VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 15/11 api 3-4
  • E peu tahito anei te haapaeraa maa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E peu tahito anei te haapaeraa maa?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E mauhaa e e oroa
  • Eaha ta te Bibilia e parau mai ra no nia i te haapaeraa i te maa?
    Te pahono ra te Bibilia
  • Te titau ra anei te Atua ia haapae i te maa?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Te tumu parau no nia i te haapaeraa maa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Te tumu parau o te haapaeraa maa
    Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 15/11 api 3-4

E peu tahito anei te haapaeraa maa?

“TE HAAPAE nei au i te maa i te mau Monire atoa mai to ˈu taurearearaa mai â,” o ta Mrudulaben ïa e parau ra, e vahine manuïa no Inidia e 78 matahiti to ˈna. E tuhaa hoi te reira no ta ˈna haamoriraa, e ravea ia maitai to ˈna faaipoiporaa e ia oraora maitai ta ˈna mau tamarii, e ia paruru-atoa-hia ta ˈna tane. E vahine ivi oia i teie nei, e te haapae noa nei oia i te maa i te mau Monire atoa, ia fanaˈo oia i te oraora-maitai-raa e ia manuïa ta ˈna mau tamarii. Mai ia ˈna atoa, ua riro te haapae-tamau-raa i te maa ei peu matauhia i roto i te oraraa o te rahiraa o te mau vahine Hindou.

Te na ô ra o Prakash, e taata tapihoo faito matahiti au noa e faaea ra i te hoê tuhaa oire no Mumbai (Bombay), i Inidia, e te haapae nei oia i te maa i te mau matahiti atoa i te Monire no Sawan (Shravan). E avaˈe teie e faufaaraa taa ê to ˈna i te pae faaroo i roto i te kalena Hindou. Te faataa ra o Prakash e: “Ua haamata vau i te haapae i te maa no te mau tumu faaroo, i teie nei râ, te hinaaro nei au e tamau noa no te oraora-maitai-raa o te tino. I te mea e e topa te Sawan i te pae hopea o te tau ûa, e taime tano roa ïa no te tamâ i to ˈu tino i te mau maˈimaˈi atoa o te tau ûa.”

Te manaˈo nei vetahi e e tauturu te haapaeraa maa i te hoê taata i te pae tino, i te pae feruriraa, e i te pae varua. Ei hiˈoraa, te na ô ra te hoê buka parau paari (Grolier International Encyclopedia) e: “Te faaite ra te mau maimiraa aivanaa tei ravehia iho nei e, e mea maitai te haapaeraa maa no te tino e, ia ravehia ma te au, e nehenehe e faarahi atu â i te araara-maitai-raa o te feruriraa e te ohieraa ia taa i te mau mea.” Te na ôhia ra e e haapae na te philosopho Heleni ra o Platon i te maa ahuru mahana aore ra hau atu, e e titau na te orometua haapii matematika ra o Pythagore i ta ˈna mau pǐpǐ ia haapae i te maa hou oia e haapii ai ia ratou.

No vetahi pae, te haapaeraa i te maa, o te haapae-roa-raa ïa i te amu i te maa e i te inu i te pape no te hoê area taime faataahia, area vetahi ra, te inu nei ratou i roto i ta ratou tau haapaeraa maa. E rave rahi te manaˈo nei e e haapaeraa maa atoa te ouˈaraa i te tahi mau tamaaraa aore ra te oreraa e amu i te tahi maa taa ê. Mea atâta râ ia haapae maoro i te maa ma te ore e hiˈopoahia. Te na ô ra te papai vea ra o Parul Sheth e, ia pau anaˈe ta ˈna pueraa turuto, e taui te tino i te mau poroteina o te mau uaua iˈo ei tihota e i muri iho, e amu oia i te meˈi o te tino. Ia tauihia te meˈi ei tihota, e hamanihia te tahi mau taoˈa taero parauhia cétone. A pue ai teie mau taoˈa, e haere atu ratou i roto i te roro, ma te faaino roa i te pu o te faanahoraa uaua uira. “I reira te haapaeraa maa e riro ai ei mea atâta,” o ta Sheth ïa e parau ra. “E ahoaho roa outou, e nevaneva roa, e peneiaˈe mea ino roa ˈtu â. . . . [E nehenehe te reira e faatupu] i te coma e i te pohe i te pae hopea.”

E mauhaa e e oroa

Ua faaohipahia te haapaeraa maa ei mauhaa puai ia naeahia te mau fa politita aore ra totiale. Te hoê taata tuiroo o tei faaohipa i teie mauhaa, o Mohandas K. Gandhi ïa no Inidia. Faatura-rahi-hia e te mau hanere mirioni taata Inidia, ua faaohipa oia i te haapaeraa maa ia noaa ia ˈna i te hoê mana puai i nia i te huiraatira Hindou no Inidia. I to ˈna faataaraa i te faahopearaa i noaa mai i to ˈna haapaeraa i te maa no te faahau i te hoê peapea i te pae tapihaa i rotopu i te mau rave ohipa e te mau paoti ohipa o te mau fare taviriraa huero, ua parau o Gandhi e: “Te faahopearaa, oia hoi ua hau pauroa te taata. Ua mǎrû mai te mafatu o te mau paoti ohipa . . . Ua hope te faaearaa ohipa i muri aˈe e toru noa mahana to ˈu haapaeraa i te maa.” Ua rave atoa o Nelson Mandela, peretiteni no Afirika Apatoa, i te hoê haapaeraa maa e pae mahana i te mau matahiti a tapeahia ˈi oia ei mau auri politita.

Ua rave râ te rahiraa o te taata i te peu haapaeraa maa, no te mau tumu faaroo. E peu oroa rahi te haapaeraa maa i roto i te haapaoraa Hindou. Te na ô ra te buka ra Haapaeraa maa e mau oroa no Inidia (Beretane) e, i te tahi mau mahana, “e haapae-taatoa-hia i te maa . . . e eita roa atoa e inuhia i te pape. E haapao te mau tane e te mau vahine i te haapaeraa etaeta . . . ia noaa mai te oaoa, te ruperupe e ia faaorehia te mau hapa e te mau hara.”

Te rave-rahi-hia nei te haapaeraa maa i roto i te haapaoraa Jain. Te faatia ra te vea ra The Sunday Times of India Review e: “Ua inu te hoê muni [taata paari] Jain i Bombay [Mumbai], e piti noa hapaina pape i haapihaahia i te mahana—e 201 mahana te maoro. E 33 kilo to ˈna i topa.” Te haapae atoa nei vetahi i te maa e tae roa ˈtu i te pohe poia, ma te tiaturi e e faaora te reira ia ratou.

No te rahiraa o te mau taata paari faaroo Mahometa, e mea faahepohia te haapaeraa maa i te avaˈe o te Ramadan. E opanihia i te amu i te maa aore ra i te inu i te pape mai te hitiraa e tae atu i te taperaa o te mahana i taua avaˈe taatoa ra. Te taata i pohehia i te maˈi aore ra e ratere ra i taua taime ra, e tia ïa ia ˈna ia haapae i te tahi atu taime e no te hoê â rahiraa mahana. Ua riro te oroa Carême, e 40 mahana hou te Pakate, ei tau haapaeraa maa no vetahi pae i roto i te Amuiraa faaroo kerisetiano, e e rave rahi amuitahiraa faaroo o te haapao nei i te mau haapaeraa maa i te tahi atu mau mahana taa maitai.

Aita te haapaeraa maa i ore. E no te mea e te ravehia nei i roto e rave rahi haapaoraa, e aniani paha tatou, Te titau ra anei te Atua ia haapae i te maa? Te vai ra anei te mau taime i reira te mau Kerisetiano e opua ˈi e haapae i te maa? E maitaihia anei tatou? Na te tumu parau i muri nei e tuatapapa mai i teie mau uiraa.

[Hohoˈa i te api 3]

I roto i te haapaoraa Jain, ua riro te haapaeraa maa ei ravea no te faaora i te nephe

[Hohoˈa i te api 4]

Ua faaohipa o Mohandas K. Gandhi i te haapaeraa maa ei mauhaa puai no te mau fa politita aore ra totiale

[Hohoˈa i te api 4]

E faahepohia te haapaeraa maa e te haapaoraa Mahometa i te avaˈe o te Ramadan

[Faaiteraa i te tumu]

Garo Nalbandian

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono