti i rotopu ia ˈna e ia Iehova. Ua haamǎtaˈu maira te tane e faataa oia ia ˈna. Ua turai anei te mǎtaˈu ia ˈna ia faarue i to ˈna faaroo? Teie ta ˈna i pahono: “Ahiri e o te faaturi te tumu, e haama ïa vau, tera râ, aita vau e haama ra i te tavini i te Atua ra o Iehova!” Ua tamau noa oia i te haere e te Atua, e i muri iho, ua apiti atoa maira ta ˈna tane na muri iho ia ˈna no te rave i te hinaaro o Iehova. Ma te tiaturi taatoa i to tatou Metua i nia i te raˈi, e nehenehe atoa tatou e ape i te vaiiho i te mǎtaˈu i te taata ia turai ia tatou ia ore e rave i te mea o ta tatou i ite e e mauruuru o Iehova.
A ape i te haafaufaa ore i te mau aˈoraa
13. Te faaara maira te Timoteo 1, 6:9 ia tatou no nia i teihea marei?
13 Noa ˈtu e ua faaineinehia te tahi mau herepata i faaohipahia e te feia auau animala, no te haru i te animala o te haere noa na te tahi mau vahi, te faahema ra te tahi atu mau herepata i te mau animala na roto i te arainu haavarevare o te ume mai. No te mau taata e rave rahi, o te mau taoˈa ïa taua huru arainu ra. (Mataio 13:22) I roto i te Timoteo 1, 6:8, 9, te faaitoito maira te Bibilia ia tatou ia mauruuru i te maa e te ahu. Te faaara maira oia i muri iho e: “Area te feia e mârô e ia rahi te taoˈa, e roohia ïa i te ati, e te marei, e te nounou maamaa e rave rahi, e ino ai te taata ra, e topa taue ai te taata i roto i te ino rahi faarue roa ra, e te pohe mure ore.”
14. (a) Eaha te nehenehe e turai i te hoê taata ia ore e faaohipa i te aˈoraa e mauruuru i te maa e te ahu? (b) Nafea te faataaraa hape o te mau taoˈa e nehenehe ai e turai i te hoê taata ia haafaufaa ore i te faaararaa i roto i te Timoteo 1, 6:9? (c) Nafea ‘te hinaaro o te mata’ e nehenehe ai e huna ia vetahi i te marei i mua ia ratou?
14 Noa ˈtu teie faaararaa, e rave rahi tei hema no te mea aita ratou e faaohipa ra i te mau aˈoraa no ratou iho. No te aha? E ere anei na te teoteo i turai ia ratou ia onoono i te titau i te hoê huru oraraa o te ani hau atu â ra i te ‘maa e te ahu’ te tia hoi ia tatou ia mauruuru ia au i te faaueraa a te Bibilia? Peneiaˈe, te haafaufaa ore ra anei ratou i te faaararaa a te Bibilia no te mea te faataa ra ratou i te mau taoˈa ia au i ta te feia moni roa e fanaˈo ra? Te faahiti noa ra te Bibilia i te taa-ê-raa i rotopu i te mârôraa e ia rahi te taoˈa e te mauruururaa i te maa e te ahu. (A faaau e te Hebera 13:5.) Te turai ra anei ‘te hinaaro o te mata’—te hinaaro ia noaa mai te mau mea ta ratou e ite ra, ma te haapae i te mau tapao i te pae varua—ia ratou ia tuu i te mau faufaa o te haamoriraa mau i te piti o te parahiraa? (Ioane 1, 2:15-17; Hagai 1:2-8) E oaoa aˈe ïa te feia e faaohipa mau ra i te mau aˈoraa a te Bibilia e e haere ra e te Atua na roto i te faariroraa i te taviniraa a Iehova ei tapitapiraa matamua i roto i to ratou oraraa!
A faaruru ma te manuïa i te mau haapeapearaa o te oraraa
15. Eaha te mau huru tupuraa o te nehenehe mau â e haapeapea e rave rahi o te nunaa o Iehova, e e tia ia tatou ia ara i teihea marei ia faaruru tatou i teie huru faateimaharaa?
15 Taa ê atu i te mârô e ia rahi te taoˈa, e pinepine aˈe te taata i te haapeapea ia noaa mai te mau mea faufaa o te oraraa. Te ora nei e rave rahi o te mau tavini o Iehova e ta ratou noa mau taoˈa iti. Te rohi nei ratou e rave rahi hora te maoro ia noaa mai te ahu, te hoê vahi taotoraa no to ratou utuafare i te po, e i te tahi maa atoa no te mahana. Te faaruru nei vetahi i te mau fifi o te maˈi aore ra o te ruauraa aore ra o te mau melo o te utuafare. Auê ïa te ohie e ia vaiiho i teie mau huru tupuraa ia faaino i te mau faufaa i te pae varua i roto i to ratou oraraa!—Mataio 13:22.
16. Nafea Iehova ia tauturu mai ia tatou ia faaruru i te mau faateimaharaa o te oraraa?
16 Te faaite maira Iehova ia tatou ma te here i te tamǎrûraa e tupu i raro aˈe i te Basileia Mesia. (Salamo 72:1-4, 16; Isaia 25:7, 8) Te tauturu atoa maira oia ia tatou ia faaruru i te mau faateimaharaa o te oraraa i teie nei na roto i te aˈoraa mai ia tatou e nafea ia tapea i ta tatou mau fa faufaa roa ˈˈe ma te afaro. (Mataio 4:4; 6:25-34) Te tamahanahana maira Iehova ia tatou na roto i te faatiaraa e mea nafea to ˈna tautururaa i to ˈna mau tavini i mutaa ihora. (Ieremia 37:21; Iakobo 5:11) Te faaitoito maira oia ia tatou ma te faaite mai e, noa ˈtu eaha te ati e tupu mai i nia ia tatou, eita roa ˈtu to ˈna here no to ˈna mau tavini taiva ore e taui. (Roma 8:35-39) Teie ta Iehova i parau no nia i te feia e tiaturi ia ˈna: “E ore roa vau e taiva ia oe, e ore roa vau e faarue ia oe, e ore, e ore roa ˈtu.”—Hebera 13:5.
17. A horoa mai na i te mau hiˈoraa e faaite ra e mea nafea to te mau taata tei farerei i te ati rahi, neheneheraa e tamau noa i te haere e te Atua.
17 Haapuaihia e teie parau, te tamau noa ra te mau Kerisetiano mau i te haere e te Atua, aita ratou e huri tia ˈtura i nia i te mau eˈa o teie nei ao. Te hoê manaˈo matauhia o teie nei ao i rotopu i te feia veve i roto e rave rahi fenua, oia hoi ia rave oe i te tahi mea a te hoê taata mea rahi aˈe ta ˈna taoˈa i ta oe, no te faaamu i to oe utuafare, aita ïa oe i eiâ. Area te feia e haerea faaroo to ratou ra, te haapae ra ïa i teie manaˈo. Te haafaufaa nei ratou i te farii maitai o te Atua hau aˈe i te tahi atu mau mea e te huri tia ra ratou i nia ia ˈna no te haamaitai mai i to ratou haerea tia. (Maseli 30:8, 9; Korinetia 1, 10:13; Hebera 13:18) Ua itea mai i te hoê vahine ivi i Inidia e ua tauturu te ineineraa i te rave i te ohipa ma te imi i te ravea, ia ˈna ia faaruru. Aita oia i inoino i to ˈna huru oraraa, ua ite râ oia e mai te peu e e tuu oia i te Basileia o te Atua e ta ˈna parau-tia i te parahiraa matamua i roto i to ˈna oraraa, e haamaitai mai ïa Iehova i ta ˈna mau tutavaraa ia noaa mai te mau mea faufaa no ˈna e no ta ˈna tamaiti. (Mataio 6:33, 34) E rave rahi tausani taata ati aˈe te fenua o te faaite nei e, noa ˈtu eaha te fifi o ta ratou e nehenehe e farerei, o Iehova to ratou haapuraa e to ratou pare. (Salamo 91:2) No outou atoa anei?
18. Eaha te taviri no te ape i te mau marei o te ao a Satani?
18 A ora noa ˈi tatou i roto i teie nei faanahoraa o te mau mea, e fa noa mai te mau marei te tia ia ape. (Ioane 1, 5:19) Te faataa ra te Bibilia e eaha taua mau marei ra, e te faaite maira ia tatou e nafea ia ape i te reira. E nehenehe te feia e here mau ra ia Iehova e e mǎtaˈu maitai nei i te haapeapea ia ˈna, e faaruru ma te manuïa i teie mau marei. Mai te peu e e “tamau noa [ratou] i te haere ma te varua,” eita ïa ratou e hema i te mau eˈa o teie nei ao. (Galatia 5:16-25, MN) I mua i te feia atoa e niu mau ra i to ratou oraraa i nia i to ratou taairaa e o Iehova, e haamaitairaa rahi ïa ta ratou e haere e te Atua, e e fanaˈo i te taairaa piri roa e o ˈna e a muri noa ˈtu.—Salamo 25:14.
Eaha ta outou e pahono?
◻ Nafea te tiaturiraa ia ˈna iho e nehenehe ai e riro ei marei?
◻ Na te aha e nehenehe e paruru ia tatou ia ore tatou ia faaterehia e te mǎtaˈu i te taata?
◻ Na te aha e nehenehe e turai ia tatou ia ore e faaohipa i te aˈoraa no nia i te fifi e titau i te mau taoˈa?
◻ Eaha te nehenehe e tauturu ia tatou ia ore ia hema i te mau haapeapearaa o te oraraa?
[Hohoˈa i te mau api 16, 17]
E rave rahi o te tamau noa ra i te haere e te Atua i te roaraa o te oraraa