VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 1/7 api 8-13
  • ‘E ore Iehova e faarue i to ˈna taata’

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • ‘E ore Iehova e faarue i to ˈna taata’
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ua ite te mau Kerisetiano taiva ore e e mauiui ratou
  • Eaha ta tatou e haapii mai na roto i te mau faatiaraa a te Bibilia
  • Te tapitapi nei o Iehova no te feia e mauiui nei
  • Te mau ô ta Iehova i horoa mai no te tauturu ia tatou
  • O Iehova to tatou ‘etaeta i te anotau ahoaho’
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
  • E faaora Iehova i tei ati
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
  • No te aha te feia maitatai e mauiui ai?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • A oaoa noa i te taime fifi
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 1/7 api 8-13

‘E ore Iehova e faarue i to ˈna taata’

“E ati rahi to te taata parau-tia ra; e faaorahia râ oia e Iehova i taua mau ati atoa ra.”—SALAMO 34:19.

1, 2. (a) Mea nafea Iehova ia haamaitai i to ˈna nunaa i teie nei tau? (b) Eaha ta te mau Kerisetiano e rave rahi e faaruru nei, e eaha ïa te mau uiraa e hiti mai?

IA AU maite i te parau tohu a te Bibilia, te parahi nei te feia haamori ia Iehova i roto i te hoê paradaiso i te pae varua. (Korinetia 2, 12:1-4) Ua taatihia te mau Ite no Iehova i roto i te hoê auhoaraa na te ao nei i tapaohia i te here e te tahoêraa. (Ioane 13:35) Te fanaˈo nei ratou i te hoê ite hohonu e te maramarama maitai no nia te mau parau mau a te Bibilia. (Isaia 54:13) Auê ratou i te mauruuru ia Iehova e, i te mea e ua horoa mai oia na ratou i te haamaitairaa taa ê e riro ei feia e parahi i roto i to ˈna tiahapa pae varua!—Salamo 15:1.

2 A fanaˈo ai te taatoaraa i roto i te faanahonahoraa a Iehova i te ruperupe i te pae varua, e au ra e te ora nei vetahi i roto i te hau e te peapea ore, area vetahi ra, te roohia nei ïa i te mau peapea huru rau. Te farerei nei te mau Kerisetiano e rave rahi i te mau huru tupuraa teimaha no te tahi tau maoro e aita e tamǎrûraa i mua ia ratou. E tano iho â ïa ia paruparu i taua mau taime ra. (Maseli 13:12) Ua riro anei te mau ati ei tapao no te mauruuru ore o te Atua? Te paruru taa ê ra anei o Iehova i te tahi mau Kerisetiano area te tahi ra, te faarue nei oia ia ratou?

3. (a) O Iehova anei te tumu o te mau ati e farereihia nei e to ˈna nunaa? (b) No te aha atoa te feia haamori haapao maitai e roohia ˈi i te mauiui?

3 Te pahono ra te Bibilia e: “Eiaha roa ei taata [tamatahia] e parau e, Ua [tamatahia] vau e te Atua, e ore roa hoi te Atua e [tamata] i te ino, e ore roa hoi oia e [tamata] i te taata.” (Iakobo 1:13; MN) O Iehova te Paruru e te Turu o to ˈna ra nunaa. (Salamo 91:2-6) “E ore hoi Iehova e faarue i to ˈna taata.” (Salamo 94:14) E ere râ te auraa e eita te feia haamori haapao maitai e roohia i te mauiui. Te faaterehia nei te faanahoraa o te mau mea a teie nei ao e te mau taata tia ore. E rave rahi feia hapa rahi, e te vai atoa nei te feia iino roa. Aita hoê o ratou e fariu nei i nia ia Iehova ia noaa mai te paari. Ua faatupu teie huru tupuraa i te mauiui rahi no te huitaata nei. Te haapapu maitai ra te Bibilia e eita te nunaa o Iehova e nehenehe noa e ape i te mau faahopearaa peapea o te huru tia ore e te ino o te taata nei.—Ohipa 14:22.

Ua ite te mau Kerisetiano taiva ore e e mauiui ratou

4. Eaha te mea ta te mau Kerisetiano atoa i ite e e tupu, a ora noa ˈi ratou i roto i teie nei faanahoraa ino o te mau mea, e no te aha?

4 Noa ˈtu e e ere ratou no teie nei ao, te ora nei te mau pǐpǐ a Iesu i roto i teie faanahoraa o te mau mea. (Ioane 17:15, 16) I roto i te Bibilia, te haapapu-maitai-hia ra e o Satani te puai e faatere ra i teie nei ao. (Ioane 1, 5:19) No reira, ua ite te mau Kerisetiano atoa e, ia tae i te hoê taime, e faaruru iho â ratou i te mau fifi iino mau. Ia au maite i teie nei manaˈo, te na ô ra te aposetolo Petero e: “E haapao maitai, e faaitoito, te hahaere nei hoi to outou enemi o te diabolo, mai te liona uuru ra, i te imiraa i te taata e pau ia ˈna ra: o te patoi atu ïa ma te faaroo turori ore, ua ite hoi outou e, tei to outou mau taeae atoa i te ao nei taua mau pohe ra.” (Petero 1, 5:8, 9) Oia mau, ua ite maitai te mau Kerisetiano atoa e e roohia ratou i te mauiui.

5. Mea nafea to Iesu haapapu-maitai-raa e e faaruru iho â te mau Kerisetiano haapao maitai i te mau tupuraa peapea i roto i te oraraa?

5 Noa ˈtu e e here hohonu to tatou no Iehova e te tapea nei tatou i ta ˈna mau faaueraa tumu ma te taiva ore, e roohia iho â tatou i te mau tupuraa peapea i roto i te oraraa. Ua haapapu maitai o Iesu i te reira i roto i ta ˈna parabole i papaihia i roto i te Mataio 7:24-27, i reira to ˈna faataa-ê-raa i te feia e haapao i ta ˈna mau parau e te feia e ore e haapao. Ua faaau oia i te mau pǐpǐ haapao maitai i te hoê taata paari o tei faatia i to ˈna fare i nia i te pǎpǎ. Te feia aore i haapao i ta ˈna parau ra, e au ïa ratou i te hoê taata maamaa o tei faatia i to ˈna fare i nia i te one. I muri aˈe i te hoê vero rahi, o te fare anaˈe i patuhia i nia i te pǎpǎ tei ore i parari. A hiˈo na e, no te fare o te taata paari, te na ôhia ra e “mairi ihora te ûa, e tahe ihora te pape pue, e te mataˈi hoi i te uihiraa mai i nia iho i taua fare ra e aore roa i parari.” Aita o Iesu i tǎpǔ e e fanaˈo noa te taata paari i te hau e te peapea ore. Teie râ, e faaineine te paari o teie nei taata ia ˈna ia faaruru atu i te vero. Hoê â huru manaˈo e horoahia ra i roto i te parabole o te taata ueue huero. I roto i teie nei parabole, te faataa ra o Iesu e, e tae noa ˈtu i te feia haamori haapao maitai e “aau haavare ore e te au” to ratou, “e tia i te faahoturaa i te huero [“ma te faaoromai,” MN].”—Luka 8:4-15.

6. I roto i te faahohoˈaraa a Paulo no nia i te mau materia e ore e pau i te auahi, o vai te faaruru i te tamataraa uˈana?

6 Ia ˈna i papai atu i to Korinetia, ua faaohipa te aposetolo Paulo i te tahi parau taipe no te faahohoˈa i te faufaaraa ia faatupu i te mau huru maitatai paari o te tauturu ia tatou ia faaruru i te mau tamataraa. Te mau materia e ore e pau i te auahi mai te auro, te ario, e te ofai maitatai, o te mau huru paieti ïa. (A faaau e te Maseli 3:13-15; Petero 1, 1:6, 7.) I te tahi aˈe pae, e au te mau huru pae tino i te mau materia e pau i te auahi. E te na ô ra o Paulo i muri iho e: “E faaitehia ta te taata atoa ra ohipa; na taua mahana ra hoi e faaite, e faataahia ïa e te auahi, e na te auahi e tamata i te huru o ta te taata atoa ra ohipa. Ia toe ta te tahi ra ohipa, ta ˈna i patu i nia iho i taua niu ra, e rave ïa oia i te utua.” (Korinetia 1, 3:10-14) I ǒ nei â, te faataa ra te Bibilia e e faaruru atu tatou pauroa i te tahi huru tamataraa uˈana.

7. Ia au i te Roma 15:4, nafea te mau Papai ia tauturu ia tatou ia faaoromai i te mau tamataraa?

7 E rave rahi faatiaraa i roto i te Bibilia no nia i te mau tavini taiva ore a te Atua o tei faaoromai i te mau ati, i te tahi mau taime, no te mau area taime maoro. Teie râ, aita o Iehova i faarue ia ratou. Eita e ore e ua haamanaˈo te aposetolo Paulo i taua mau hiˈoraa ra ia ˈna i parau e: “Te mau parau atoa hoi i papaihia i mutaa ihora, i papaihia ïa ia ite tatou; ia noaa to tatou tiairaa, i te faaoromai e te mahanahana o te parau i papaihia ra.” (Roma 15:4) E rave anaˈe na i te hiˈoraa o tootoru na taata, e noa ˈtu e ua fanaˈo ratou i te mau taairaa piri roa e te Atua, ua farerei râ ratou i te mau ati e rave rahi.

Eaha ta tatou e haapii mai na roto i te mau faatiaraa a te Bibilia

8. Eaha ta Iehova i faatia ia tupu i nia ia Iosepha, e ehia maororaa?

8 Ua haamaitaihia te tamaiti a Iakoba ra o Iosepha, e Iehova, i to ˈna taurearearaa ra. Teie râ, noa ˈtu e aita oia i rave i te tahi hape, ua farerei oia i te mau ati e rave rau. Ua haruhia oia e ua hamani-ino-hia e to ˈna iho mau taeae. Ua hoohia oia ei tîtî i te fenua ê e i reira, ua pari-haavare-hia oia e ua tuuhia i roto i te “tapearaa.” (Genese 40:15) I reira, “i mauiui to ˈna avae i te tapea, ua mau hoi oia i te auri.” (Salamo 105:17, 18) I te tau o to ˈna vai-tîtî-raa e to ˈna tapearaahia, e mea papu maitai e ua taparu tamau noa o Iosepha ia Iehova ia tuuhia oia. Teie râ, tau 13 matahiti te maoro, e noa ˈtu e ua haapuaihia oia e Iehova na roto e rave rau ravea, ua ara noa mai oia i te mau poipoi atoa ei tîtî aore ra ei mau auri.—Genese 37:2; 41:46.

9. Eaha ta Davida i faaoromai e rave rahi matahiti te maoro?

9 Hoê â huru no Davida. I to Iehova maitiraa i te hoê taata aravihi no te faatere ia Iseraela, ua parau oia e: “Ua itea ia ˈu Davida te tamaiti a Iese, e taata e au i tau aau.” (Ohipa 13:22) Noa ˈtu e e taata auhia oia e Iehova, ua mauiui rahi o Davida. Ma te haamǎtaˈuhia i te pohe, ua tapuni oia e rave rahi matahiti i roto i te medebara, i roto i te mau ana, te mau apoo, e i te fenua ê. Auauhia mai te hoê animala oviri ra te huru, ua ite oia i te paruparu e te riaria. Noa ˈtu râ, ua faaoromai noa oia auaa te puai o Iehova. No te mau ati atoa o ta ˈna i faaruru, ua nehenehe atura o Davida e parau e: “E ati rahi to te taata parau-tia ra; e faaorahia râ oia e Iehova i taua mau ati atoa ra.”—Salamo 34:19.

10. Eaha te ati riaria tei roohia i nia ia Nabota e to ˈna utuafare?

10 I te tau o te peropheta ra o Elia, e 7 000 anaˈe taata i Iseraela o tei ore i tuu i te turi i mua i te atua haavare ra o Baala. (Te mau arii 1, 19:18; Roma 11:4) O Nabota te tahi, e ua roohia oia i te hoê ohipa tia ore ino mau. Ua ite oia i te haama i to ˈna pariraahia e ua faaino oia i te Atua. Ua faahapahia ˈtura oia, ua tapeahia e ua faautuahia i te ture a te arii ia pohe oia i te pehiraa ofai, e ua mitihia to ˈna toto e te mau urî. E tae noa ˈtu i ta ˈna mau tamaiti, ua haapohe-atoa-hia ratou! Aita râ ta ˈna e hara. E feia haavare anaˈe te mau ite i pari ia ˈna. Taua ohipa atoa ra, e opuaraa ino ïa i faaineinehia e te Arii vahine ra o Iezebela ia nehenehe te arii e fatu i te ô vine a Nabota.—Te mau arii 1, 21:1-19; Te mau arii 2, 9:26.

11. Eaha ta te aposetolo Paulo e parau maira ia tatou no nia i te mau tane e te mau vahine haapao maitai o te aamu Bibilia?

11 O Iosepha, o Davida, e o Nabota, e toru anaˈe ïa taata i rotopu i te mau rahiraa tane e vahine haapao maitai faahitihia i roto i te Bibilia o tei farerei i te ati. Ua papai te aposetolo Paulo i te hoê faatiaraa aamu no nia i te mau tavini a Iehova i te roaraa o te tau. I roto i teie nei faatiaraa, te faahiti ra oia i te feia “e ati rahi to [ratou] i te tâhitohito, e te papai; e te ruuruu, e te tapea i roto i te fare. I pehihia ratou i te ofai, i ěêhia ropu ia ratou e taa ê atura, i haavarehia, i taparahi-pohe-roa-hia i te ˈoˈe; i ori haere noa ratou ma te ahu iri mamoe, e te iri puaaniho; ma te faufaa ore, e te ati rahi, e te hamani-ino-rahi-hia ra. (Aore hoi teie nei ao i au i taua feia ra:) i ori haere noa hoi ratou i te medebara, e i nia i te mouˈa, e te tapuniraa i roto i te mau ana, e te mau apoo o te fenua nei.” (Hebera 11:36-38) Aita râ o Iehova i faarue ia ratou.

Te tapitapi nei o Iehova no te feia e mauiui nei

12. Eaha vetahi mau ati e farereihia nei e te mau Ite no Iehova i teie nei tau?

12 E te nunaa o Iehova i teie nei tau? Ei faanahonahoraa na ˈna, e nehenehe tatou e tiaturi i te parururaa a te Atua e e ora ˈtu i te mau mahana hopea e i te ati rahi. (Isaia 54:17; Apokalupo 7:9-17) Teie râ, ei taata tataitahi, e tia ia tatou ia farii e “e taime e e tupuraa manaˈo-ore-hia” te roohia nei i te mau taata atoa. (Koheleta 9:11, MN) I teie nei mahana, e rave rahi Kerisetiano haapao maitai e farerei nei i te ati. Te faaoromai nei vetahi i te veve rahi. Te faahiti ra te Bibilia i te parau no “te otare e te mau vahine ivi” kerisetiano i roto i te ati. (Iakobo 1:27) Te mauiui nei vetahi na roto i te ati natura, te tamaˈi, te ohipa ino, te mana haavî, te maˈi, e te pohe.

13. Eaha te mau tupuraa atâta tei faatiahia mai aita i maoro aˈenei?

13 Ei hiˈoraa, i roto i te mau tabula no te matahiti 1996 o ta ratou i faatae atu i te Tino Aratai a te mau Ite no Iehova, ua faatia te mau amaa a te Taiete Watch Tower e, ua tapeahia vetahi o to tatou mau taeae e mau tuahine i te fare auri i roto i te mau huru tupuraa hairiiri mau, no to ratou tapea-maite-raa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. E toru amuiraa no te hoê fenua no Marite Apatoa o tei faaore-roa-hia i to te mau pǔpǔ faehau faaheporaa i te mau hanere Ite ia faarue i taua vahi ra. I te hoê fenua no Afirika Tooa o te râ, ua haapohehia te tahi mau Ite o tei mau i roto i te hoê aroraa tivila. I te hoê fenua no Marite no Ropu, ua ino roa ˈtu â te huru tupuraa o te tahi mau taeae i te pae moni na roto i te tairiraa mai te hoê vero mataˈi rorofai. I te tahi atu mau vahi i reira e ere paha te veve e te oˈe i te fifi, e nehenehe te tahi mau mana iino e faaiti i te oaoa o vetahi pae. Te teimaha nei vetahi i raro aˈe i te mau haafifiraa o te oraraa no teie nei tau. No te tâuˈa ore o te taata, te haaparuparu nei vetahi atu ia poro anaˈe ratou i te parau apî maitai o te Basileia.

14. (a) Eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai i te hiˈoraa o Ioba? (b) Maoti hoi i te faatupu i te mau manaˈo iino, eaha te tia ia tatou ia rave ia faaruru anaˈe tatou i te ahoaho?

14 Eiaha teie mau huru tupuraa ia faarirohia ei tapao no te mauruuru ore o te Atua. A haamanaˈo na ia Ioba e te mau ati e rave rahi o ta ˈna i faaoromai. “E taata parau-tia e te paieti” oia. (Ioba 1:8) Auê o Ioba i te hepohepo e i to Eliphaza pariraa ia ˈna i te hara! (Ioba, mau pene 4, 5, 22) Eiaha tatou ia faaoti oioi noa e te roohia nei tatou i te ati no te mea aita o Iehova e mauruuru ra ia tatou, aore ra no te mea ua iriti mai o Iehova i ta ˈna haamaitairaa. E nehenehe hoi te mau manaˈo iino i mua i te ati e haaparuparu i to tatou faaroo. (Tesalonia 1, 3:1-3, 5) Ia faaruru anaˈe tatou i te ahoaho, mea maitai aˈe ia feruri e tei pihai iho noa o Iehova e o Iesu i te feia parau-tia noa ˈtu eaha te ohipa e tupu.

15. Nafea tatou e ite ai e te tapitapi mau nei o Iehova i mua i te mau ati e farereihia nei e to ˈna nunaa?

15 Te tamǎrû maira te aposetolo Paulo ia tatou i te na ôraa e: “Na te aha e faataa ê ia tatou i te aroha o te Mesia ra? na te maˈi anei, e na te ahoaho, e na te hamani ino, e na te poia, e na te veve, e na te ati, e na te ˈoˈe anei? Ua ite mau hoi au e, e ore te pohe, e ore hoi te ora, e ore te mau melahi, e ore hoi te hui arii, e ore te mau mea mana, e ore te mau mea e vai nei, e ore hoi te mau mea e tupu a muri atu, e ore te teitei, e ore hoi te haehaa, e e ore atoa te mau mea i hamanihia nei, e tia ia faataa ê ia tatou i te aroha o te Atua, i roto i to tatou Fatu ia Iesu Mesia ra.” (Roma 8:35, 38, 39) Te tapitapi mau nei o Iehova no tatou e te ite maira oia i to tatou mauiui. I te tau a tapuni ai o Davida, ua papai oia e: “Tei te feia parau-tia ra to Iehova mata; e tei ta ratou pure to ˈna tariˈa. Te fatata nei Iehova i te feia aau paruparu ra.” (Salamo 34:15, 18; Mataio 18:6, 14) Te tapitapi nei to tatou Metua i te raˈi ra no tatou e te aroha nei oia i te feia e mauiui nei. (Petero 1, 5:6, 7) Te horoa mai nei oia i te mea e hinaarohia e tatou no te faaoromai, noa ˈtu eaha te mauiui o ta tatou e ite atu.

Te mau ô ta Iehova i horoa mai no te tauturu ia tatou

16. Eaha te ravea ta Iehova i horoa mai no te tauturu ia tatou ia faaoromai, e mea nafea teie ravea ia ohipa?

16 Noa ˈtu e eita ta tatou e nehenehe e tiaturi e e fanaˈo tatou i te hoê oraraa aita e ati i roto i teie nei faanahoraa tahito o te mau mea, ‘aita tatou i faarue-roa-hia.’ (Korinetia 2, 4:8, 9) Ua tǎpǔ o Iesu e horoa mai i te hoê tauturu na ta ˈna mau pǐpǐ. Teie ta ˈna i parau: “Na ˈu hoi e ani atu i te Metua ra, e na ˈna e horoa mai i te tahi [“tauturu,” MN] ia outou, ia parahi mau oia e a muri noa ˈtu i ǒ outou nei. O te [v]arua parau mau ra.” (Ioane 14:16, 17) I te Penetekose 33 T.T., ua parau atura te aposetolo Petero i te feia e faaroo maira ia ˈna e, e fanaˈo ratou i “te ô horoa noa o te varua moˈa.” (Ohipa 2:38, MN) Te tauturu ra anei te varua moˈa ia tatou i teie nei tau? Oia! Te horoa maira te puai ohipa o Iehova i te mau hotu hau aˈe i te faahiahia: ‘Te here, te oaoa, te hau, te faaoromai, te hamani maitai, te maitai, te faaroo, te mǎrû, te hitahita ore.’ (Galatia 5:22, 23, MN) E mau huru faufaa roa anaˈe teie o te tauturu ia tatou ia faaoromai.

17. Eaha vetahi mau parau mau a te Bibilia e haapuai nei i to tatou faaroo e to tatou hinaaro e tiaturi ia Iehova ma te faaoromai?

17 E tauturu atoa te varua moˈa ia tatou ia papu e e mea “iti poto mâmâ” noa te mau ati e faaruruhia ra i teie nei, ia faaauhia i te haamauruururaa o te ora mure ore. (Korinetia 2, 4:16-18) Ua ite tatou e eita e moehia i te Atua ta tatou mau ohipa e te here o ta tatou i faaite no ˈna. (Hebera 6:9-12) Ia taio tatou i te mau parau faauruahia a te Bibilia, e tamahanahanahia tatou na roto i te mau hiˈoraa o te mau tavini haapao maitai no tahito ra, o tei faaoromai i te mau ati e rave rahi, tera râ, ua parauhia ratou e e feia oaoa ratou. Ua papai o Iakobo e: “E rave, e au mau taeae, i te mau peropheta, o tei parau mai ma te iˈoa o [“Iehova,” MN] ra, ei hiˈoraa i te haamahuraa i te ino, e te faaoromai. Inaha hoi tatou, te parau nei tatou e, e ao to te feia i tamau maite i te faaoromai.” (Iakobo 5:10, 11) Te tǎpǔ nei te Bibilia i “te puai hau aˈe i tei matauhia” no te tauturu ia tatou ia faaoromai i te mau tamataraa. Te haamaitai atoa nei o Iehova ia tatou na roto i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa. (Korinetia 2, 1:8-10; 4:7, MN) Na roto i te taioraa i te Bibilia i te mau mahana atoa e te feruri-hohonu-raa i nia i teie mau parau tǎpǔ, e haapuai ïa tatou i to tatou faaroo e to tatou hinaaro e tiaturi i te Atua ma te faaoromai.—Salamo 42:5.

18. (a) I roto i te Korinetia 2, 1:3, 4, eaha te faaitoitohia ra ia tatou ia rave? (b) Nafea te mau tiaau kerisetiano ia riro ei tamahanahanaraa e ei tamǎrûraa?

18 Hau atu, ua horoa mai o Iehova na tatou i te paradaiso i te pae varua i reira tatou e fanaˈo ai i te here haavare ore o to tatou mau taeae e mau tuahine kerisetiano. E tuhaa ta tatou paatoa i te pae no te tamahanahanaraa i te tahi e te tahi. (Korinetia 2, 1:3, 4) O te mau tiaau kerisetiano iho â râ te nehenehe e tufa i te tamahanahanaraa e te tamǎrûraa. (Isaia 32:2) Ei “mau ô taata,” ua faauehia ratou ia faaitoito i te feia e mauiui nei, ia “haamahanahana ˈtu i te aau taiâ,” e ia “tauturu atu i tei paruparu.” (Ephesia 4:8, 11, 12, MN; Tesalonia 1, 5:14) Te faaitoitohia ra te mau matahiapo ia faaohipa maitai i te mau Pare Tiairaa e te mau A ara mai na!, e tae noa ˈtu i te tahi atu mau buka i horoahia mai e “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45-47) Mea rahi te mau aˈoraa niuhia i nia i te Bibilia i roto, e e nehenehe te reira e tauturu ia tatou ia faatitiaifaro—e peneiaˈe ia arai—i te tahi mau fifi e faataiâ nei ia tatou. Ia pee noa tatou i te hiˈoraa o Iehova e tia ˈi, i te tamahanahanaraa e te faaitoitoraa i te tahi e te tahi i roto i te tau fifi!

19. (a) Na te aha e tauturu ia tatou ia ape i te tahi mau ati? (b) O vai ta tatou e tiaturi, e na te aha e tauturu ia tatou ia faaruru i te mau tamataraa?

19 A mairi noa ˈi te mau mahana hopea e a ino noa ˈi te mau tupuraa i roto i te faanahoraa o te mau mea nei, te imi nei te mau Kerisetiano i te ravea no te ape i te ati. (Maseli 22:3) E nehenehe te feruri-maitai-raa, te ara-maite-raa, e te ite i te mau faaueraa tumu a te Bibilia, e tauturu ia tatou ia rave i te mau faaotiraa paari. (Maseli 3:21, 22) Te faaroo nei e te haapao nei tatou i te Parau a te Atua ia ore tatou ia rave i te mau hape tei nehenehe hoi e apehia. (Salamo 38:4) Teie râ, te taa ra ia tatou e, noa ˈtu ta tatou mau tutavaraa atoa, eita ta tatou e nehenehe e faaore roa i te mauiui i roto i to tatou nei oraraa. I roto i teie nei faanahoraa o te mau mea, e rave rahi feia parau-tia o te faaruru nei i te ati ino mau. Teie râ, e nehenehe tatou e faaruru atu i te mau tamataraa ma te tiaturi taatoa e “e ore hoi Iehova e faarue i to ˈna taata.” (Salamo 94:14) E ua ite tatou e fatata roa teie nei faanahoraa o te mau mea e to ˈna ra mau ati i te mou roa. No reira, ia opua papu tatou e tia ˈi, “eiaha tatou e rohirohi i te parau maitai, ei te tau mau ra hoi tatou e ooti ai ia ore tatou ia toaruaru.”—Galatia 6:9.

Eaha ta tatou i haapii mai?

◻ Eaha te mau tamataraa e roohia nei i nia i te mau Kerisetiano atoa?

◻ Eaha te mau hiˈoraa Bibilia e tauturu ra ia tatou ia papu e e ere te mau ati i te tapao no te mauruuru ore o Iehova?

◻ Eaha to Iehova huru i mua i te mau ati e farereihia nei e to ˈna nunaa?

◻ Eaha vetahi o te mau ô ta Iehova e horoa maira no te tauturu ia tatou ia faaoromai i te mau tamataraa?

[Hohoˈa i te api 10]

O Davida, o Nabota, e o Iosepha, e toru o na taata i roohia i te ati

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono