Mau uiraa a te feia taio
Ua hapû aˈena anei o Maria o tei riro ei metua vahine no Iesu i to ˈna haereraa e farerei i to ˈna fetii ra o Elisabeta?
E, ua hapû mau oia.
I roto i te Luka pene 1, te taiohia ra na mua roa no nia i te hapûraa o Elisabeta, te vahine a te tahuˈa ra o Zekaria, o tei fanau mai ia Ioane (Bapetizo). I te taearaahia o Elisabeta “i te ono o te marama” ua haere ‘te melahi Gaberiela’ e farerei ia Maria no te faaara ia ˈna e e hapû e e fanau oia i te “Tamaiti na te Teitei.” (Luka 1:26, 30-33) Tera râ, i teihea taime to Maria hapûraa mai?
Te faatia ra te buka a Luka e ua tere atura o Maria i Iuda no te haere e farerei i to ˈna fetii o Elisabeta o tei hapû. A farerei ai na vahine toopiti ra, ua ouˈa ihora te aiû i roto i te opu o Elisabeta (Ioane). Ua faahiti atura o Elisabeta i ‘te huaai o te opu o Maria,’ e ua pii aˈera ia Maria e “te metua vahine a tau Fatu.” (Luka 1:39-44) Te faaotiraa tano maitai oia hoi ua tô aˈena o Maria, e ua hapû oia i to ˈna haereraa e hiˈo ia Elisabeta.
Te na ô ra te Luka 1:56 e: “Parahi atura Maria i ǒ Elisabeta ra e e toru marama, hoˈi maira i to ˈna iho utuafare.” Aita teie irava e horoa ra i te hoê numeraraa papu maitai o te nehenehe e faataa roa i te taio mahana tano ia au i te kalena. Te parauhia ra e “e toru marama,” e ua taeahia paha o Elisabeta i te ivaraa o te avaˈe hapûraa.
I muri aˈe i to ˈna tautururaa ia Elisabeta i te roaraa o te tuhaa hopea o to ˈna hapûraa, ua hoˈi atura o Maria i to ˈna fare i Nazareta. Ua taa paha ia Maria e i te taime iho a fanau ai o Elisabeta (ia Ioane), e rave rahi feia o te haere mai e hiˈo ia ˈna, tae noa ˈtu hoi i te mau fetii. Mea haama paha aore ra mea au ore no te hoê vahine apî faaipoipo-ore-hia o tei hapû. Ehia maororaa to Maria hapûraa i to ˈna hoˈiraa ˈtu i Nazareta? I te mea e ua faaea o ˈna fatata e “toru marama” ia Elisabeta ra, eita e ore e tei roto o Maria i te hopea o te toruraa o te avaˈe aore ra i te haamataraa o te maharaa o te avaˈe hapûraa i to ˈna hoˈiraa ˈtu i Nazareta.