A taio i te Parau a te Atua e a tavini ia ˈna ma te parau mau
“E haapii mai oe, e Iehova, i to oe ra eˈa, e haapao vau i ta oe ra parau mau.”—SALAMO 86:11.
1. Ma te haapoto noa, eaha ta te numera matamua o teie vea i faaite no nia i te parau mau?
TE TUFA nei Iehova i te maramarama e te parau mau. (Salamo 43:3) Te horoa atoa maira oia i te ite no te taio i ta ˈna Parau, te Bibilia, e no te haapii i te parau mau. Teie ta te numera matamua o teie vea—no tiurai 1879—i faaite: “E au te parau mau i te hoê tiare iti i roto i te medebara o te oraraa, tei haaatihia e tei fatata roa i te moe roa i raro aˈe i te ruperupe o te mau aihere o te haavare. Ia itea mai ia outou, e tia ia outou ia hiˈo maitai. Ia ite outou i to ˈna nehenehe, e tia ia outou ia vaere i te mau aihere o te haavare e te mau tataramoa o te paieti haavare. Ia noaa ia outou, e tia ia outou ia faahaehaa roa. Eiaha e mauruuru i te hoê anaˈe tiare o te parau mau. Ahiri e e navai noa hoê ra, aita ˈtu ïa tei horoahia mai. A pofai noa mai, a imi noa ˈtu â.” Ia taio e ia tuatapapa tatou i te Parau a te Atua, i reira e noaa mai ai te ite papu e e haere ai tatou ma ta ˈna parau mau.—Salamo 86:11.
2. Eaha te ohipa i tupu i to Ezera e vetahi atu feia taioraa i te ture i mua i te mau ati Iuda i Ierusalema i tahito ra?
2 I te otiraa te mau patu o Ierusalema i te faatia-faahou-hia i te matahiti 455 hou to tatou tau, ua taio te tahuˈa ra o Ezera e vetahi atu feia i te Ture a te Atua i mua i te mau ati Iuda. Ua apeehia te reira e te hoê oroa patiaraa tiahapa oaoa, te faˈiraa hara, e te fafauraa i “te hoê faufaa itoito.” (Nehemia 8:1–9:38) Te na ôhia ra: “Taio maramarama maite ihora ratou i te ture a te Atua, e ua faaite i te auraa, e ite aˈera ratou i taua parau i taiohia ra.” (Nehemia 8:8) Te parau nei vetahi feia ite e aita te mau ati Iuda i papu maitai i te reo hebera e ua tatarahia ˈtura na roto i te reo arama. Tera râ, aita te irava e faaite ra e ua tatara-noa-hia te mau vahi fifi i te pae no te reo. Ua vauvau râ Ezera e vetahi atu feia i te Ture ia papu i te nunaa ta ˈna mau faaueraa tumu e ia faaohipa ratou i te reira. Te tauturu atoa nei te mau buka kerisetiano e te mau putuputuraa ia ‘faaitehia te auraa’ o te Parau a te Atua. Te na reira atoa nei te mau matahiapo, “te au [“aravihi,” MN] hoi ia haapii.”—Timoteo 1, 3:1, 2; Timoteo 2, 2:24.
Te mau haamaitairaa vai maoro
3. Eaha vetahi mau haamaitairaa e noaa mai na roto i te taioraa i te Bibilia?
3 Ia taio amui anaˈe te mau utuafare kerisetiano i te Bibilia, e fanaˈo ratou i te mau haamaitairaa vai maoro. E noaa ia ratou te ite o te mau ture a te Atua e e haapii ratou i te parau mau no nia i te mau haapiiraa, te mau parau tohu, e vetahi atu mau tumu parau. Ia oti anaˈe te hoê tuhaa bibilia i te taiohia, e nehenehe te upoo utuafare e ani e: Nafea te reira ia ohipa i nia ia tatou? Eaha te tuearaa e vetahi atu mau haapiiraa a te Bibilia? Nafea tatou ia faaohipa i teie mau manaˈo i roto i te pororaa i te parau apî maitai? E maramarama atu â te utuafare i te taioraa bibilia, mai te peu e e rave ratou i te mau maimiraa ma te faaohipa i te mau buka index (Index des publications de la Société Watch Tower) aore ra vetahi atu mau faahororaa. E nehenehe atoa e fanaˈo i te tuatapaparaa i na tuhaa e piti o te buka ra Insight on the Scriptures.
4. Nafea Iosua ia faaohipa i te faaueraa i roto i te Iosua 1:8?
4 E nehenehe te mau faaueraa tumu no roto mai i te mau Papai e aratai ia tatou i roto i te oraraa. Hau atu, na roto i te taioraa e te tuatapaparaa ‘i te parau moˈa i papaihia ra, e paari ai tatou e tae noa ˈtu i te ora.’ (Timoteo 2, 3:15) Mai te peu e e vaiiho tatou i te Parau a te Atua ia aratai ia tatou, e tamau noa tatou i te haere ma ta ˈna parau mau e e tupu atoa to tatou mau hinaaro parau-tia. (Salamo 26:3; 119:130) Teie râ, e tia ia tatou ia imi i te ite i te auraa, mai ta te taata i mono ia Mose ra, o Iosua, i rave. Eiaha hoi “te buka ture” ia taa ê i to ˈna vaha, e ua titauhia oia ia taio i te reira i te rui e te ao. (Iosua 1:8) Te oreraa e vaiiho i “te buka ture” ia taa ê i to ˈna vaha, te auraa ra, eiaha ïa o Iosua e faaea i te faaite ia vetahi ê te mau parau haamaramarama e vai ra i roto. Te taioraa i te Ture i te rui e te ao, te auraa ra, e tia ïa ia Iosua ia feruri hohonu e ia tuatapapa i te reira. Oia atoa, ua faaitoito te aposetolo Paulo ia Timoteo ia “haamanaˈo papu”—oia hoi ia feruri hohonu i nia—i to ˈna haerea, ta ˈna taviniraa, e ta ˈna haapiiraa. Ei matahiapo kerisetiano, e tano hoi e ia ara maitai Timoteo ia riro to ˈna oraraa ei hiˈoraa e ia haapii atu oia i te parau mau a te mau Papai.—Timoteo 1, 4:15.
5. Eaha te titauhia ia itea mai ia tatou te parau mau a te Atua?
5 E taoˈa faufaa rahi te parau mau a te Atua. Ia itea mai ia tatou, e tia ia heru, ia heheu i te mau Papai ma te tuutuu ore. E noaa noa mai ia tatou te paari e e papu ia tatou te mǎtaˈu tura o Iehova, mai te peu e e riro tatou mai te mau tamarii haapii na te Orometua Rahi roa ˈˈe. (Maseli 1:7; Isaia 30:20, 21) Parau mau, e tia ia tatou ia haapapu i te mau mea ia au i te mau Papai. (Petero 1, 2:1, 2) “E maitai mau to [te mau ati Iuda no Berea] i to Tesalonia, ua farii noa hoi ratou i te parau ma te aau mahora, e te imiraa i te parau i papaihia ra i te mau mahana atoa hoi i taua parau ra” ta Paulo i faataa ˈtu. Ua haapopouhia to Berea, aita râ ratou i faahapahia i to ratou na reiraraa.—Ohipa 17:10, 11.
6. No te aha Iesu i parau ai e aita vetahi mau ati Iuda i faufaahia i to ratou maimiraa i te mau Papai?
6 Ua parau atu Iesu i te tahi mau ati Iuda e: “Te imi nei outou i te parau i papaihia ra, no te mea te manaˈo na outou e roaa te ora mure ore i reira: o te faaite ïa ia ˈu o taua mau parau ra. Eita râ outou e haere mai ia ˈu nei i te ora hoi no outou.” (Ioane 5:39, 40) Ua maimi ratou i te mau Papai ma te manaˈo e tano—oia hoi ia aratai te mau Papai ia ratou i te ora. Oia mau, tei roto i te mau Papai te mau parau tohu no nia i te Mesia o tei faaite e o Iesu te ravea e noaa mai ai te ora. Aita râ te mau ati Iuda i farii ia ˈna. Aita ˈtura ratou i faufaahia i te maimiraa i te mau Papai.
7. Eaha te titauhia ia rahi noa ˈtu to tatou ite i te auraa o te Bibilia, e no te aha?
7 Ia rahi noa ˈtu to tatou ite i te auraa o te Bibilia, te hinaaro nei tatou i te aratairaa o te varua o te Atua, oia hoi to ˈna puai ohipa. “E imi hoi te [v]arua i te mau mea atoa nei, e te mau mea hohonu atoa a te Atua ra,” ia matara to ratou auraa. (Korinetia 1, 2:10) Ua faauehia te mau kerisetiano no Tesalonia ia “hiˈopoa maite i te mau mea atoa ra” i roto i te mau parau tohu atoa o ta ratou e faaroo. (Tesalonia 1, 5:20, 21) I to Paulo papairaa ˈtu i to Tesalonia (i te area o te matahiti 50 o to tatou tau), o te Evanelia anaˈe a Mataio te tuhaa o te mau Papai heleni tei oti i te papaihia. E nehenehe ïa ta te feia no Tesalonia e no Berea e hiˈopoa maite i te mau mea atoa, peneiaˈe na roto i te hiˈopoaraa i te tatararaa heleni o te mau Papai hebera ra, te Septante. E mea hinaarohia ia taio e ia tuatapapa ratou i te mau Papai, e hoê â huru no tatou nei.
E mea faufaa roa no te taatoaraa
8. No te aha e tia ˈi i te mau matahiapo ia noaa i te hoê ite maitai roa o te Bibilia?
8 E tia ia noaa i te mau matahiapo te hoê ite maitai roa o te Bibilia. E tia ia ratou ia riro ei feia tei ‘aravihi i te haapii’ e ia ‘tapea maite i te parau mau.’ Ua faauehia te tiaau ra o Timoteo ia ‘tia i te tufa i te parau mau.’ (Timoteo 1, 3:2; Tito 1:9; Timoteo 2, 2:15) Ua haapii to ˈna metua vahine, o Eunike, e to ˈna tupuna vahine, o Loidi, ia ˈna i te mau papai moˈa mai to ˈna tamarii-rii-raa mai â, ma te tufa i “te faaroo haavare ore” i roto ia ˈna, noa ˈtu e e ere to ˈna metua tane i te taata faaroo. (Timoteo 2, 1:5; 3:15) E tia i te mau metua tane faaroo ia haapii i ta ratou mau tamarii “ma te aˈo e te faatitiaifaroraa a Iehova i te pae feruriraa,” e e tia iho â râ i te mau tamarii a te mau matahiapo ia riro ei “tamarii faaroo, aore i parihia i te puhura, e te aˈo atâ.” (Ephesia 6:4, MN; Tito 1:6) Noa ˈtu eaha to tatou mau huru tupuraa, e tia ia tatou ia haafaufaa i te titauraa ia taio, ia tuatapapa, e ia faaohipa i te Parau a te Atua.
9. No te aha e tuatapapa ˈi i te Bibilia e vetahi atu mau hoa kerisetiano?
9 E tia atoa ia tatou ia tuatapapa i te Bibilia e vetahi atu mau hoa faaroo. Ua hinaaro Paulo ia tauaparau te mau kerisetiano no Tesalonia no nia i ta ˈna mau aˈoraa te tahi e te tahi. (Tesalonia 1, 4:18) No te haamaitai atu i to tatou ite i te auraa o te parau mau, aita ˈtu ravea maitai aˈe maoti râ te hiˈopoaraa i te mau Papai e te tahi atu feia haapii maite. Ua tano roa te maseli: “Na te auri i faaanaana i te auri; e na te taata i faaanaana i te mata o to ˈna taua.” (Maseli 27:17) E nehenehe te hoê taoˈa auri e tutae-auri-hia mai te peu e eita oia e faaohipahia e e faaoˈihia. Oia atoa, mea hinaarohia e ia putuputu tamau tatou e ia faaoˈi tatou i te tahi e te tahi na roto i te tufaraa i te ite o tei noaa mai ia tatou na roto i te taioraa, te tuatapaparaa, e te feruri-hohonu-raa i nia i te Parau mau a te Atua. (Hebera 10:24, 25) Hau atu, e ravea te reira no te haapapu e te fanaˈo mau ra tatou i te mau haamaramaramaraa i te pae varua.—Salamo 97:11; Maseli 4:18.
10. Eaha te auraa ia haere ma te parau mau?
10 Ia tuatapapa tatou i te mau Papai, e nehenehe mau â tatou e pure i te Atua mai ta te papai salamo i rave: “E faaite hua mai i to maramarama e te parau mau, ei aratai ia ˈu nei.” (Salamo 43:3) Mai te peu e te hinaaro ra tatou e ia farii mai te Atua ia tatou, e tia ïa ia tatou ia haere ma ta ˈna parau mau. (Ioane 3, 3, 4) Oia hoi, te auraroraa i ta ˈna mau faaueraa e te taviniraa ia ˈna ma te haapao maitai e te aau haavare ore. (Salamo 25:4, 5; Ioane 4:23, 24) E tia ia tatou ia tavini ia Iehova ma te parau mau, tei faaitehia i roto i ta ˈna Parau e tei tatarahia i roto i te mau papai a “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45-47) E titau te reira i te hoê ite papu o te mau Papai. Nafea ïa tatou ia taio e ia tuatapapa i te Parau a te Atua? E haamata anei tatou i te taio mai te Genese pene 1, irava 1, e ia hope noa ˈtu na buka e 66? Oia, te kerisetiano atoa te vai ra ia ˈna te Bibilia taatoa na roto i to ˈna reo, e tia ïa ia ˈna ia taio mai te Genese e tae atu i te Apokalupo. E ta tatou tapao ia taio anaˈe tatou i te Bibilia e te mau buka kerisetiano, o te faarahiraa ïa i to tatou maramarama o te pueraa parau mau no roto mai i te mau Papai ta te Atua i tufa mai na roto i “te tavini haapao maitai.”
A taio i te Parau a te Atua ma te reo puai
11, 12. No te aha e mea faufaa roa ia taiohia te Bibilia ma te reo puai i te mau putuputuraa?
11 E taio paha tatou ma te mamû noa mai te peu e o tatou anaˈe. Tera râ, i te tau tahito ra, e taio na te taata ma te reo puai ratou anaˈe iho. A tere ai te eunuka etiopia na nia i to ˈna pereoo puaahorofenua, ua faaroo atura te poro evanelia ra o Philipa ia ˈna i te taioraa i te parau tohu a Isaia. (Ohipa 8:27-30) Te auraa matamua o te taˈo hebera ra i hurihia e “e taio,” oia ïa “e pii.” Eiaha te feia o tei ore i nehenehe e taio na mua ˈˈera ma te mamû noa e e ite i te auraa o te taioraa, ia faarue i te faahitiraa i te parau tataitahi ma te reo puai. Te mea faufaa roa ˈˈe, o te haapiiraa ïa i te parau mau na roto i te taioraa i te Parau papaihia a te Atua.
12 E mea faufaa roa ia taiohia te Bibilia ma te reo puai i te mau putuputuraa kerisetiano. Ua faaitoito te aposetolo Paulo i to ˈna hoa rave ohipa ra o Timoteo e: “E rohi â i te taio i te parau [“i mua i te taata,” MN], e te aˈo, e te haapii.” (Timoteo 1, 4:13) Ua na ô atu Paulo i to Kolosa e: “Ia oti teie nei episetole i te taiohia i roto ia outou na, e faaue outou ia taio-atoa-hia i roto i te ekalesia i Laodikea ra, e e taio atoa outou i to Laodikea maira.” (Kolosa 4:16) E te na ô ra te Apokalupo 1:3 e: “E ao to ˈna to te taio, e to te feia e faaroo i teie nei parau tohu, e te haapao i tei papaihia i roto ra: ua fatata te tau e tupu ai.” No reira, e tia i te taata orero ia taio i te mau irava i roto i te Bibilia no te haapapu i ta ˈna mau parau e faahiti ra i mua i te amuiraa.
Te tuatapaparaa ia au i te tumu parau
13. Eaha te ravea maitai roa ˈˈe no te haapii i te mau parau mau a te Bibilia, e nafea tatou ia imi i te mau irava?
13 O te tuatapaparaa ia au i te tumu parau, te ravea maitai roa ˈˈe no te haapii i te mau parau mau a te mau Papai. E faaohie te mau buka faahororaa (concordances), e faahiti ra i te mau parau bibilia ma te faanahoraa piapa i roto i ta ratou tuhaa irava ia au i te buka, te pene, e te irava, ia imi i te mau irava no nia i te tahi tumu parau. E e nehenehe teie mau irava e faatueahia e te tahi atu no te mea eita te Fatu o te Bibilia e faahapa ia ˈna iho. Na roto i te varua moˈa, ua faaurua mai oia tau 40 taata no te papai i te Bibilia i te roaraa e 16 senekele, e ua riro te tuatapaparaa i teie buka ia au i te tumu parau ei ravea aravihi roa no te haapii i te parau mau.
14. No te aha e tuatapapa ˈi i te mau Papai hebera e te mau Papai heleni kerisetiano atoa?
14 E tia i to tatou anaanatae no te parau mau a te Bibilia, ia turai ia tatou ia taio e ia tuatapapa i te mau Papai heleni kerisetiano e oia atoa te mau Papai hebera. E faaite te reira e ua tuati-maite-hia te mau Papai heleni e te opuaraa e te hinaaro o te Atua i haamatarahia i roto i te mau parau tohu a te mau Papai hebera. (Roma 16:25-27; Ephesia 3:4-6; Kolosa 1:26) E ravea tauturu maitai roa te tatararaa ra Les Saintes Écritures—Traduction du monde nouveau. Ua faaineinehia te reira e te mau tavini pûpûhia a te Atua tei haafaufaa i te ite rahi atu â i noaa mai no nia i te papai matamua a te Bibilia e tae noa ˈtu te mau pereota no to ˈna ra tau e tei au i to ˈna mau reo tumu. Mea faufaa roa atoa te mau buka haapiiraa bibilia ta Iehova i horoa mai na roto i te arai o “te tavini haapao maitai e te paari.”
15. Nafea outou e haapapu ai e e tano iho â ia faahiti i te mau irava no roto mai i tera e tera vahi o te Bibilia?
15 E parau paha vetahi e, ‘Te faahiti pinepine nei ta outou mau buka i te Bibilia, tera râ, no te aha outou e rave ai i te mau irava no roto mai i tera e tera vahi?’ Na roto i te faahitiraa i te mau irava no roto mai i tera e tera vahi o na buka e 66 o te Bibilia, te faaohipa nei te mau buka e rave rau feia ite faauruahia no te haapapu i te parau mau o te hoê haapiiraa. Ua faaohipa Iesu iho i teie ravea no te haapiiraa. Ia ˈna i horoa i ta ˈna Aˈoraa i nia i te Mouˈa, ua faahiti oia e 21 vahi no roto mai i te mau Papai hebera. I roto i taua oreroraa ra, e toru faahitiraa no roto mai i te Exodo, e piti no roto mai i te Levitiko, hoê no roto mai i te Numera, e ono no roto mai i te Deuteronomi, hoê no roto mai i Te mau arii Piti, e maha no roto mai i te Salamo, e toru no roto mai ia Isaia, e hoê no roto mai ia Ieremia. I to ˈna na reiraraa, ua tamata anei Iesu ‘i te haapapu i te mau huru parau atoa’? Aita, inaha ‘ua haapii oia ma te mana, e ere mai ta te mau papai parau.’ E te reira no te mea ua turu Iesu i ta ˈna haapiiraa e te mana o te Parau papaihia a te Atua. (Mataio 7:29) Ua na reira atoa te aposetolo Paulo.
16. Eaha te mau faahitiraa no roto mai i te mau Papai ta Paulo i horoa i roto i te Roma 15:7-13?
16 I roto i te Roma 15:7-13, ua faahiti Paulo e toru tuhaa o te mau Papai hebera—te Ture, te mau Peropheta, e te mau Salamo. Ua faaite oia e e haamaitai te mau ati Iuda e te mau Etene i te Atua, e e farii te mau kerisetiano i te mau taata no te mau nunaa atoa. Ua parau Paulo e: “E farii outou ia outou iho mai te Mesia i farii mai ia tatou nei ra, ia maitai te Atua. Teie ta ˈu parau, e diakono Iesu Mesia no te peritome ia itea te parau mau a te Atua, e ia tupu te parau i parauhia mai i te feia tupuna ra. E ia haamaitai te Etene i te Atua i to ˈna ra aroha; oia hoi tei papaihia ra [Salamo 18:49] e, No reira vau e haamaitai ai ia oe i ǒ te Etene, e e himene hoi i to oe ra iˈoa. E te na ô ra hoi [Deuteronomi 32:43], E oaoa outou, e te Etene e, e to ˈna atoa ra taata. E te na ô faahou ra hoi [Salamo 117:1], E haamaitai outou ia Iehova, e te mau fenua atoa ra, e o outou hoi e te taata atoa ra, ia rahi te haamaitai ia ˈna. Te na ô maira hoi Isaia [11:1, 10], E itea mai te hoê huaai no Iese, e te tupu ei arii no te Etene, ei ia ˈna e tiaturi ai te Etene. Ia faaîhia mai outou i te oaoa e te hau i te faarooraa e te Atua, e noaa ˈi te tiaturiraa, ia rahi to outou tiaturi i te mana o te [varua moˈa] ra.” Na roto i teie ravea ia au i te tumu parau, ua faaite Paulo nafea ia faahiti i te mau irava no te haapapu i te mau parau mau bibilia.
17. Ia au i teihea hiˈoraa no tahito ra, te mau kerisetiano e faahiti ai i tera e tera irava no roto i te taatoaraa o te Bibilia?
17 I roto i te rata matamua i faauruahia a te aposetolo Petero ra, te vai ra e 34 faahitiraa no roto mai e hoê ahuru buka a te Ture, te mau Peropheta, e te mau Salamo. I roto i te piti o ta ˈna rata, te horoa ra Petero e ono faahitiraa no roto mai e toru buka. E 122 faahitiraa no roto mai i te Genese tae atu i te Malaki i roto i te Evanelia a Mataio. I roto i na buka e 27 o te mau Papai heleni, te vai ra e 320 faahitiraa no roto roa mai i te Genese tae atu i te Malaki, e tae noa ˈtu te mau hanere faahororaa ê atu no roto mai i te mau Papai hebera. Ia au i te hiˈoraa i vaiihohia mai e Iesu e i apeehia e ta ˈna mau aposetolo, ia rave anaˈe te mau kerisetiano no teie nei tau i te hoê tuatapaparaa ia au i te tumu parau no nia i te hoê tuhaa o te mau Papai, te faahiti nei ratou i tera e tera irava no roto i te taatoaraa o te Bibilia. E tano roa te reira i teie “anotau hopea nei,” inaha te itehia ra te tupuraa o te rahiraa o te mau Papai hebera e heleni. (Timoteo 2, 3:1) Te na reira atoa nei “te tavini haapao maitai” i te faaohipa i te Bibilia i roto i ta ˈna mau papai, tera râ, eita roa oia e anoi aore ra e iriti i te tahi parau i roto i te Parau a te Atua.—Maseli 30:5, 6; Apokalupo 22:18, 19.
A haere noa ma te parau mau
18. No te aha tatou ‘e haere ai ma te parau mau’?
18 Eiaha roa ˈtu tatou e iriti i te hoê noa ˈˈe parau i roto i te Bibilia, no te mea ua riro te taatoaraa o te mau haapiiraa kerisetiano no roto i te Parau a te Atua, ei “parau mau” aore ra ei “parau mau o te evanelia.” Te haapaoraa i teie parau mau—oia hoi “te haereraa” ia au i te reira—e mea faufaa roa ïa ia noaa mai te ora. (Galatia 2:5; Ioane 2, 4, MN; Timoteo 1, 2:3, 4) I te mea e ua riro te kerisetianoraa ei “eˈa parau mau,” ia tauturu atu tatou ia vetahi ê no te haaparareraa ia ˈna, e riro ïa tatou ‘ei feia rave ohipa i te parau mau.’—Petero 2, 2:2; Ioane 3, 8.
19. Nafea tatou ‘e tamau noa ˈi i te haere ma te parau mau’?
19 Ia “tamau noa [tatou] i te haere ma te parau mau,” e tia ia tatou ia taio i te Bibilia e ia farii i te tauturu pae varua ta te Atua e horoa maira na roto i te “tavini haapao maitai.” (Ioane 3, 4, MN) Ia na reira tatou e tia ˈi, no to tatou iho maitai e ia nehenehe tatou e haapii atu ia vetahi ê no nia i te Atua ra o Iehova, no nia ia Iesu Mesia, e te opuaraa a te Atua. Ia mauruuru tatou i te mea e te tauturu nei te varua o Iehova ia tatou ia ite i te auraa o ta ˈna Parau e ia manuïa i te taviniraa ia ˈna ma te parau mau.
Eaha ta outou e pahono mai?
◻ Eaha vetahi mau haamaitairaa vai maoro o te taioraa bibilia?
◻ No te aha e tuatapapa ˈi i te Bibilia e vetahi atu mau hoa faaroo?
◻ No te aha e tano ai ia faahiti i te mau irava huru rau o te Bibilia?
◻ Eaha te auraa ia “haere ma te parau mau,” e nafea tatou e na reira ˈi?
[Hohoˈa i te api 17]
E te mau metua, a haapii i ta outou mau tamarii i te mau Papai
[Hohoˈa i te api 18]
I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te Mouˈa, ua faahiti Iesu e rave rau tuhaa o te mau Papai hebera