Ia ora ˈtu tatou i “te mahana o Iehova”
“E riro hoi te mahana o Iehova i te rahi; e te riaria rahi; e tia ia vai ia faaoromai?”—IOELA 2:11.
1. No te aha ‘te mahana riaria o Iehova’ e riro ai ei taime no te oaoaraa?
“RIARIA”! Mea na reira ïa to te peropheta a te Atua ra o Ioela faataaraa i ‘te mahana rahi o Iehova.’ Teie râ, eiaha tatou, te feia e here nei ia Iehova e o tei pûpû ia tatou no ˈna i nia i te niu o te tusia o te hoo o Iesu, e rurutaina a fatata mai ai te mahana o Iehova. Parau mau, e mahana riaria, teie râ, e mahana faaoraraa rahi atoa, te mahana tiamâraa mai i te faanahoraa ino o te mau mea i haamauiui na i te huitaata nei i te roaraa o te mau tausani matahiti. No nia i taua mahana ra, te pii nei o Ioela i te nunaa o te Atua ia “ouˈauˈa noa i te oaoa; e [“ohipa,” MN] rahi ta Iehova e rave,” e te haapapu faahou ra oia e: “E riro hoi e, o tei tau i te iˈoa ra ia Iehova, o te faaorahia ïa.” E i roto i te faanahoraa o te Basileia o te Atua, te vai ra “te ora, ta Iehova i parau maira; i roto hoi i te toea taata ta Iehova e parau ra.”—Ioela 2:11, 21, 22, 32.
2. Ia tupu anaˈe te mau opuaraa a te Atua, eaha te tupu (a) i roto i “te mahana o te Fatu” (b) i “te mahana o Iehova”?
2 Eiaha e anoi te mahana riaria o Iehova e “te mahana o te Fatu” tei faahitihia i roto i te Apokalupo 1:10. I roto i te mahana o te Fatu e tupu ai na orama 16 i faataahia i roto i te Apokalupo pene 1 e tae atu i te pene 22. I reira atoa e tupu ai te taatoaraa o te mau mea ta Iesu i tohu ei pahonoraa i te uiraa a ta ˈna mau pǐpǐ: “E faaite mai oe ia matou i te tupuraa o taua mau mea nei? e te tapao o to oe [vairaa] mai e te hopea o [te faanahoraa o te mau mea]?” Ua tapaohia i nia i te fenua nei te vairaa mai o Iesu i nia i te raˈi na roto i ‘te tamaˈi, te oˈe, te riri, te maˈi [pee], e te [vahavaharaa i te ture].’ A tupu noa ˈi i te rahi teie mau mauiui, ua horoa o Iesu i te tamahanahanaraa no te feia e mǎtaˈu ra i te Atua, na roto i te tonoraa i ta ˈna mau pǐpǐ no teie nei tau ia poro i “te [parau apî maitai] o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa.” I muri iho, e tupu mai te mahana riaria o Iehova, o te faahope i te mahana o te Fatu, “te hopea” o teie faanahoraa o te mau mea. (Mataio 24:3-14; MN; Luka 21:11) E mahana o Iehova no te faatupu i te haavaraa oioi i nia i te ao ino a Satani. “E aueue hoi te mau raˈi e te fenua: e riro râ Iehova ei haapuraa no to ˈna ra mau taata.”—Ioela 3:16.
Ua ohipa o Iehova i te tau o Noa
3. Nafea te mau huru tupuraa i teie nei tau e tuea ˈi e to te tau o Noa?
3 Te tuea nei te mau huru tupuraa na te ao nei e to “te anotau ia Noa ra” hau atu i te 4 000 matahiti i teie nei. (Luka 17:26, 27) I roto i te Genese 6:5, te na ôhia ra e: “Ite aˈera Iehova, e ino rahi to te taata o te ao nei, e ua ino anaˈe te mau manaˈo atoa, e te mau opuaraa atoa o te aau i te mau mahana atoa ra.” Ua tuea noa ïa i te ao i teie nei tau! Te tupu rahi nei te ino, te miimii, e te aroha ore na te mau vahi atoa. I te tahi taime, e nehenehe tatou e manaˈo e ua naea i te huitaata nei te faito teitei roa ˈˈe o te ino. Teie râ, te tamau noa ra te parau tohu a te aposetolo Paulo no nia i te “anotau hopea” i te tupu: “E te mau taata iino e te feia haavare ra, e tupu â to ratou ino e e rahi atu, i te haavare-noa-raa ˈtu, e te haavareraahia mai.”—Timoteo 2, 3:1, 13.
4. Eaha ta te haamoriraa hape i faatupu i mutaa iho?
4 Ua nehenehe anei te haapaoraa e horoa i te tamǎrûraa no te feia o te tau o Noa? Aita roa ˈtu, ua faarahi noa ˈtu â te haapaoraa apotata, mai tei vai na i taua tau ra, i te mau huru tupuraa iino. Ua vare to tatou nau metua matamua i te haapiiraa hape a te ‘ophi tahito ra o tei parauhia o te diabolo ra, e o Satani.’ I roto i te piti o te ui mai ia Adamu mai, e au ra e ‘ua tiaoro te taata i te iˈoa o Iehova’ ma te faaino. (Apokalupo 12:9; Genese 3:3-6; 4:26, MN) I muri iho, ua rave mai te mau melahi orure hau, o tei ore i haamori faahou i te Atua anaˈe ra, i te mau tino taata no te taoto i te mau tamahine haviti a te taata nei. Ua fanau maira taua mau vahine ra i te mau aito rahi o te ore hoi e fanau, piihia te mau Nephilimi, o tei haavî e tei hamani ino i te taata. I raro aˈe i te mana demoni, “ua ino roa te haerea o te taata atoa o te ao nei.”—Genese 6:1-12.
5. Ma te faahiti i te mau ohipa i tupu i te tau o Noa, eaha te aˈoraa ta Iesu i horoa mai no te faaara ia tatou?
5 Area te hoê utuafare ra, ua tapea maite ïa i to ratou taiva ore ia Iehova. No reira te Atua i ‘faaora ˈi ia Noa, te taata i [“poro,” MN] i te parau-tia ra, o te toovau o te feia i faaorahia ra, a hopoi mai ai oia i te diluvi i teie nei ao paieti ore ra.’ (Petero 2, 2:5) Ua faahohoˈa taua Diluvi ra i te mahana riaria o Iehova, o te tapao i te hopea o teie faanahoraa o te mau mea e o ta Iesu hoi i tohu e: “Area te reira mahana e te reira hora, e ore roa te hoê e ite, e ore hoi te mau melahi o te raˈi; [e ore atoa te Tamaiti] maori râ o tau Metua anaˈe ra. Mai tei te anotau ra ia Noa ra, oia atoa te [vairaa] mai o te Tamaiti a te taata nei. Mai tei te anotau i mua iho i te diluvi ra, te amu ra ratou i te maa e te inu ra, te faaipoipo ra e te horoa ra ia faaipoipohia, e tae roa aˈera i te mahana i tomo ai Noa i roto i te pahi; aore roa i ite, e roohia noa ihora ratou e te diluvi, pau roa ˈtura ratou; oia atoa te [vairaa] mai o te Tamaiti a te taata nei.” (Mataio 24:36-39; MN) Tei roto tatou i te hoê â huru tupuraa i teie nei tau, no reira Iesu i aˈo mai ai ia tatou ia ‘ara ia tatou, ia tamau maite â i te pure, ia au ia tatou te ora i teie nei mau mea iino e fatata mai nei.’—Luka 21:34-36.
Te faautuaraa a Iehova i nia ia Sodoma e ia Gomora
6, 7. (a) Eaha tei faahohoˈahia e te mau ohipa i tupu i te tau o Lota ra? (b) Eaha te faaararaa maramarama ta te reira e horoa maira na tatou?
6 Tau hanere matahiti i muri aˈe i te Diluvi, a parare ai te mau tamarii a Noa i nia i te fenua nei, ua ite mata roa ˈtu te taata haapao maitai ra o Aberahama e ta ˈna tamaiti fetii ra o Lota i te tahi atu mahana riaria o Iehova. Ua faaea na o Lota e to ˈna utuafare i te oire no Sodoma. E ohipa taiata faufau mau te ravehia na i teie oire e i te oire tapiri atoa no Gomora. Ua riro atoa te nounou taoˈa ei tapitapiraa matamua, o tei faahema i te pae hopea i te vahine a Lota. Ua parau o Iehova ia Aberahama e: “E auê rahi to Sodoma e to Gomora, e no te mea, ua rahi roa ta ratou hara.” (Genese 18:20) Ua taparu atura o Aberahama ia Iehova e eiaha e haamou i taua nau oire ra no te mea e feia parau-tia te noho ra i reira, teie râ, ua parau o Iehova e ore e itehia e ana hoê ahuru aˈe taata parau-tia. Ua tauturu atura te mau melahi i tonohia mai e te Atua, ia Lota e i ta ˈna nau tamahine e piti ia horo i te oire i pihai iho mai no Zoara.
7 Eaha te ohipa i tupu i muri iho? Na roto i te faaauraa to tatou “anotau hopea” e to Lota, te faatia ra te Luka 17:28-30 e: “E mai tei te anotau ia Lota ra; te amu ra ratou e te inu ra hoi, te hoo atura, e te hoo maira, te faaapu ra, te faatia ra i te fare; ia tae râ i te mahana i faarue ai Lota i Sodoma, ua mairi maira te auahi e te gopheri no nia i te raˈi, hope roa aˈera ratou i te pohe. Oia atoa ia tae i te mahana e fa mai ai te Tamaiti a te taata nei.” Te horoa maira te ati i tupu i nia ia Sodoma e ia Gomora i taua mahana riaria o Iehova ra, i te hoê faaararaa maramarama no tatou i teie nei tau o te vairaa mai o Iesu. Ua rave atoa te ui taata no teie nei tau i “te peu taiata e te hinaaro tia ore.” (Iuda 7) Hau atu, na te mau peu taiata i to tatou nei tau i faatupu i “te maˈi [pee]” e rave rahi i tohuhia e Iesu no teie nei tau.—Luka 21:11; MN.
Ua ooti o Iseraela i “te puahiˈohiˈo”
8. Ua haapao o Iseraela i te faufaa a Iehova i roto i teihea faito?
8 I te taime au, ua maiti o Iehova ia Iseraela “ei taoˈa here rahi [na ˈna] i te mau taata atoa ra . . . ei basileia tahuˈa anaˈe [na ˈna], ei nunaa moˈa.” Teie râ, ua taaihia te reira i to ratou ‘faaroo-mau-raa i ta ˈna reo, e te haapao-maite-raa i ta ˈna ra faufaa.’ (Exodo 19:5, 6) Ua faahanahana anei ratou i teie haamaitairaa rahi? Aita roa ˈtu! Parau mau, ua tavini te feia haapao maitai o taua nunaa ra ia ˈna ma te taiva ore—mai ia Mose, Samuela, Davida, Iehosaphata, Hezekia, Iosia, e te mau peropheta tane e te mau peropheta vahine itoito atoa. Tera râ, ua taiva te rahiraa o te nunaa. I muri iho, ua vahihia te basileia—to Iseraela e to Iuda. Ua topa te rahiraa o teie nau nunaa e piti i roto i te marei o te haamoriraa etene e te tahi atu mau peu a te mau fenua tapiri e faaino ra i te Atua.—Ezekiela 23:49.
9. Nafea to Iehova haavaraa i te basileia orure hau o na opu hoê ahuru?
9 Eaha ïa te manaˈo o Iehova? Mai ta ˈna i rave noa na, ua horoa oia i te faaararaa, ia au i ta Amosa i parau e: “Aita a te Fatu ra a Iehova e [“ohipa,” MN] i rave, maori râ ia faaite i ta ˈna parau i moe i tana ra mau tavini i te mau peropheta.” Ua faaite o Amosa iho e e tupu te ati i nia i te basileia apatoerau no Iseraela: “Eaha no outou taua mahana o Iehova ra? e pouri tei taua mahana ra, e ore e maramarama.” (Amosa 3:7; 5:18) Ua parau atoa o Hosea, te hoa peropheta o Amosa, e: “Ua ueue ratou i te mataˈi e ua ooti i te puahiˈohiˈo.” (Hosea 8:7) I te matahiti 740 H.T.T., ua faaohipa Iehova i te nuu Asura no te haamou i te basileia apatoerau no Iseraela e a muri noa ˈtu.
Te faautuaraa a Iehova i nia ia Iuda apotata
10, 11. (a) No te aha aita te hara a Iuda i faaorehia e Iehova? (b) Eaha te mau ohipa faufau i faaino i te nunaa?
10 Ua tono atoa Iehova i ta ˈna mau peropheta i te basileia apatoa no Iuda. Noa ˈtu râ, ua tamau noa te mau arii no Iuda, mai ia Manase e ia Amona, tei mono ia ˈna, i te rave i te mea ino i mua i To ˈna aro, ma te haamanii i ‘te toto hara ore e rave rahi e ma te haamori i te mau idolo e te tavini atu ia ratou.’ Noa ˈtu e ua rave o Iosia, te tamaiti a Amona, i te mea tia i mua i te aro o Iehova, ua topa faahou te mau arii i muri mai ia ˈna, e te nunaa atoa, i roto i te ino, “aore ïa te reira hara i faaorehia e Iehova.”—Te mau arii 2, 21:16-21; 24:3, 4.
11 Teie ta Iehova i parau na roto i te arai o ta ˈna peropheta ra o Ieremia: “E mea maerehia e te riaria rahi tei ravehia i te fenua nei. Ua tohu haavare te feia peropheta; e ua faaau atoa mai te feia tahuˈa ia ratou: e te faatia nei to ˈu mau taata i te reira: e nahea râ outou ia tae i te hopea ra?” E hapa ino roa ta te nunaa o Iuda i rave, e ua ino to ˈna mau taata na roto i te eiâraa, te taparahiraa i te taata, te faaturiraa, te tǎpǔraa ma te haavare, te pee-haere-raa i te mau atua ěê, e te raveraa i te tahi atu mau mea faufau. Ua riro te hiero o te Atua ei “ana eiâ.”—Ieremia 2:34; 5:30, 31; 7:8-12.
12. Nafea to Iehova raveraa e ia faautuahia o Ierusalema orure hau?
12 Ua parau o Iehova e: “Ua fatata vau i te hopoi mai i te [“ati,” MN] no te pae i apatoerau mai [o Kaladaio], e te pohe rahi ino ra.” (Ieremia 4:6) Ua horoa ˈtura oia i te Puai Babulonia na te Ao nei i taua taime ra i “te hamara o te ao atoa nei,” no te vavahi ia Ierusalema orure hau e to ˈna hiero. (Ieremia 50:23) I te matahiti 607 H.T.T., i muri aˈe i to ˈna haaati-rahi-raahia, ua topa te oire i mua i te nuu puai a Nebukanesa. “Ua taparahi ihora te arii o Babulonia i na tamarii a [te Arii ra o] Zedekia i Ribela, i mua mau i to ˈna aro, e ua taparahi atoa ihora te arii o Babulonia i te hui arii atoa o Iuda ra. E ua ohiti aˈera oia i na mata o Zedekia, e ua tapea ihora oia ia ˈna i te tapea veo, e hopoi i Babulonia ra. Ua tutuihia ihora te fare o te arii, e te mau fare o te taata atoa e te Kaladaio i te auahi, e ua haaparari ihora i te mau patu i Ierusalema. E te toea o te taata tei toe i roto i te oire, e te feia i amaha e haere tia ˈtura ia ˈna ra, e te feia atoa i toe i taua mau taata ra, hopoihia ˈtura e te raatira o te feia faehau ra e Nebuzara-dana i Babulonia.”—Ieremia 39:6-9.
13. O vai tei ora mai i te mahana o Iehova i te matahiti 607 H.T.T., e no te aha?
13 E mahana riaria mau â! Tera râ, ua ora mai te tahi feia i faaroo ia Iehova i taua haavaraa ura ra. Te vai ra te mau ati Rekabi e ere i te ati Iseraela, taa ê atu i te mau ati Iuda, ua faaite ratou i te hoê huru feruriraa haehaa e te auraro. Ua ora atoa mai te eunuka haapao maitai ra o Ededa-meleka, o tei faaora mai ia Ieremia mai te pohe mai i roto i te hoê apoo vari, e te papai parau taiva ore a Ieremia, o Baruka. (Ieremia 35:18, 19; 38:7-13; 39:15-18; 45:1-5) Ua parau atu o Iehova i te feia mai ia ratou ra te huru e: “Ua ite hoi au i te opua ta ˈu i opua ia outou nei, . . . e opuaraa hau ïa, e ere i to te ino; ia horoa ˈtu vau i ta outou i tiaturi ra, i to outou hopea.” Ua tupu teie parau tǎpǔ i roto i te hoê tuhaa nainai i te matahiti 539 H.T.T., i to te mau ati Iuda i mǎtaˈu i te Atua, faatiamâraahia mai e te Arii ra o Kuro, tei upootia i nia ia Babulonia, e i to ratou hoˈiraa no te patu faahou i te oire e te hiero no Ierusalema. No reira, e nehenehe te feia i teie nei tau o te haere maira i rapaeau i te haapaoraa a Babulonia e o te rave ra i te haamoriraa viivii ore a Iehova, e hiˈo tia ˈtu i te tau hanahana i mua o te hau mure ore i roto i te Paradaiso e haamauhia e Iehova.—Ieremia 29:11; Salamo 37:34; Apokalupo 18:2, 4.
Te “ati rahi” i te senekele matamua
14. No te aha Iehova i faarue roa ˈi ia Iseraela e a muri noa ˈtu?
14 E hoˈi anaˈe na tatou i te senekele matamua o to tatou tau. I taua tau ra, ua topa faahou te mau ati Iuda i faahoˈihia mai i roto i te ohipa apotata. Ua tono atura Iehova i ta ˈna Tamaiti fanau tahi i nia i te fenua nei no te riro ei Taata Faatavaihia, aore ra ei Mesia, na ˈna. Mai te matahiti 29 e tae atu i te matahiti 33 T.T., ua poro o Iesu ati aˈe i te fenua no Iseraela, ma te parau e: “A tatarahapa, te fatata mai nei te basileia o te [“raˈi,” MN].” (Mataio 4:17) Hau atu, ua haaputuputu e ua haapii oia i ta ˈna mau pǐpǐ no te apiti mai e o ˈna i roto i te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia. Eaha te huru o te mau faatere o te mau ati Iuda? Ua faaino maira ratou ia Iesu e ua rave roa ˈtura ratou i te ohipa ino mau e haapohe ia ˈna i nia i te pou haamauiuiraa. Ua faarue atura Iehova i to ˈna nunaa ati Iuda. I teie nei, ua faarue roa oia i taua nunaa ra e a muri noa ˈtu.
15. Eaha ta te mau ati Iuda tatarahapa i nehenehe e rave?
15 I te mahana Penetekose o te matahiti 33 T.T., ua ninii maira Iesu, tei faatiahia, i te varua moˈa o tei horoa i te puai i ta ˈna mau pǐpǐ no te paraparau i te mau reo ěê i te mau ati Iuda e i te mau peroseluto o tei ruru oioi mai. Ua na ô atura te aposetolo Petero i te nahoa e: “O taua Iesu nei â ta te Atua i faatia aˈenei i nia, o matou atoa nei hoi te ite. . . . E teie nei, ia ite atoa te fetii o Iseraela e, ua faariro-mau-hia oia e te Atua ei Fatu e ei Mesia, o Iesu mau nei â ta outou i [“patiti i nia i te pou,” MN] nei.” Eaha te huru o te mau ati Iuda mafatu haavare ore? Ua “putapû atura to ratou aau,” tatarahapa ˈtura i ta ratou mau hara, e bapetizo atura ia ratou. (Ohipa 2:32-41) Ua haere oioi te pororaa i te Basileia i mua, e i roto noa e 30 matahiti, ua porohia “te taata atoa i raro aˈe i teie nei raˈi.”—Kolosa 1:23.
16. Mea nafea to Iehova aratairaa i te mau ohipa o te faatupu i ta ˈna haavaraa i nia ia Iseraela i te pae tino?
16 I teie nei, ua tae i te taime no Iehova ia faatupu i ta ˈna haavaraa i nia i te nunaa ta ˈna i faarue, te Iseraela i te pae tino. Ua haaputuputu e rave rahi tausani taata, no te mau nunaa mai ati aˈe te ao matauhia i taua tau ra, i roto i te amuiraa kerisetiano e ua faatavaihia ratou ei ‘Iseraela [pae varua] o te Atua.’ (Galatia 6:16) Tera râ, ua topa te nunaa ati Iuda i roto i te feii e te haavîraa uˈana ma te amahamaha i te pae faaroo. Aita ratou i haapao i ta Paulo i papai ‘ia auraro maite i te feia mana toroa,’ ua patoi tahaa râ ratou i te puai Roma i faatere ia ratou. (Roma 13:1) E au ra e na Iehova i aratai i te mau ohipa i tupu i muri iho. I te matahiti 66 T.T., ua haere maira te mau nuu Roma i raro aˈe i te Tenerara ra o Gallus e haaati ia Ierusalema. Ua tomo atura te mau Roma tamaˈi i roto i te oire ma te haamata i te tuparari i te patu o te hiero. Mai ta te aamu a Josèphe e faatia ra, ua tupu mau â te ati i nia i te oire e i nia i te mau taata.a Teie râ, ua faareva taue atura te mau faehau tamaˈi. Ua nehenehe ïa te mau pǐpǐ a Iesu e ‘horo i te mouˈa,’ mai tei faauehia i roto i ta ˈna parau tohu i papaihia i roto i te Mataio 24:15, 16.
17, 18. (a) Mea na roto i teihea ati to Iehova haavaraa i te nunaa ati Iuda? (b) O vai ma te feia tei “faaorahia” mai, e ua riro te reira ei ata o te aha?
17 Tera râ, aitâ i hope atura te haavaraa a Iehova i te taime hopea o te ati. I te matahiti 70 T.T., ua hoˈi faahou maira te mau nuu Roma, i raro aˈe i te Tenerara ra o Titus i teie nei, e tamaˈi. I teie râ taime, e aroraa hopea ïa! Aita te mau ati Iuda, tei aro noa na i rotopu atoa ia ratou iho, i nehenehe e faaû atu i te mau Roma. Ua vavahi-roa-hia te oire e to ˈna hiero. Hau atu i te hoê mirioni ati Iuda i pararai roa, tei mauiui e tei pohe, tau 600 000 tino pohe tei taorahia i rapaeau mai i te mau uputa o te oire. I muri aˈe i te toparaa te oire, e 97 000 mau ati Iuda tei afai-tîtî-hia, e rave rahi tei pohe i muri iho i roto i te mau taputôraa i roto i te tahua teata. Oia mau, te feia anaˈe i ora mai i roto i te mau matahiti o taua ati rahi ra, o te mau Kerisetiano auraro ïa tei horo i te mau mouˈa i te tahi aˈe pae i Ioridana.—Mataio 24:21, 22; Luka 21:20-22.
18 No reira, ua itehia te tupuraa matamua o te parau tohu rahi a Iesu no nia i “te hopea o [te faanahoraa o te mau mea],” o tei hope i te mahana o Iehova no te haava i te nunaa ati Iuda orure hau i te mau matahiti 66-70 T.T. (Mataio 24:3-22; MN) Teie râ, ua riro noa te reira ei ata o ‘te mahana rahi riaria o Iehova e tae mai,’ te ati rahi hopea o te fatata i te roohia i nia i te ao taatoa nei. (Ioela 2:31) Nafea ïa outou ia “faaorahia” mai? Na te tumu parau i muri nei ïa e pahono mai.
[Nota i raro i te api]
a Te faatia ra o Josèphe e ua haaati te mau Roma tamaˈi i te oire, ua tuparari i te tahi pae o te patu, e ua haamata ˈtura i te tutui i te uputa o te hiero o Iehova. Ua riaria roa e rave rahi mau ati Iuda i mau i roto, no te mea ua nehenehe ratou e ite atu i te pohe e fatata oioi maira.—Mau tamaˈi a te mau ati Iuda, Buka II, pene 19 (Farani).
Mau uiraa haamanaˈoraa
◻ Nafea “te mahana o te Fatu” e taaihia ˈi i “te mahana o Iehova”?
◻ Na roto i te haamanaˈoraa i te tau o Noa, eaha te faaararaa te tia ia tatou ia faaroo?
◻ Mea nafea to Sodoma e to Gomora horoaraa mai i te hoê haapiiraa puai?
◻ O vai tei faaorahia mai i te “ati rahi” i te senekele matamua?
[Hohoˈa i te api 15]
Ua horoa Iehova i te ravea e ora mai ai te mau utuafare o Noa e o Lota, oia atoa i te mau matahiti 607 H.T.T. e 70 T.T.