VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 15/8 api 12-17
  • Te hoê titauraa here mau no te feia o tei rohirohi

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te hoê titauraa here mau no te feia o tei rohirohi
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te feia i “haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia”
  • Te tumu mau o te hopoia teimaha
  • Te titauraa a Iesu i teie nei mahana
  • Te tamǎrûraa e te tamahanahanaraa
  • Mataio 11:28-30: “E haere mai outou ia ˈu nei, . . . e na ˈu outou e faaora”
    Te auraa o teie mau irava
  • ‘Ia mahanahana to outou aau’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • “A haere mai ia ˈu nei . . . na ˈu e tamahanahana ia outou”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2019
  • Tamǎrûraa i te ahoaho—Te hoê ravea au ia faaohipahia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 15/8 api 12-17

Te hoê titauraa here mau no te feia o tei rohirohi

“E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora.”—MATAIO 11:28.

1. Eaha ta Iesu i ite atu i Galilea i te toruraa o to ˈna tere pororaa?

FATATA i te omuaraa o te matahiti 32 o to tatou nei tau, tei te toruraa o Iesu i to ˈna tere pororaa na te mataeinaa no Galilea. Ua ratere oia na roto i te mau oire e te mau oire rii, “i te haapiiraa i roto i to ratou mau sunago, e te aˈoraa i te parau maitai o te hau, e te faaoraraa i te mau maˈi e te mau pohe atoa o te taata.” A rave ai oia i te reira, ua ite aˈera oia i te nahoa taata, e “aroha ˈtura oia ia ratou, no te mea, ua purara ratou e ua faarue-taue-hia, mai te mamoe tiai ore ra.”—Mataio 9:35, 36.

2. Mea nafea to Iesu tautururaa i te mau taata?

2 Teie nei râ, ua rave o Iesu hau atu i te aroha-noa-raa i te nahoa taata. I muri aˈe i to ˈna aˈoraa i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure i “te Fatu o te ohipa,” te Atua ra o Iehova, ua tono atura oia ia ratou no te tauturu i te mau taata. (Mataio 9:38; 10:1) I reira to ˈna horoaraa i te mau taata i te haapapuraa e nafea e noaa ˈi te tamǎrûraa e te tamahanahanaraa mau. Ua faatae roa oia ia ratou ra i teie nei titauraa mahanahana mau e: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora. A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora i to outou [nephe].”—Mataio 11:28, 29.

3. No te aha e ua riro te titauraa a Iesu ei piiraa tano maitai no teie nei tau?

3 Te ora nei tatou i teie nei i te hoê tau ta te rahiraa e manaˈo nei e mea teimaha roa te hopoia. (Roma 8:22; Timoteo 2, 3:1) No vetahi, e titau te imi-noa-raa i te mau maitai no te oraraa e rave rahi taime e te ito e ua iti atura ïa ta ratou e horoa no to ratou utuafare, te mau hoa, aore ra no te tahi atu ohipa. Te teimaha nei e rave rahi i te maˈi ino mau, te mauiui, te hepohepo rahi, e te tahi atu mau fifi i te pae tino e i te pae o te mau manaˈo e horuhoru ai ra. Ma te taa i te hepohepo, te tamata nei vetahi i te faaô taatoa ia ratou na roto i te maimi-hua-raa i te mea e navenave ai ra, te tamaa, te inuraa e tae noa ˈtu te rave-hua-raa i te raau taero. Papu maitai, e aratai te reira ia ratou i roto i te mau peu ino mau, ma te afai mai na ratou i te mau fifi e te mau hopoia teimaha roa ˈtu â. (Roma 8:6) Ma te maramarama, ua riro mau te titauraa here mau a Iesu ei piiraa i teie nei mahana mai ta ˈna i rave i taua tau ra.

4. Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa no te ite e nafea ia fanaˈo i te titauraa here mau a Iesu?

4 Tei raro aˈe te mau taata no te tau o Iesu i te aha, mai te huru ra e ua “purara ratou e ua faarue-taue-hia,” o tei turai ia Iesu ia aroha ia ratou? Eaha te zugo e te mau hopoia teimaha te tia ia ratou ia amo, e mea nafea te titauraa a Iesu i te tautururaa ia ratou? E tauturu mau â te pahonoraa i taua mau uiraa ra ia tatou ia fanaˈo tatou i te titauraa here mau ta Iesu i faatae i te feia o tei rohirohi.

Te feia i “haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia”

5. No te aha e ua tano e ia faatia te aposetolo Mataio i taua ohipa ra i tupu i roto i te taviniraa a Iesu?

5 Mea anaanatae mau ia tapao e o Mataio anaˈe o te faatia nei i taua ohipa ra i roto i te taviniraa a Iesu. E telona o Mataio, tei pii-atoa-hia e Levi i mutaa ihora, ua matau maitai oia i te hoê iho â zugo te tia i te nunaa ia amo. (Mataio 9:9; Mareko 2:14) Te parau ra te buka ra Daily Life in the Time of Jesus e: “Mea teimaha mau te mau tute te tia i [te mau ati Iuda] ia aufau e te moni e na roto te tahi atu â maitai aore ra ohipa, e ua hau atu â i te teimaha no ratou i roto i na tuhaa e piti e tapapa ra te tahi e te tahi, te mau tute i te pae tivila e te mau tute i te pae faaroo; e aita hoê aˈe tute iti aˈe.”

6. (a) Eaha te faanahoraa tute i faaohipahia i te tau o Iesu? (b) No te aha e ua roaa i te mau telona i taua huru roo ino mau? (c) Eaha ta Paulo i hinaaro e faahaamanaˈo i to ˈna mau hoa kerisetiano?

6 Na te faanahoraa tute o taua tau ra i faariro i te reira ei ohipa teimaha. Tei te mau mana faatere Roma te tiaraa ia titau i te mau tute i roto i te mau mataeinaa e tei nia roa te moni titauhia. E faaohipa ratou i te tahi mau taata i roto i taua mau oire ra no taua ohipa titauraa i te moni o te tute. E imi te taata tataitahi e haa ra i roto i teie ohipa i te tahi tuhaa apî na ˈna iho aore ra e tufa oia i te apî. Ei hiˈoraa, ua faatia o Luka e “tei reira te hoê taata o Zakaio te iˈoa, e taata taoˈa e e telona rahi hoi.” (Luka 19:2) Mai te huru ra e ua monihia te “taata taoˈa e e telona rahi hoi” o Zakaio e te mau taata i raro aˈe i ta ˈna aratairaa na roto i te haaveveraa i te mau taata. Na te titau-hua-raa e te eiâraa i faatupuhia e taua mau huru faanahoraa ra i rave e ia tuu te taata i te mau telona i roto i te anairaa o te mau taata rave hara e te feia faaturi, e ua tano iho â paha i roto i te rahiraa o te mau tuhaa. (Mataio 9:10; 21:31, 32; Mareko 2:15; Luka 7:34) I te mea e te manaˈo ra te mau taata e te amo nei ratou i te hopoia maraa ore, eita ïa e maerehia e ua hinaaro te aposetolo Paulo e faahaamanaˈo i to ˈna mau hoa kerisetiano eiaha e riri i raro aˈe i te zugo a to Roma ia “tuu atu i te mea e au i te taata atoa ra, e taoˈa aufauhia ta ˈna ra, e aufau atu ïa; e telo ta ˈna ra, ei telo ïa.”—Roma 13:7a; a faaau e te Luka 23:2.

7. Mea nafea te haapueraa ture a to Roma i tuu faahou i te hopoia i nia i te mau taata?

7 Ua faahaamanaˈo atoa o Paulo i te mau kerisetiano ia faahoˈi i “tei mǎtaˈuhia ra, e mǎtaˈu atu â ïa; o tei faateiteihia ra, e faateitei atu â ïa.” (Roma 13:7b) Ua matauhia te feia no Roma no to ratou ino e no te etaeta o ta ratou mau ture. E faaohipa-pinepine-hia te ruturaa, te tairiraa, te tau fare tapearaa atâta, e te haapoheraa ei ravea e ia auraro noa te mau taata ia ratou. (Luka 23:32, 33; Ohipa 22:24, 25) E mana atoa to te mau aratai ati Iuda no te horoa i taua mau faautuaraa ra ia ite anaˈe ratou e ua tano. (Mataio 10:17; Ohipa 5:40) E huru faanahoraa no te faatîtî te reira, aore ra e mea teimaha atoa, no te mau taata e ora ˈtu i raro aˈe.

8. Mea nafea te mau aratai i te pae faaroo i te faateimaharaa i te hopoia i nia i te mau taata?

8 Hau atu i te teimaha o te mau tute e mau ture a to Roma, te vai ra te zugo i tuuhia i nia i te mau taata o te nunaa e te mau aratai i te pae faaroo o taua tau ra. Oia mau, ua riro te reira ei tapitapiraa matamua no Iesu i to ˈna faataaraa i te mau taata e “haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia.” Ua parau o Iesu e maoti i te horoa i te tiaturiraa e te tamahanahanaraa no te feia i teimaha i te hopoia, ua tuu na te mau aratai i te pae faaroo “i te hopoia teimaha e te maraa ore, e te tuu nei i nia i to vetahi ê tapono; e ore râ te hoê rima o ratou e faatiaia noa ˈtu i taua mau hopoia ra.” (Mataio 23:4; Luka 11:46) Mea taa maitai i roto i te mau Papai i te hohoˈa o te mau aratai i te pae faaroo—te mau papai parau iho â râ e te mau Pharisea—ei pûpû teoteo, aroha ore, e te haavarevare. Te hiˈo nei ratou i te mau taata o te nunaa mai te feia ite ore e te viivii, e te haavahavaha nei ratou i te feia ěê i rotopu ia ratou. Te tapao nei te hoê faatiaraa no nia i to ratou huru e: “Te hoê taata o te faateimaha i te hoê puaahorofenua i teie nei mahana e faautuahia oia i mua i te ture. Eaha te parau no te hoê taata o te tuu ra i na 613 ture i nia i ‘te mau taata o te nunaa’ e aita ta ˈna e faaineineraa i te pae faaroo; e i reira, e aita i tauturu noa ˈˈe ia ratou, ma te faautua ia ratou ei mau taata e aita e atua?” Papu maitai, e ere te Ture a Mose i te hopoia teimaha mau, o te rahiraa peu tutuu râ e faahepohia i te taata te mea teimaha.

Te tumu mau o te hopoia teimaha

9. Nafea e faaauhia ˈi i te mau tupuraa i nia i te mau taata i te tau o Iesu i te huru tupuraa i te tau o te Arii ra o Solomona?

9 I te tahi mau taime, ua teimaha mau te titauraa moni i tuuhia i nia i te mau taata, e na te reira i haaparare i te veve. Ua tia i te mau ati Iseraela ia aufau i te mau tute tano i haamauhia e te Ture a Mose. No reira i te roaraa o te faatereraa a Solomona, ua turu te taata i te mau opuaraa moni rahi mau no te nunaa, mai te paturaa i te hiero e te tahi atu mau fare rahi. (Te mau arii 1, 7:1-8; 9:17-19) Tera râ, te faaite atoa mai nei te Bibilia ia tatou no nia i te mau taata o te “amuraa e te inuraa e te faaarearearaa ia ratou. . . . Parahi noa ihora Iuda raua o Iseraela ma te hau, o te taata atoa i raro aˈe i ta ˈna vine e ta ˈna suke, mai Dana mai e tae noa ˈtura i Bere-seba, e hope roa aˈera to Solomona anotau.” (Te mau arii 1, 4:20, 25) Eaha te vahi taa ê?

10. Eaha mau na te tumu o Iseraela i farerei ai i taua huru tupuraa i te senekele matamua?

10 Ia tapea noa te nunaa i to ˈna haapao maitai i te pae o te haamoriraa mau, e fanaˈo ratou i te farii maitai o Iehova e e haamaitaihia ratou e te hau e te taoˈa rahi noa ˈtu te mau haamâuˈaraa rahi a te nunaa. Teie nei râ, ua faaara o Iehova e ahiri ratou i “fariu ê . . . e ia ore ia pee mai [ia ˈna], e ia ore hoi ia haapao mai i [ta ˈna] parau,” e ite ratou i te mauiui o te mau faahopearaa ino mau. Oia mau, “e riro hoi Iseraela i te taua-parau-hia, e ei parabole, i te taata atoa ra.” (Te mau arii 1, 9:6, 7) Te reira mau te ohipa o tei tupu. Ua vai o Iseraela i raro aˈe i te aratairaa o te mau faatereraa ěê, e te basileia hanahana mau ua faarirohia ei aihuaraau o te mau hau emepera o te fenua ěê. Auê hoi mau faahopearaa peapea mau no te haapao-ore-raa i ta ratou mau hopoia i te pae varua!

11. No te aha o Iesu i manaˈo ai e “ua purara [te mau taata] e ua faarue-taue-hia, mai te mamoe tiai ore ra”?

11 E tauturu taua mau parau atoa ra ia tatou ia taa e no te aha Iesu i manaˈo ai e ua “purara [te mau taata] e ua faarue-taue-hia.” E mau ati Iseraela ratou, te nunaa a Iehova, e te rahiraa te tamata nei i te ora ia au i te mau ture a te Atua e te faaafaro nei i to ratou haamoriraa i nia i te hoê eˈa fariihia. Teie nei râ, ua faaohipahia ratou e ua faateimahahia eiaha noa na te tuhaa politita e te mau puai tapihooraa tauihaa, na te mau aratai apotata i te pae faaroo atoa râ i rotopu ia ratou. Ua riro ratou “mai te mamoe tiai ore ra” no te mea e aita e taata no te haapao ia ratou aore ra no te paruru ia ratou. Te hinaaro nei ratou i te tauturu no te faaruru i te mau ohipa fifi mau o te oraraa. Auê hoi i te tano mau te titauraa here mau e te maitai a Iesu!

Te titauraa a Iesu i teie nei mahana

12. Eaha te mau faateimaharaa e itehia ra e te mau tavini a te Atua e te tahi atu mau taata aau rotahi i teie nei mahana?

12 I roto i te tuhaa rahi, hoê â huru i teie nei mahana. Te ite ra te mau taata aau rotahi o te tamata nei i te ora ma te haavare ore i roto i ta ratou mau ohipa tapihoo i te faateimaharaa e te mau aniraa no ǒ mai i te faanahoraa o te mau mea iino fifi mau ia faaruru atu. Tae noa ˈtu i te feia o tei pûpû i to ratou ora no Iehova e nehenehe atoa ratou e faaruru i te mau mana iino. Te faaite nei te mau tabula e i rotopu i te mau tavini o Iehova, te ite nei vetahi i te fifi rahi e maraa noa ˈtura no te amo i ta ratou mau hopoia, noa ˈtu e te hinaaro nei ratou e na reira. Te teimaha nei, te rohirohi nei, te paruparu nei ratou. Te feruri atoa nei vetahi e e tia ia ratou ia faaea i te haapeapea, ia haamoe ia ratou no te faanahonaho i to ratou mau manaˈo. Ua manaˈo aˈena anei outou mai te reira? Ua matau anei outou i te hoê taata i roto i taua huru tupuraa ra? Oia, e auraa rahi to te titauraa mahanahana mau a Iesu no tatou i teie nei mahana.

13. No te aha tatou i papu ai e e nehenehe o Iesu e tauturu ia tatou ia ite i te tamǎrûraa e te tamahanahanaraa?

13 Na mua ˈˈe Iesu i faahiti ai i ta ˈna titauraa here mau, ua parau oia e: “Ua hope roa te mau mea atoa i te pûpûhia mai e tau Metua ia ˈu nei, e aore roa te hoê i ite i te Tamaiti, maori râ o te Metua; aore hoi te hoê i ite i te Metua, maori râ o te Tamaiti; e ta te Tamaiti i hinaaro i te faaite atu.” (Mataio 11:27) No te taairaa piri roa e vai ra i rotopu ia Iesu e to ˈna Metua, ua papu ia tatou e ia farii anaˈe tatou i te titauraa a Iesu no te riro ei pǐpǐ na ˈna, e nehenehe tatou e ô i roto i te mau taairaa piri roa e o Iehova, “te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana.” (Korinetia 2, 1:3; a faaau e te Ioane 14:6.) Hau atu, i te mea e ‘ua hope roa te mau mea atoa i te pûpûhia ia ˈna,’ tei ia Iesu Mesia anaˈe te mana e te puai no te haamâmâ i ta tatou mau hopoia. Teihea mau hopoia? Te mau hopoia i tuuhia mai e te mau faanahoraa i te pae politita, i te pae tapihooraa, e i te pae faaroo ino mau, mai te mau hopoia atoa i tuuhia mai e to tatou huru taata hara e te tia ore. Auê hoi mau manaˈo faaitoito e te mahanahana o tei tano hoi mai te omuaraa ra!

14. No teihea mau haaraa Iesu i horoa ai i te tamahanahanaraa?

14 Ua tae roa o Iesu i te parau e: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora.” (Mataio 11:28) Papu maitai e aita o Iesu e parau ra no nia i te ohipa teimaha, no te mea ua parau pinepine oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia rave puai i te ohipa e vai ra ia ratou ra. (Luka 13:24) Te auraa o te parau ra “haˈa” (“ohipa ma te puai,” Kingdom Interlinear) oia hoi te ohipa tamau e te rohirohi, mea pinepine e aita e faahopearaa maitai. E te horoa ra te parau ra “teiaha i te hopoia” i te manaˈo o te amoraa i te hopoia na nia ˈˈe i tei maraa ra. E nehenehe te taa-ê-raa e faaauhia i rotopu i te hoê taata e heru no te imi i te hoê taoˈa huna e te hoê o te heru ra i te apoo i roto i te hoê aua ohipa. Te rave nei raua i te hoê â huru ohipa. No te tahi, o te ohipa ïa e ravehia ma te faaoromai, area no te tahi, e ohipa hope ore ïa. Na te fa o te ohipa aore ra te ereraa i te tapao e horoa i te taa-ê-raa.

15. (a) Eaha te mau uiraa te tia ia tatou iho ia ui mai te peu e te manaˈo ra tatou e mea teimaha te hopoia i nia i to tatou mau tapono? (b) Eaha te nehenehe e parauhia no nia i te tumu o ta tatou mau hopoia?

15 Te manaˈo ra anei outou e te ‘haˈa rahi nei outou e te teiaha nei outou i te hopoia,’ no te mea e te titau-rahi-hia ra to outou taime e to outou puai? E mea teimaha anei te hopoia o ta outou iho e amo ra? Ahiri e e, e tia ia outou ia uiui ia outou iho e, ‘Eaha ta ˈu e haa rahi nei? Eaha te huru hopoia o ta ˈu e amo nei?’ No nia i te reira, ua hiˈopoa te hoê taata tuatapapa bibilia e hau atu i te 80 matahiti i teie nei e: “Mai te peu e e haapao tatou i te mau hopoia o te oraraa e matara mai ïa e piti huru tuhaa; e parau tatou i te reira ei hopoia i tuuhia mai e o te ore e nehenehe e ape: te hopoia te tia ia tatou ia rave, e te hopoia tei ore i titauhia, i nia i ta tatou iho mau ohipa.” Ua parau faahou mai oia e: “E maere tatou paatoa, i muri aˈe i te hoê hiˈopoa-maite-raa ia tatou iho, no te ite e te taatoaraa o te hopoia o ta tatou e amo ra e mea faahepohia.”

16. Eaha te mau hopoia ta tatou e nehenehe e faahepo ia tatou iho ia amo ma te paari ore?

16 Eaha vetahi o te mau hopoia o te faahepohia i nia ia tatou? I teie nei mahana te ora nei tatou i roto i te hoê ao nounou taoˈa, e here nei i te mau mea e navenave ai ra, e te viivii i te pae morare. (Timoteo 2, 3:1-5) Tei raro aˈe atoa te mau kerisetiano i pûpû ia ratou i te faateimaharaa no te apee i te huru ahu i matara apî e te huru o te oraraa o te ao nei. Ua papai te aposetolo Ioane no nia i “te hinaaro tia ore o te tino nei e te hinaaro tia ore o te mata nei, e te ahaaha o te oraraa nei.” (Ioane 1, 2:16) E mau mana puai teie o te nehenehe e hauti ohie i nia ia tatou. Ua itehia vetahi o tei hinaaro e faaô hohonu i roto i te mau tarahu ia nehenehe ratou e fanaˈo hau atu â i te mau faaanaanataeraa o te ao aore ra no te tapea i te tahi faito oraraa. Ua ite atu ratou e e tia ia ratou ia haamâuˈa hau atu i te taime no te raveraa i te ohipa, aore ra no te faarahi atu â i te ohipa, no te haaputu i te moni no te aufau i ta ratou mau tarahu.

17. Eaha te huru tupuraa o te faateimaha roa ˈtu â i te amo i te hopoia, e nafea te reira ia faatitiaifarohia?

17 E feruri paha te hoê taata e e ere i te mea ino ia fanaˈo i te taoˈa mai ta vetahi ra aore ra ia rave i te tahi mea mai ta vetahi e rave ra, mea faufaa ia hiˈo ahiri e te tuu faahou nei oia i roto i ta ˈna hopoia i te tahi ohipa tei ore i titauhia. (Korinetia 1, 10:23) I te mea e e nehenehe noa te hoê taata e amo hau atu, e tia ïa e ia faaorehia te tahi no te rave i te tahi atu hopoia. Mea pinepine, o te mau ohipa faufaa no to tatou maitai i te pae varua—te haapiiraa tataitahi o te Bibilia, te taeraa ˈtu i te mau putuputuraa, e te taviniraa—te faaore-na-mua-hia. Te faahopearaa o te ereraa i te itoito i te pae varua, o te faateimaha hoi ia amo i te hopoia. Ua faaara o Iesu Mesia i taua mau fifi ra i to ˈna parauraa e: “E ara râ ia outou, o tei teimaha outou i te rahi o te maa e te taero, e te peapea o teie nei ao, a roohia mai ai outou e taua mahana ra aore i manaˈohia. E roohia mai hoi to te ao atoa nei i te reira mai te marei ra.” (Luka 21:34, 35; Hebera 12:1) Mea fifi mau ia ite i te hoê marei e ia ape atu i te reira mai te peu e ua teimaha te hoê taata e ua rohirohi oia.

Te tamǎrûraa e te tamahanahanaraa

18. Eaha ta Iesu i pûpû atu i te feia i haere mai ia ˈna ra?

18 No reira ma te here, ua pûpû mai o Iesu i te ravea: “E haere mai outou ia ˈu nei, . . . e na ˈu outou e faaora.” (Mataio 11:28) Te parau ra “faaora” i ǒ nei e te parau ra “ora” i roto i te irava 29 no roto mai ïa i te parau heleni ra o te tano no te parau ra ta te huriraa Septante e faaohipa no te haamatara i te parau hebera ra no te “sabati” aore ra te “haapaoraa i te mahana sabati.” (Exodo 16:23) No reira, aita o Iesu i tǎpǔ e te feia o te haere mai ia ˈna ra e aita ïa ratou e rave faahou i te ohipa, ua tǎpǔ râ oia e na ˈna e tamahanahana ia ratou e ineine atu ai ratou no te ohipa te tia ia ratou ia faatupu ia au i te opuaraa a te Atua.

19. Nafea te hoê taata ia ‘haere ia Iesu ra’?

19 Nafea râ te hoê taata ia ‘haere mai ia Iesu ra’? I ta ˈna ra mau pǐpǐ, ua parau atu o Iesu e: “O te taata i hinaaro i te pee mai ia ˈu, e faarue oia ia ˈna iho, a rave ai i ta ˈna [pou haamauiuiraa], a pee mai ai ia ˈu.” (Mataio 16:24) Inaha, no te haere ia Iesu ra te titauhia ra ia auraro i te hoê noa hinaaro i ta te Atua e ta te Mesia, te fariiraa i te tahi huru hopoia, e ia faatupu tamau i te reira. Te titau rahi ra anei te reira? Mea teimaha anei te haamâuˈaraa? E hiˈopoa anaˈe na tatou eaha ta Iesu i parau i muri aˈe i to ˈna horoaraa i te titauraa here mau i te feia i rohirohi.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ I roto i teihea mau tuhaa te mau taata i te tau o Iesu i te teimaharaa?

◻ Eaha te tumu mau o te mau mauiui o te mau taata?

◻ Nafea tatou ia hiˈopoa ia tatou iho mai te peu e te manaˈo ra tatou e ua teimaha rahi roa tatou?

◻ Eaha te mau hopoia ta tatou iho e amo nei ma te paari ore?

◻ Nafea e noaa ˈi ia tatou i te tamahanahanaraa ta Iesu i tǎpǔ?

[Hohoˈa i te api 15]

Eaha vetahi mau hopoia te tia ia tatou iho ia amo?

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 15]

Ma te parau faatia a te Faatere hau no te Piha ratere no Bahamas

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono