Te Pohehae—Ua fatata roa te reira i te faaino i to ˈu oraraa
UA HAAMATA mau te pohehae i te faaino ia ˈu i to ˈu faaipoiporaa i te piti o ta ˈu tane, o Mark.a Ua tia ia mâua toopiti ia haapao i te mau tamarii e rave rahi o to mâua hoa faaipoipo tahito e ia faaruru ia ratou. I te tahi taime mea fifi roa te huru tupuraa. Ia tupu te hoê tatamaˈiraa fetii, e au ra e aita o Mark e turu maira ia ˈu. Ua haamata vau i te manaˈo e te here noâ ra o ˈna i ta ˈna vahine tahito. Maoti i te haavî i to ˈu pohehae, ua vaiiho vau i te reira ia faatere i to ˈu oraraa. E mǎtaˈu noa vau ia haere mai anaˈe te vahine a Mark.
E hiˈo noa vau ia Mark, ma te hiˈo-roa-raa ˈtu i to ˈna mata e te hiˈo ra o ˈna ihea roa. E taio vau i roto i ta ˈna huru hiˈoraa i te tahi mau mea ta ˈna hoi e ore e manaˈo ra. I te tahi taime e faahapa roa ˈtu vau ia ˈna e te here noâ ra o ˈna i ta ˈna vahine tahito. I te hoê taime ua ahoaho roa o ˈna i te reira e ua tia o ˈna e ua faarue oia i te hoê tairururaa kerisetiano. Ua faahapa vau ia ˈu iho i mua ia Iehova. Ua faaino vau i to ˈu oraraa utuafare no te mea i te pae hopea ua taea-atoa-hia te mau tamarii. Ua riri vau ia ˈu iho no te ohipa o ta ˈu i rave, noa ˈtu eaha te tutavaraa puai o ta ˈu i rave, aita vau i haavî i to ˈu pohehae.
Maoti i te tauturu ia ˈu, ua haamata o Mark i te tahoo ia ˈu. Ia faahapa vau ia ˈna, e tuô mai o ˈna e, “Pohehae, te pohehae noa ra oe.” E au ra e ua rave mau o ˈna e ia pohehae au. Peneiaˈe ua manaˈo o ˈna e e faaore te reira i to ˈu pohehae, ua faarahi roa ˈtu râ i te reira. Ua haamata o ˈna i te hiˈo i te tahi atu mau vahine, ma te parau e mea haviti roa ratou. Ua faaô roa te reira i roto ia ˈu e mea haihai aˈe au e aita vau e hinaarohia ra. Ua haere roa vau i te faatupu i te tahi atu manaˈo hohonu—te riri—o tei riro ei tupuraa hairiiri mau. I taua faito ra, no to ˈu ahoaho rahi e ua hinaaro vau e faataa ê ia ˈna e i to ˈna utuafare.
Ia parau te Bibilia e “area te feii, o to te ivi ïa tahuti,” e parau mau iho â te reira. (Maseli 14:30) Ua fifi aˈera to ˈu oraora-maitai-raa. Ua tupuhia vau i te aai i te vairaa maa o tei ora atâ. Ua tamau noa vau i te faaino i to ˈu oraraa na roto i te manaˈo-hape-raa i nia i te mau ohipa atoa o ta Mark e rave ra. E paheru vau i roto i to ˈna mau pute, e mai te peu e e itea ia ˈu i te mau numera niuniu, e taniuniu roa vau no te ite e o vai o te pahono mai. I roto ia ˈu iho no to ˈu haama rahi, e taˈi vau no to ˈu haama i mua ia Iehova. Aita râ vau i nehenehe e faaea i te na reira. O vau iho to ˈu enemi.
Ua ino roa to ˈu huru i te pae varua e aita vau i pure faahou. Ua here au ia Iehova e ua hinaaro mau vau e rave i te mea tia. Ua ite au i te mau irava atoa no nia i te mau tane e te mau vahine, aita râ vau i nehenehe e faaohipa i te reira. No te taime matamua i roto i to ˈu oraraa, aita vau i hinaaro faahou e ora, noa ˈtu e e tamarii faahiahia mau ta ˈu.
Ua riro mau â te mau matahiapo o te amuiraa kerisetiano ei faaitoitoraa rahi e ua rave ratou i te mau tutavaraa atoa no te tauturu ia ˈu. I to ratou râ tuatapaparaa i te tumu o to ˈu pohehae, e haavare ite au i te reira no to ˈu haama, ma te ore e farii e te farerei ra vau i taua huru fifi ra.
Oia atoa, ua ino roa to ˈu oraora-maitai-raa tae roa ˈtu i te faito e ua tia ia ˈu ia haere i te fare maˈi no te hoê tâpûraa. I reira to ˈu taaraa e eita e nehenehe e ora noa mai te reira. Ua faaoti mâua o Mark e faataa ê no e toru avaˈe no te hiˈopoa i to mâua huru tupuraa ma te faaô ore i te mau manaˈo hohonu. I te roaraa o taua taime ra ua tupu te tahi mea faahiahia mau. I roto i te vea ra A ara mai na! te vai ra te hoê tumu parau i te upoo parau “Te tauturu no te mau tamarii taata paari a te feia inu ava.”b
Te ite ra outou, mea inu ava to ˈu mama. Noa ˈtu e aita vau i hamani-ino-hia i te pae tino, aita to ˈu nau metua i faaite noa ˈˈe i te here ia matou tataitahi aore ra ia ˈu nei. Aita vau e haamanaˈo ra e ua tauahi aˈenei ta ˈu mama ia ˈu i roto i to ˈna nau rima aore ra ua parau aˈenei ia ˈu e te here nei oia ia ˈu. No reira ua paari au ma te ite ore e nafea ia here atu aore ra, e mea faufaa atoa, nafea vau ia herehia mai.
E faaite pinepine mai to ˈu mama i te mau ohipa a to ˈu papa e aita o ˈna e tiaturi ra ia ˈna. No reira ua manaˈo vau e e paari au ma te tiaturi ore i te mau tane. No te huru haapiiraa i horoahia mai ia ˈu, ua manaˈo noa vau e mea haihai aˈe au ia vetahi ê, i te mau vahine iho â râ. Ua tauturu te taioraa i taua A ara mai na! ra ia ˈu ia taa i te auraa o taua mau mea ra. No te taime matamua, ua taa vau i te mau tumu matamua o to ˈu fifi pohehae.
Ua faaite au i te tumu parau o te A ara mai na! i ta ˈu tane, o Mark, e ua tauturu atoa te reira ia ˈna ia taa hau atu â ia ˈu. Aita i maoro ua nehenehe mâua e pee i te aˈoraa a te Bibilia no nia i te mau hoa faaipoipo o te opua ra e faataa ê. Ua faahau mâua. (Korinetia 1, 7:10, 11) I teie nei ua hau roa ˈtu â to mâua faaipoiporaa i te maitai mai tei ore i itehia aˈenei. E rave amui mâua i te rahiraa o te mau ohipa, i te pae iho â ra o te mau ohipa kerisetiano. Te taa hau aˈe nei o Mark i to ˈu manaˈo. Fatata i te mau mahana atoa e parau o ˈna ia ˈu e te here nei oia ia ˈu, e i teie nei te tiaturi mau nei au i te reira.
Ia farerei mâua i te vahine tahito a Mark, e pure au ia Iehova ia haapuai mai ia ˈu, ma te ani atu ia ˈna e ia tauturu mai ia ˈu i te faaiteraa i te hoê haerea kerisetiano. E e tupu mau iho â te reira. Ua ore atoa to ˈu mau manaˈo feii no nia ia ˈna. Aita vau i atuatu faahou i te mau manaˈo tano ore aore ra aita vau i vaiiho i to ˈu feruriraa ia haere ê.
Ua faatupu noâ râ vau i te tahi mau manaˈo pohehae tano ore. Na te oraraa tia roa noa i roto i te ao apî a te Atua e faaore roa i te reira. I roto i taua area taime ra, ua haapii au i te haavî i te pohehae, maoti i te vaiiho i te reira ia mana i nia ia ˈu. Oia mau, ua fatata roa te pohehae i te faaino i to ˈu oraraa, maoti râ o Iehova e ta ˈna faanahonahoraa, ua rahi aˈe to ˈu oaoa, e ua afaro to ˈu oraora-maitai-raa. E taairaa puai faahou â to ˈu e to ˈu Atua, o Iehova.—Na te tahi hoa.
[Nota i raro i te api]
a Ua tauihia te mau iˈoa.
b A hiˈo i te A ara mai na! o te 8 no me 1992, mau api 8-12.