“E ore roa te here e mou”
FAATIAHIA E SAMUEL D. LADESUYI
Te maere nei au ia feruri anaˈe au i te rahiraa matahiti i raterehia mai e ia ite au i te mau mea atoa i faatupuhia. Ua rave o Iehova i te mau mea faahiahia mau na te fenua atoa nei. I Ilesha, i Nigeria, ua riro mai te iti o matou o tei haamata i te poro i te matahiti 1931 ei 36 amuiraa. Ua maraa te mau 4 000 taata o tei poro i Nigeria i to te feia matamua i faatuitehia o te Haapiiraa bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower tapaeraa ˈtu i te matahiti 1947, i nia hau atu i te 180 000. I te mau mahana matamua, aita matou i tiai e i tiaturi i te maraaraa o te itehia mai. Auê au i te mauruuru e ua apiti au i roto i taua ohipa faahiahia ra! A vaiiho na ia ˈu ia faatia ˈtu i te reira ia outou.
E HOO na to ˈu metua tane i te mau pupuhi e te mau ofai pupuhi i tera e tera oire; mea varavara roa o ˈna i te faaea i te fare. E hitu vahine ta ˈna o ta ˈu hoi i ite, aita râ te taatoaraa i ora i pihai iho ia ˈna ra. Ua riro to ˈu metua vahine, oia hoi te vahine a to ˈna taeae o tei pohe, ei vahine na ˈna. O ˈna te pitiraa o ta ˈna vahine, e ua ora vau i pihai iho ia ˈna ra.
I te hoê mahana ua hoˈi o Papa i te fare i muri aˈe i to ˈna farereiraa i ta ˈna vahine matamua, o te faaea i roto i te hoê oire rii tapiri. I reira, ua haapii o ˈna e te haere nei to ˈu taeae, e ere hoê â mama, i te haapiiraa. Ahuru matahiti to to ˈu taeae, hoê â to mâua matahiti. Ua faaoti ïa o Papa e e tia ia ˈu ia haere atoa i te haapiiraa. Ua horoa oia na ˈu e iva toata—e toru toata no te hoê buka e e ono toata no te hoê ofai papai. I te matahiti 1924 ïa.
Ua haamauhia te hoê pǔpǔ haapiiraa bibilia
Mai te mau matahiti matamua mai â o to ˈu oraraa, e here to ˈu no te Parau a te Atua, te Bibilia. Mea au roa na ˈu te mau haapiiraa bibilia i te fare haapiiraa e e haapopou-noa-hia vau e ta ˈu mau orometua o te haapiiraa sabati. No reira i te matahiti 1930, ua haere au e faaroo i te hoê oreroraa parau o tei horoahia e te hoê Taata haapii bibilia ratere, hoê o te mau taata matamua o tei poro i Ilesha. I muri aˈe i te oreroraa parau, ua horoa o ˈna na ˈu te hoê buka La Harpe de Dieu na roto i te reo Yoruba.
Ua haere tamau vau i te haapiiraa sabati. I teie nei ua haamata vau i te afai i te buka La Harpe de Dieu na muri iho ia ˈu e ua faaohipa vau i te reira no te faahapa papu i te tahi mau haapiiraa faaroo o tei haapiihia i reira. Ua horoahia te mau manaˈo turu, e pinepine au i te tamaˈihia e te mau aratai o te ekalesia no to ˈu peeraa i teie ‘haapiiraa apî.’
I te matahiti i muri iho, a ori haere ai au na te aroâ, ua farerei au i te hoê pǔpǔ taata e faaroo ra i te hoê taata ia paraparau atu ia ratou. Teie taata orero o J. I. Owenpa ïa, te hoê Taata haapii bibilia. Ua tonohia o ˈna i reira e William R. Brown (pii-pinepine-hia Brown Bibilia), o tei hiˈopoa i te ohipa pororaa i te Basileia i Lagos.a Ua haapii au e ua haamauhia te hoê pǔpǔ iti haapiiraa bibilia i Ilesha no te haapii i te buka La Harpe de Dieu, ua apiti atu ïa vau ia ratou.
O vau te taata apî roa ˈˈe o te pǔpǔ—e taata haere haapiiraa noâ, 16 matahiti to ˈu. I te tupuraa mau e tia ia ˈu ia huru ê, ia mǎtaˈu atoa, i te apitiraa ˈtu ma te piri roa i teie mau taata tau 30 matahiti e hau atu to ratou. Ua oaoa roa râ ratou i to ˈu faaearaa i rotopu ia ratou, e ua faaitoito ratou ia ˈu. E au ratou i te metua tane no ˈu.
Te patoiraa a te mau upoo faatere haapaoraa
Aita i maoro aˈenei ua farerei matou i te patoiraa rahi a te mau upoo faatere haapaoraa. Ua tahoê te mau katolika, te feia faaroo beretane, e vetahi atu, i aro na hoi ia ratou iho, no te patoi ia matou. Ua opua ratou e te mau faatere no taua vahi ra e haaparuparu ia matou. Ua tono ratou i te mau mutoi no te haru i ta matou mau buka, ma te parau e mea atâta te reira no te mau taata. Teie râ, ua faaara te ofitie mataeinaa e aita to ratou e tiaraa no te haru i te mau buka, e e piti hebedoma i muri iho ua faahoˈihia mai te mau buka.
I muri aˈe ua titauhia matou i te hoê putuputuraa i reira matou i te farereiraa i te oba, aore ra raatira rahi, e te tahi atu mau taata tiaraa teitei no te oire. E 30 ïa matou i taua taime ra. Te fa i tutavahia oia hoi ia ore matou e taio i te mau buka “atâta.” Ua ani ratou e e feia ěê anei matou, i to ratou râ hiˈopoaraa i to matou mau hohoˈa mata, ua parau ratou e, “No ǒ nei ratou, noa ˈtu e te vai ra vetahi mau taata ěê i rotopu ia ratou.” Ua parau ratou ia matou e aita ratou e hinaaro ra e ia tamau matou i te haapii i te mau buka o te hoê haapaoraa o te haafifi ia matou.
Ua hoˈi matou i te fare ma te faahiti ore i te parau, no te mea ua faaoti matou e eita matou e tâuˈa i teie mau taata tiaraa teitei. Ua oaoa roa te rahiraa o matou i ta matou i haapii e ua papu roa ia matou e e tamau noa matou i te haapii. No reira, noa ˈtu e ua mehameha vetahi e ua faarue ratou i ta matou pǔpǔ, ua tamau te rahiraa o matou i te haapii i roto i te fare o te hoê tamuta fare. Aita to matou e taata faatere. Ua haamata matou e te pure e i muri iho ua taio te melo tataitahi i te mau paratarapha o te buka. Hoê hora i muri iho, ua pure faahou matou e ua hoˈi atura matou i te fare. Ua faaiteitehia râ ta matou ohipa, e ua tamau noa te mau raatira e te mau aratai faaroo i te titau ia matou i te mau piti hebedoma atoa e ua faaara ratou ia matou no nia i te haapiiraa i te mau buka a te Feia haapii bibilia.
I roto i te area taime, ua tamata matou i te faaohipa i to matou ite iti no te tauturu i te mau taata, e e rave rahi o tei farii mai ia matou. Hoê i muri aˈe i te tahi, ua apiti te mau taata ia matou. Ua oaoa roa matou, aita râ matou i taa maitai roa i te haapaoraa o ta matou i faaô atu.
I te omuaraa o te matahiti 1932 ua tae mai te hoê taeae na Lagos mai no te tauturu ia matou ia faanaho, e i te avaˈe eperera ua haere mai atoa o Brown “Bibilia”. I te iteraa oia e te vai ra te hoê pǔpǔ e 30 taata ratou te rahiraa, ua aniani te taeae Brown no nia i to matou haereraa i mua no te taioraa. Ua faaite matou i te mea atoa ta matou i ite. Ua parau o ˈna e ua ineine matou no te bapetizoraa.
I te mea e e tau paura teie, ua tia ia matou ia tere atu i te hoê anavai e 14 kilometera te atea ia Ilesha, e ua bapetizohia e 30 o matou. Mai reira mai ua faarirohia matou ei feia poro i te Basileia e ua haamata matou i te haere na te mau fare. Aita matou i opua na e rave i te reira, ua ineine râ matou i teie nei i te tufa i to matou ite ia vetahi ê. Ua tia ia matou ia faaineine maitai no te fanaˈo i te turu a te Bibilia no te faahapa papu i te mau haapiiraa faaroo haavare o ta matou i farerei. No reira i ta matou mau putuputuraa, ua matau na matou i te tauaparau no nia i te mau haapiiraa faaroo, ma te tauturu i te tahi e te tahi maoti ta matou i ite.
Ta matou ohipa pororaa
Ua poro matou na te oire taatoa. Ua faaooo mai te mau taata e ua tuô tuô mai ratou ia matou, aita râ matou i te tâuˈa ˈtu. Ua oaoa rahi matou no te mea tei ia matou ra te parau mau, noa ˈtu e mea rahi â te tia ia matou ia haapii.
Ua haere matou i tera e tera fare i te mau sabati atoa. E tuu mai na te mau taata i te tahi mau uiraa, e e tamata matou i te pahono atu. I te mau sabati po e horoa na matou i te hoê oreroraa parau huiraatira. Aita ta matou e Piha no te Basileia, no reira ua putuputu matou i rapaeau noa. Ua haaputuputu matou i te mau taata, ua horoa ˈtu matou i te hoê oreroraa parau e ua titau matou ia ratou ia tuu mai i te mau uiraa. I te tahi taime e poro matou i roto i te mau ekalesia.
Ua haere atoa matou i te mau vahi i reira aita te mau taata i faaroo aˈenei i te mau Ite no Iehova. I te rahiraa o te taime, e na nia matou i te pereoo tataahi ia haere, i te tahi râ mau taime e tarahu matou i te hoê pereoo faauta taata. Ia tapae matou i te hoê oire rii, e pû matou ma te puai. E faaroo te oire rii taatoa ia matou! E haavitiviti te mau taata i te horo no te ite eaha râ tera. I muri iho e horoa matou i ta matou poroi. Ia faaoti matou, e taputo te mau taata no te fanaˈo i ta matou mau buka. E rave rahi buka ta matou i opere.
Ua tiai ru matou i te faraa mai o te Basileia o te Atua. Te haamanaˈo ra vau e i to matou fanaˈoraa i te Buka matahiti 1935, ua ani te hoê taeae, i to ˈna iteraa i te tabula irava mahana taatoa no taua matahiti ra e: “O te auraa anei e e mairi faahou te hoê matahiti taatoa hou a fa mai ai o Aramagedo?”
Ei pahonoraa ua ani te taeae faatere e: “Te manaˈo ra anei oe, taeae, ahiri e e fa mai o Aramagedo ananahi, e faaea tatou i te taio i te Buka matahiti?” I to te taeae pahonoraa ˈtu e eita, ua parau te taeae faatere e: “No te aha ïa oe e iriâ ˈi?” Ua tiai ru tatou, e te tiai ru noâ ra tatou, i te mahana o Iehova.
Te mau matahiti o te tamaˈi
I te roaraa o te piti o te tamaˈi rahi, ua opanihia te haponoraa o ta matou mau buka. Ua faaite te hoê taeae i Ilesha ma te ite ore i te buka ra Riches i te hoê mutoi. Ua ani atu te mutoi e: “Na vai teie buka?” Ua parau atura te taeae e na ˈna iho. Ua parau te mutoi e mea opanihia taua buka ra, ua haru oia ia ˈna, e ua tuu atura ia ˈna i roto i te fare auri.
Ua haere au i te fare mutoi e, i muri aˈe i to ˈu tuatapaparaa, ua aufau vau no te taeae e ia tuuhia mai o ˈna i rapae. I muri iho ua taniuniu vau i te taeae Brown i Lagos no te faaite ia ˈna i te ohipa i tupu. Ua ani atoa vau e mai te peu e te vai ra te hoê ture o te opani ra e ia operehia ta matou mau buka. Ua parau te taeae Brown ia ˈu e ua opani-noa-hia te haponoraa, eiaha râ te opereraa, o ta matou mau buka. E toru mahana i muri iho, ua tono te taeae Brown i te hoê taeae na Lagos mai no te haere mai e hiˈo i te ohipa e tupu ra. Ua faaoti teie taeae e e tia ia matou paatoa ia haere i roto i te ohipa pororaa i te mahana i muri iho e te mau vea e te mau buka.
Ua opere haere matou i te reira. Hoê hora i muri iho, ua faaitehia mai ia ˈu e ua haruhia te rahiraa o te mau taeae. Ua haere ïa mâua te taeae ratere i te fare mutoi. Ua patoi te mau mutoi i te faaroo i ta mâua faataaraa e aita te mau buka i opanihia.
Ua afaihia na 33 taeae i haruhia i mua i te Tiribuna a te Haava Rahi, e ua haere atoa vau na muri iho ia ratou. Ua tuô te mau taata o te oire o tei ite ia matou i te afairaahia e, “Ua oti te ohipa a teie mau taata i teie nei. Eita ratou e haere mai faahou i ǒ nei.”
Ua vauvauhia te pariraa i mua i te haava rahi, te hoê taata no Nigeria. Ua hohorahia te mau buka e te mau vea atoa. Ua ani o ˈna e na vai i faatia i te raatira o te mau mutoi ia tapea i teie mau taata. Ua pahono te raatira o te mau mutoi e ua pee o ˈna i te mau faaueraa a te ofitie mataeinaa. Ua titau aˈera te haava rahi i te raatira o te mau mutoi e e maha o to matou mau tia, o vau atoa, ia haere i roto i ta ˈna piha ohipa.
Ua ani o ˈna e o vai o Tane Brown. Ua parau matou ia ˈna e e tia oia na te Taiete Watch Tower i Lagos. Ua parau maira o ˈna ia matou e ua tae mai te hoê poroi faataehia mai e Tane Brown no nia ia matou. Ua faanuu oia i te ohipa o taua mahana ra e ua tuu oia i te mau taeae ma te hiˈopoahia. I te mahana i muri iho ua faaore o ˈna i te pariraa i nia i te mau taeae, ua faatiamâ oia ia ratou, e ua faaue o ˈna i te mau mutoi ia faahoˈi i te mau buka.
Ua hoˈi matou i Ilesha, ma te himenemene. Ua haamata faahou te mau taata i te tuô, i taua râ taime ua parau ratou e, “Ua haere mai faahou ratou!”
Ua haamaramaramahia te ture a Iehova no nia i te faaipoiporaa
I te matahiti 1947 to na taata matamua e toru no Gileada i faatuitehia tapaeraa i Nigeria. Te tavini noâ ra te hoê o teie mau taeae, o Tony Attwood, i te Betela no Nigeria. Mai taua taime ra, ua ite matou i te mau tauiraa rarahi i roto i te faanahonahoraa a Iehova i Nigeria. Hoê o te mau tauiraa rarahi o ta matou i manaˈo no nia ïa i te faaipoiporaa e e rave rahi mau vahine.
Ua faaipoipo vau ia Olabisi Fashugba i te avaˈe febuare 1941 e ua taa maitai au e eiaha e faaipoipo i te tahi atu â mau vahine. Tae roa ˈtu râ i te matahiti 1947 i to te mau mitionare taeraa mai, e peu matauhia te faaipoiporaa e e rave rahi mau vahine i roto i te mau amuiraa. Ua parauhia i te mau taeae o tei faaea e e rave rahi mau vahine e ua faaipoipo ratou e e rave rahi mau vahine ma te ite ore e e mea ino. No reira mai te peu e e piti aore ra e toru aore ra e maha aore ra e pae vahine ta ratou, e nehenehe ratou e faaea noa ia ratou ra, eiaha râ ratou ia rave faahou â i te tahi atu vahine. O te faaueraa ïa ta matou i fanaˈo.
E rave rahi mau taata o tei haamarirau i te apitiraa ˈtu ia matou, te Taiete Kerubi e Seraphi iho â râ i Ilesha. Ua parau ratou e o te mau Ite no Iehova anaˈe o te haapii ra i te parau mau. Ua farii ratou i ta matou mau haapiiraa e ua hinaaro ratou e taui i ta ratou mau ekalesia ei mau Piha no te Basileia. Ua rave puai matou i te ohipa no te faatupu i te reira. Ua haamau atoa matou i te mau pu faaineineraa i ta ratou mau matahiapo.
Ua horoahia ˈtura i muri iho i te aratairaa apî no nia i te faaipoiporaa e e rave rahi mau vahine. Ua horoa te hoê o te mau mitionare i te hoê oreroraa parau i te hoê tairururaa haaati i te matahiti 1947. Ua faahiti oia i te haerea e te mau peu maitai. I muri iho ua faahiti oia i te Korinetia 1, 6:9, 10, o te na ô ra e eita te taata parau-tia ore e fanaˈo i te Basileia o te Atua. Ua parau faahou oia i muri iho e: “E eita te taata mea rahi ta ˈna vahine e fanaˈo i te Basileia o te Atua!” Ua pii te mau taata i tae mai e: “Auê, eita te feia mea rahi ta ratou vahine e fanaˈo i te Basileia o te Atua!” Ua tupu aˈera te amahamaharaa. Mai te tamaˈi ra hoi te huru. Ua faaea e rave rahi taata o tei apiti apî mai i te taati atu, ma te parau e: “Mauruuru te Atua e, aita matou i haere atea roa ˈtu.”
Teie râ, ua haamata te rahiraa o te mau taeae i te faatitiaifaro i to ratou haerea na roto i te tuuraa i ta ratou mau vahine ia haere. Ua horoa ratou i te moni na ratou e ua parau ratou e, ‘Mai te peu e mea apî oe, a haere e a imi i te tahi atu tane. Ua hape au i te faaipoiporaa ia oe. I teie nei e tia ia ˈu ia faaipoipo i te hoê noa vahine.’
Aita i maoro ua tupu te tahi atu fifi. I muri aˈe i te faaotiraa e e rave ratou i te hoê noa vahine e e faahoˈi i te toea, ua taui vetahi i to ratou manaˈo e ua hinaaro ratou e faaea i te hoê o te mau vahine e e faahoˈi i te vahine ta ratou i tapea na! Ua haamata faahou te arepurepuraa.
Ua horoahia te tahi atu â aratairaa e te pu rahi i Brooklyn, niuhia i nia i te Malaki 2:14, o te faahiti ra i “te vahine a to apîraa na.” Ua faataa te aratairaa e e tia i te mau tane ia faaea i te vahine matamua o ta ratou i faaipoipo. Mea na reira te tumu parau i te faatitiaifaro-roa-raahia.
Te mau haamaitairaa o te taviniraa
I te matahiti 1947 ua haamata te Taiete i te haapuai i te mau amuiraa e i te faanaho ia ratou ei tuhaa haaati. Ua hinaaro ratou e nomino i te mau taeae paari o tei aravihi i te pae no te ite ei ‘mau tavini no te mau taeae,’ piihia i teie nei e tiaau haaati. Ua ani te taeae Brown ia ˈu e e farii anei au i taua nominoraa ra. Ua parau atu vau e te tumu i bapetizo ai au ia ˈu no te raveraa ïa i te hinaaro o Iehova, ma te parau faahou e: “Ua bapetizo atoa oe ia ˈu. Ia nehenehe au i teie nei e tavini ia Iehova hau atu â, e manaˈo anei oe e e patoi au?”
I te avaˈe atopa o taua matahiti ra, ua titauhia e hitu o matou i Lagos e ua faaineinehia matou hou a tonohia ˈi matou i roto i te tuhaa haaati. I taua mau mahana ra mea rahi mau te mau tuhaa haaati. Ua vahihia te fenua taatoa i roto e hitu noa tuhaa haaati. Mea iti roa te mau amuiraa.
Mea fifi mau ta matou ohipa ei mau tavini no te mau taeae. E haere matou na raro noa e rave rahi kilometera te atea i te mau mahana atoa, mea pinepine na roto i te mau uru raau veavea e te haumi rahi no te pae rua ma. E tia ia matou i te mau hebedoma atoa ia tere i tera e tera oire rii. I te tahi taime ua manaˈo vau e e fati to ˈu nau avae. I te tahi taime ua manaˈo vau e e pohe au! Ua tupu atoa râ te oaoa rahi, i te iteraa iho â râ i te rahiraa taata e maraa noa ˈtura o tei anaanatae mai i te parau mau. Inaha hoi, i roto e hitu noa matahiti, ua tataimaha te numera o te feia poro i roto i taua fenua ra!
Ua rohi au i roto i te tuhaa haaati tae roa ˈtu i te matahiti 1955, i tia ˈi ia ˈu ia hoˈi i Ilesha no te mea ua roohia vau i te maˈi, i reira vau i te nominoraahia ei tiaau oire. Ua tauturu to ˈu faaearaa i te fare ia ˈu ia horoa hau atu â i te ara-maite-raa no te tauturu i to ˈu utuafare i te pae varua. I teie nei mahana te tavini nei ta ˈu nau tamarii e ono atoa ia Iehova ma te haapao maitai.
E ore roa te here mau e mou
Ia hiˈo vau i muri i te roaraa o te mau matahiti, e rave rahi roa mea o ta ˈu e mauruuru nei. Te vai ra te mau inoinoraa, te mau haapeapearaa, e te maˈi, te vai atoa ra e rave rahi mau oaoaraa. Noa ˈtu e ua noaa ia matou i te ite e te maramarama i te roaraa o te mau matahiti, ua haapii au na roto i te ohipa ta ˈu i farerei i te auraa o te Korinetia 1, 13:8, o te na ô ra e: “E ore roa te [here] e mou.” Mai te peu e te here nei outou ia Iehova e te tapea papu nei outou i roto i ta ˈna taviniraa, e tauturu oia ia outou i roto i to outou mau fifi e e haamaitai rahi oia ia outou.
Te rahi noa ˈtura te maramarama o te parau mau. I te mau mahana a haamata ˈi matou, ua manaˈo matou e ua fatata roa o Aramagedo; no reira ïa matou i haavitiviti ai i te rave i te mau mea atoa o ta matou e nehenehe e rave. Ua ravehia râ te reira no to matou maitai. No reira vau e farii ai i te mau parau a te papai salamo: “E haamaitai au ia Iehova, oi vai aˈe to ˈu ora; e himene au i tau Atua oi vai aˈe au nei.”—Salamo 146:2.
[Nota i raro i te api]
a Ua piihia te taeae Brown e Brown Bibilia no te peu matauhia e a ˈna oia hoi ia haafaufaa i te Bibilia ei mana faatere hopea.—A hiˈo i te tumu parau “Te ootiraa a te hoê poro evanelia mau” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no setepa 1992, api 32.
[Hohoˈa i te api 23]
Samuel raua o Milton Henschel i te matahiti 1955
[Hohoˈa i te api 24]
Samuel e ta ˈna vahine, o Olabisi