Te haapao nei “te Atua hau” i te feia e mauiui ra
TE FAAITE maitai maira te Bibilia e ua faaruru atoa o Davida i tahito ra i te mauiui. E rave rahi matahiti to ˈna tapuni-noa-raa, ua paimihia oia ma te tuutuu ore e te hoê arii ino e te etaeta, o tei opua mau â e haapohe ia Davida. I te roaraa o taua tau mauiui ra, ua tapuni o Davida i te mau vahi moemoe. Teie râ, ua rave oia i te tahi atu mea. Ua pure oia ma te aau rotahi ia Iehova no nia i to ˈna ati. “Ua pii hua vau ia Iehova,” o ta ˈna ïa i papai i muri iho no nia i to ˈna ati. “Ua ninii noa ˈtu vau i tau manaˈo i mua i tana aro; ua faaite au ia ˈna i to ˈu ati.”—Salamo 142:1, 2.
I teie mahana, e tâhitohito vetahi i te tiaturiraa o Davida i te Atua. E parau vetahi e e turu noa te pure i te pae feruriraa, e e mâuˈa te taime ia pure. Tera râ, aita o Davida i tuu hape noa i to ˈna tiaturiraa i nia i te Atua, no te mea ua pau to ˈna mau enemi i te pae hopea. Teie ta Davida i papai i to ˈna haamanaˈoraa i te ohipa o ta ˈna i faaruru: “Ua pii atura taua taata i [“mauiui,” MN] nei, e ua faaroo maira Iehova; e ua faaora ˈtura ia ˈna i to ˈna atoa ra mau ati.” (Salamo 34:6) Te piihia ra te Atua mau o ta Davida i pure atu, i te tahi atu vahi “te Atua hau.” (Philipi 4:9; Hebera 13:20) E tamǎrû anei oia i te mauiui, ia ite hoi tatou i te hau?
Te haapao nei te Atua ia outou
Te tâuˈa maira o Iehova i te mau ati o to ˈna nunaa. (Salamo 34:15) Te haapao nei oia i te mau hinaaro, eiaha o ta ˈna mau tavini anaˈe ei pǔpǔ, o te taata tataitahi atoa râ e mǎtaˈu ra ia ˈna. I te avariraahia te hiero i Ierusalema no tahito ra, ua tiaoro o Solomona ia Iehova ia faaroo mai “i te mau pure atoa e te mau aniraa e anihia e te taata atoa, e to mau taata atoa e Iseraela nei, e te taata atoa i ite i to ˈna iho ino e to ˈna iho ati.” (Paraleipomeno 2, 6:29) Mai ta Solomona i faˈi, te faaruru nei te taata tataitahi i to ˈna iho mauiui. Te maˈihia ra paha te hoê taata i te pae tino. Area te tahi ra, te hepohepo nei ïa. Te oto nei paha vetahi no te mea ua pohe te hoê taata herehia e ratou. Te ereraa i te ohipa, te mau fifi i te pae faanavairaa faufaa, e i roto i te utuafare, e mau ati matauhia teie i teie nei anotau fifi.
A feruri na i te tahi taime i nia i ‘to outou iho ino e to outou iho ati.’ I te tahi taime, ua manaˈo atoa paha outou mai te papai salamo ra o Davida, o tei papai e: “I imi hoi au i tei aroha mai, e aore roa! E te haamahanahana mai, e aore roa i itea e au.” Tera râ, e nehenehe outou e tiaturi e te haapao nei te Atua i to outou mauiui, no te mea ua papai o Davida i muri iho i roto i taua noa salamo ra e: “E faaroo mai hoi Iehova i te feia haehaa ra, e aore hoi e vahavaha i to ˈna taata tapeahia ra.”—Salamo 69:20, 33.
Na roto i te faaohiparaa i te mau parau a Davida i roto i te hoê auraa rahi, e nehenehe tatou e tiaturi noa e te faaroo maira te Poiete o te huitaata nei i te mau pure a te feia e tapeahia ra, i roto i te hoê auraa parau, e to ratou mau mauiui. Hau atu â, te putapû nei oia i mua i to ratou mauiui. A hiˈo na i te mau parau i muri nei, o te faaite ra i te aroha o Iehova no te feia e mauiui ra.
“Eiaha outou e hamani ino i te vahine ivi, e te otare. Ia hamani ino noa ˈˈe oe i te reira, ia pii mai ratou ia ˈu ra, e faaroo papu ïa vau i ta ratou pii; e rahi roa tau riri i reira.”—Exodo 22:22-24.
“E ore anei te Atua e faatia mai i to ˈna ra taata maitihia, o tei tiaoro atu ia ˈna i te rui e te ao?”—Luka 18:7.
“O tei veve ra e ua tiaoro maira, na ˈna ïa e faaora; e tei ati ra e aita o ˈna e tauturu. E faaherehere oia i tei paruparu ra e tei veve, e faaora hoi oia i te feia taoˈa ore ra. E faaora oia ia ratou i te haavare e te rave ino ra, e to ratou toto e riro ei mea taoˈa na ˈna.”—Salamo 72:12-14.
“O te faatiaia ˈtu ia outou ra [te nunaa o te Atua i nia i te fenua nei], ua faatiaia ïa i tana orio mata nei.”—Zekaria 2:8.
Te faataa ra teie mau hiˈoraa, e te anaanatae rahi nei to tatou Poiete i te maitai o to ˈna nunaa. No reira, e mau tumu papu maitai ta tatou no te faaohipa i te aˈoraa a te aposetolo Petero e: “E huri i to outou ahoaho atoa i nia ia ˈna; oia hoi te tiai mai ia outou.” (Petero 1, 5:7) Teie râ, nafea te Atua ia tauturu mai ia tatou i roto i teie tau mauiui?
Nafea te Atua ia tauturu i te feia e mauiui ra
Mai ta tatou i ite mai nei, i to Davida faarururaa i te mauiui, ua pure oia ma te aau rotahi i te Atua no te aratai ia ˈna. I te hoê â taime, ua rave oia i te tahi mea no te tamǎrû i to ˈna mauiui, ma te faaohipa i te mau ravea aravihi no te ape i te feia e paimi ra ia ˈna. No reira, ua tauturu te tiaturiraa i te Atua apitihia e to ˈna iho tutavaraa ia Davida ia faaruru i to ˈna ati. Eaha ïa ta tatou e nehenehe e haapii mai?
Ia faaruru anaˈe tatou i te ati, e ere roa ˈtu i te mea ino ia rave tatou i te tahi mea e tano no te faaafaro i te fifi. Ei hiˈoraa, mai te peu e ua erehia te hoê Kerisetiano i ta ˈna ohipa, eita anei oia e tutava i te imi i te tahi atu ohipa? Aore ra te maˈihia ra oia, eita anei oia e haere e hiˈo i te taote? Oia mau, ua farii atoa o Iesu, e mana hoi to ˈna no te faaora i te mau huru maˈi atoa, e e ‘hinaaro atoa te feia maˈi i te taote.’ (Mataio 9:12, MN; a faaau e te Timoteo 1, 5:23.) Parau mau, eita te tahi mau ati e nehenehe e faaorehia; e tia noa râ ia faaoromaihia. Noa ˈtu râ, aita te hoê Kerisetiano mau e faariro ra i te mauiui ei peu maitai, mai ta te tahi e na reira ra. (A faaau e Te mau arii 1, 18:28.) Teie râ, te rave ra oia i te mau huru ohipa atoa no te faaruru i to ˈna ati.
I te hoê â taime, e mea tano ia tuu atu i te fifi ia Iehova ra na roto i te pure. No te aha? Na mua roa, na roto i te turuiraa ˈtu i nia i to tatou Poiete, e tauturuhia tatou ia “ite papu i te mau mea faufaa roa ˈˈe.” (Philipi 1:10, MN) Ei hiˈoraa, ia imi anaˈe tatou i te hoê ohipa, e tauturu te tiaturiraa i te Atua na roto i te pure ia tatou ia ore e farii i te hoê ohipa e ofati ra i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. E ape atoa tatou i te ‘taa ê roa i te faaroo’ na roto i te hereraa i te moni. (Timoteo 1, 6:10) Oia mau, ia rave anaˈe tatou i te mau faaotiraa faufaa—no nia anei i te ohipa aore ra te tahi atu tuhaa o te oraraa—e tia ia tatou ia faaohipa i te aˈoraa a Davida: “E tuu oe i ta oe hopoia ia Iehova ra, e na ˈna oe e tauturu mai; e ore roa oia e vaiiho noa ˈtu i te taata parau-tia ia faaaueuehia.”—Salamo 55:22.
E tauturu atoa te pure ia tatou ia tapea i to tatou aifaito i te pae feruriraa, ia ore to tatou mauiui ia faateimaha roa ia tatou. Ua papai te aposetolo Paulo e: “E faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai.” E eaha te faahopearaa? “E na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.” (Philipi 4:6, 7) Oia, te hau, te hau a te Atua. O taua hau ra “o tei hau ê atu i te ite taata nei,” eita ïa tatou e aueue ia teimaha tatou i te mau manaˈo peapea. E ‘faaitoito [oia] i to tatou aau, e to tatou manaˈo,’ o te tauturu ïa ia tatou ia ape i te tahi huru maamaa e te feruri ore, o te nehenehe e faarahi i to tatou mauiui.—Koheleta 7:7.
E nehenehe te pure e rave hau atu â. E nehenehe oia e ohipa i nia i te tupuraa o te hoê ohipa. E rave anaˈe na i te hoê hiˈoraa a te Bibilia. I to te aposetolo Paulo tapearaahia i Roma, ua faaitoito oia i to ˈna mau hoa kerisetiano ia pure no ˈna. No te aha? Ua papai oia ia ratou e: “Ia faahoˈi-vave-hia râ vau ia outou na i rahi hua ˈi ta ˈu parau ia outou, e e na reira.” (Hebera 13:19) Ua ite o Paulo e e nehenehe te mau pure tuutuu ore a to ˈna mau hoa faaroo e ohipa i nia i te taime oia e matara mai ai.—Philemona 22.
E taui anei te pure i te faahopearaa o to outou mauiui? Peneiaˈe. E tia râ ia tatou ia taa e eita o Iehova e pahono noa mai i ta tatou mau pure mai ta tatou paha e hinaaro ra. Ei hiˈoraa, ua pure noa o Paulo no nia i te hoê ‘tara i roto i to ˈna tino nei’—peneiaˈe te tahi fifi i roto i to ˈna mata. Maoti râ i te faaore i te mauiui, ua parau te Atua ia Paulo e: “To ˈu nei maitai atire ïa ta oe: ei te paruparu e taa maitai roa ˈi to ˈu puai.”—Korinetia 2, 12:7-9.
No reira i te tahi mau taime, eita to tatou mau mauiui e faaorehia. Tera râ, e nehenehe ta tatou e faaite e te tiaturi nei tatou i to tatou Poiete. (Ohipa 14:22) Hau atu, e nehenehe tatou e tiaturi e noa ˈtu e aita o Iehova e faaore ra i te mauiui, “e faatupu atoa [râ] oia i te haapuraa i taua ati ra, ia tia ia [tatou] ia faaoromai.” (Korinetia 1, 10:13) Oia, e tumu papu maitai e piihia ˈi o Iehova “te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana; o tei haamahanahana mai ia matou i to matou mau [“ati,” MN] atoa nei.” (Korinetia 2, 1:3, 4) Te horoa maira oia i te mea o ta tatou e hinaaro ra no te faaoromai ma te hau rahi.
Fatata te hoê ao aita e mauiui!
Te tǎpǔ ra te Poiete e e fatata oia i te faaore i te mau mauiui o te huitaata nei na roto i te arai o to ˈna Basileia. Nafea oia ia faatupu i te reira? Na roto i te haamouraa i te Diabolo ra o Satani, te tumu rahi o te mauiui e te enemi rahi roa ˈˈe o te hau, o ta te Bibilia e faataa ra mai “te atua o teie nei ao ra.” (Korinetia 2, 4:4) Teie râ, e fatata ta ˈna faatereraa i nia i te huitaata nei i te faaorehia. Ia haamouhia oia, i reira ïa e niniihia mai ai e rave rahi haamaitairaa i nia i te feia e mǎtaˈu ra i te Atua. Te tǎpǔ ra te Bibilia e na Iehova e “horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.”—Apokalupo 21:1-4.
E mea fifi roa anei ia tiaturi i te hoê ao aita e mauiui? Ua matau roa tatou i te ora ma te mauiui e mea fifi no tatou ia feruri e e ore te reira. Teie râ, te oraraa ma te mǎtaˈu ore, ma te peapea ore, e ma te ati ore, o te reira iho â ta te Atua i opua na no te huitaata nei i te poieteraa, e e tupu iho â ta ˈna opuaraa.—Isaia 55:10, 11.
O taua tiaturiraa ra ta Sonia, ta Fabiana, e ta Ana, o tei faahitihia i roto i te tumu parau matamua, i ite. Ua noaa te hau rahi ia Sonia, ua pohe hoi ta ˈna e piti tamaroa i te maˈi SIDA, na roto i te tiaturiraa ta te Bibilia e pûpû ra—te tia-faahou-raa o te feia parau-tia e te feia parau-tia ore. (Ohipa 24:15) Te parau ra oia e: “Te mea papu, oia hoi ua hau aˈe to tatou tiaturiraa i te tahi mauiui huru rau.”
A ora noa ˈi oia i te fare otare, ua farerei o Ana i te hoê vahine Ite no Iehova. Te na ô nei o Ana e: “Ua faaite mai oia i te iˈoa o Iehova i roto i te Bibilia, e ua tahe to ˈu roimata no to ˈu oaoa. Ua hinaaro rahi au i te tauturu, e ua haapii au e te vai ra te hoê Atua o te haapao nei ia tatou.” I muri aˈe i to ˈna faarueraa i te fare otare, ua farii o Ana i te hoê haapiiraa Bibilia, e ua haapii hau atu â oia no nia i te mau parau tǎpǔ a Iehova. I muri iho, ua pûpû oia i to ˈna oraraa no Iehova, e ua faataipe i te reira na roto i te bapetizoraa. “Mai reira mai, ua tamau noa vau i te turui i nia ia Iehova na roto i te pure, e te tamahanahanahia nei au e te haapapuraa e e tauturu mai oia ia ˈu.”
Ua ite atoa o Fabiana i te tamahanahanaraa rahi e te hau o te feruriraa i roto i to ˈna ati, na roto i te haapiiraa no nia i te mau parau tǎpǔ a te Atua no te tau a muri aˈe. “Te haapiiraa i te parau mau a te Bibilia, ua riro ïa mai te faarueraa i te hoê vahi poiri roa e te tomoraa i roto i te hoê piha maramarama, anaana, e te au.”—A faaau e te Salamo 118:5.
Teie râ, nafea e afea te hau mau e tupu ai ati aˈe te fenua taatoa nei? E hiˈo anaˈe ïa i roto i te mau tumu parau i muri nei.
[Tumu parau tarenihia i te api 6]
Te mau tuhaa e rave rahi o te mauiui
▪ Fatata hoê tuhaa i nia i te maha o te huiraatira na te ao nei, o te ora nei i roto i te veve rahi, e tau mirioni hau atu e ora ra i roto i te mau huru oraraa ino roa o te haamǎtaˈu ra i to ratou ora.
▪ Hau atu i te 200 mirioni tamarii aita e paia maitai ra.
▪ I te mau matahiti atoa, te haapohe nei te hî tau toru mirioni tamarii i raro mai i te pae matahiti.
▪ Ua haapohe te mau maˈi pee tau 16,5 mirioni taata i te matahiti 1993 noa. I te mea hoi e ua rau te faataaraa a te tahi mau fenua no nia i te mau maˈi, e mea teitei aˈe paha te numera tia.
▪ Te manaˈohia ra e 500 mirioni taata e tupuhia nei i te tahi huru maˈi i te pae feruriraa.
▪ Mea maraa oioi aˈe te mau faito o te feia e haapohe nei ia ratou iho, i rotopu i te mau taurearea, i te tahi atu faito matahiti.
▪ “Te faaino nei te poia e te ereraa i te ohipa i te ao nei,” o ta te vea ra The Unesco Courier ïa e parau ra. “Te vai ra e 35 mirioni feia i erehia i ta ratou ohipa i roto i na fenua ona roa ˈˈe e hitu o te ao nei, e i Beresilia noa, te vai ra e 20 mirioni rave ohipa, e noa ˈtu e e ohipa ta ratou, aita râ e navai ra ta ratou maa.”
[Hohoˈa i te api 7]
E nehenehe te pure e tauturu ia tatou ia tiatonu i nia i te hoê ao aita e mauiui, o ta te Atua i tǎpǔ