VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 15/5 api 21-26
  • Te mau haamaramaramaraa—Te rahi e te iti aˈe (Tuhaa 2)

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mau haamaramaramaraa—Te rahi e te iti aˈe (Tuhaa 2)
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ua haamaramaramahia “te feia mana toroa”
  • Te mau haamaramaramaraa no nia i te faanahonahoraa
  • Te maramarama no nia i te haerea kerisetiano
  • Te tahi atu mau faatitiaifaroraa
  • Te maramarama o te rahi noa ˈtura no nia i te pueraa parau
  • Te mau haamaramaramaraa i te tau o te mau aposetolo
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • E haere anaˈe na te eˈa o te maramarama e anaana noa ˈtura
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
  • Te mau haamaramaramaraa—Te rahi e te iti aˈe (Tuhaa 1)
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • A pee i te maramarama o te ao
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 15/5 api 21-26

Te mau haamaramaramaraa—Te rahi e te iti aˈe (Tuhaa 2)

“Na to oe ra maramarama e maramarama ˈi matou.”—SALAMO 36:9.

1. Eaha te tutavaraa matamua tei ravehia no te taa i te auraa taipe o te buka o te Apokalupo?

UA HAAPEAPEA te buka bibilia o te Apokalupo i te mau kerisetiano o te tau tahito. Te horoa ra te reira i te hoê hiˈoraa maitai e mea nafea te maramarama o te parau mau i te anaana-roa-raa. I te matahiti 1917, ua pia te nunaa o Iehova i te hoê tatararaa o te Apokalupo i roto i te buka Le mystère accompli. Ua faaite-tahaa-hia te mau upoo faatere haapaoraa e politita o te amuiraa faaroo kerisetiano, tera râ, no roto mai te rahiraa o ta ˈna mau tatararaa i te mau pu e rave rau. Teie râ, te tapao a te buka ra Le mystère accompli no te tamata ïa i te taiva ore o te Feia haapii bibilia i te arai ite-mata-hia ta Iehova e faaohipa ra.

2. Eaha te haamaramaramaraa ta te tumu parau “Fanauraa o te nunaa” i horoa no nia i te buka o te Apokalupo?

2 Ua faaanaanahia te hoê haamaramaramaraa puai i nia i te buka o te Apokalupo e te buka o te tumu parau ra “Fanauraa o te Nunaa” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no mati 1925. Ua manaˈohia e ua faataa te Apokalupo pene 12 i te hoê tamaˈi i rotopu ia Roma etene e Roma a te pâpa, e te aiû tamaroa o te faataipe ra i te toroa pâpa. Tera râ, ua haapapu taua tumu parau ra e e taairaa to te Apokalupo 11:15-18 e te auraa o te pene 12, o te faaite ra e te faataa ra te reira i te fanauraa o te Basileia o te Atua.

3. Eaha te mau buka o tei horoa i te mau haamaramaramaraa o te rahi noa ˈtura no nia i te Apokalupo?

3 Ua aratai taua mau ohipa atoa e ia taa ma te maramarama atu â i te Apokalupo, tei faaite-papu-hia e te buka ra Light, na roto e piti tuhaa, i te matahiti 1930. Ua faataahia e rave rahi atu â mau faatitiaifaroraa i roto i te mau buka “Babylone la Grande est tombée!” Le Royaume de Dieu a commencé son règne! (1969) e “Alors sera consommé le mystère de Dieu” (1972). Teie nei râ, e tia ia haapii hau atu no nia i te buka parau tohu o te Apokalupo. Oia mau, ua anaana mai te maramarama i nia i te reira i te matahiti 1988, e te buka ra Te Apokalupo—Ua fatata roa to ˈna tatararaa rahi hopea nei! Te ravea o taua haamaramaramaraa ra o te haere mǎrû noa oia hoi te tano ra te parau tohu o te Apokalupo i “te mahana o te Fatu,” o tei haamata i te matahiti 1914. (Apokalupo 1:10) I teie nei râ, e taahia ma te maramarama atu â i te buka o te Apokalupo a mairi noa ˈi taua mahana ra.

Ua haamaramaramahia “te feia mana toroa”

4, 5. (a) Mea nafea te Feia haapii bibilia i te tatararaa i te Roma 13:1? (b) Eaha tei taahia i muri iho no nia i te tiaraa o te mau Papai no nia i “te feia mana toroa”?

4 Ua itehia te hoê haamaramaramaraa anaana mau i te matahiti 1962 no nia i te Roma 13:1, o te na ô ra e: “Ia auraro maite te taata atoa i te feia mana toroa ra [“te mau mana faatere teitei,” Traduction du monde nouveau].” Ua taa te Feia haapii bibilia matamua e “te feia mana toroa” faahitihia i ǒ nei o te mau mana faatere ïa o te ao nei. Ua taa ia ratou i te auraa o taua irava ra e mai te peu e e titauhia te hoê kerisetiano e haere i te tamaˈi, e faahepohia ïa o ˈna ia omono i te hoê ahu tamaˈi, ia amo i te hoê pupuhi, e ia haere i nia i te reni tamaˈi, i roto i te mau apoo i ǒhia. Ua manaˈohia e i te mea e eita te hoê kerisetiano e nehenehe e haapohe i te hoê taata, e pupuhi ïa o ˈna i roto i te aore ia tupu noa ˈtu te huru tupuraa ino roa ˈˈe.a

5 Ua haamaramarama Te Pare Tiairaa o te 1 no mati e o te 15 no mati 1963 (farani) no nia i te tumu parau o te mau parau a Iesu i roto i te Mataio 22:21: “E hopoi maori i ta Kaisara ia Kaisara ra, e ta te Atua ra, e hopoi â ïa i te Atua ra.” E mea faufaa roa te mau parau a te mau aposetolo i roto i te Ohipa 5:29: “O te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.” E auraro te mau kerisetiano ia Kaisara—“te feia mana toroa”—mai te peu noa e eita oia e titau i te kerisetiano ia ore e pee i te ture a te Atua. Ua taahia e e auraroraa taotiahia te auraroraa ia Kaisara, e ere ïa i te mea otia ore. E aufau te mau kerisetiano ia Kaisara i te mea noa e ore e patoi ra i te mau titauraa a te Atua. Auê i te oaoa e ia haamaramaramahia no nia i taua tumu parau ra!

Te mau haamaramaramaraa no nia i te faanahonahoraa

6. (a) No te aperaa i te nanairaa toroa e itehia ra i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano, eaha te faaueraa tumu i faaohipahia? (b) Eaha tei taahia i te pae hopea no nia i te haerea tano te tia ia maiti no te feia e tiai ra i te amuiraa?

6 Ua uiuihia e o vai te tia ia tavini ei mau matahiapo e ei mau diakono i roto i te mau amuiraa. No te aperaa i te nanairaa toroa e itehia ra i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano, ua faaotihia e e tia e ia nominohia ma te ani i te manaˈo o te mau melo tataitahi o te amuiraa na roto i te hoê maitiraa. Tera râ, ua faataa te maramarama o te rahi noa ˈtura i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no setepa e o te 15 no atopa 1932 e aita te mau Papai e turu ra e ia maitihia te mau matahiapo. No reira ua monohia ratou e te hoê tomite no te taviniraa, e ua maitihia te hoê taata faatere no te taviniraa e te Taiete.

7. Eaha te mau haamaitairaa ta te mau haamaramaramaraa i hopoi mai no nia i te huru raveraa ia nominohia te mau tavini i roto i te amuiraa?

7 Ua haapurara Te Pare Tiairaa o te 1 no tiunu e o te 15 no tiunu 1938 i te tahi mau haamaramaramaraa o tei faaite e eita te mau tavini i roto i te amuiraa e maitihia, e faatavaihia râ ratou, oia hoi e faatavaihia ratou ma te huru teotaratia. I te matahiti 1971 ua faaite te tahi atu haamaramaramaraa e eita e tia e ia faaterehia te amuiraa tataitahi e te hoê noa tavini o te amuiraa. Maoti râ, e tia ia haamauhia te hoê tino matahiapo, aore ra tiaau, i roto i te amuiraa tataitahi, nominohia e te Tino Aratai a te mau Ite no Iehova. No reira na roto i te maramarama o te rahi noa ˈtura i roto hau atu i te 40 matahiti, ua papu-maitai-hia e e tia i te mau matahiapo e tae noa ˈtu te mau diakono, piihia i teie nei e tavini tauturu, ia nominohia e “te tavini haapao maitai e te paari,” na roto i to ˈna Tino Aratai. (Mataio 24:45-47) Ua tuea te reira i tei tupu na i te tau o te mau aposetolo. Ua nominohia te mau taata mai ia Timoteo e o Tito ra ei mau tiaau e te tino aratai o te senekele matamua. (Timoteo 1, 3:1-7; 5:22; Tito 1:5-9) Ua riro mau â teie mau ohipa ei tupuraa putapû mau o te Isaia 60:17: “E onohia mai e au te veo i te auro; e onohia mai e au te auri i te ario; e onohia mai e au te raau i te veo; e onohia mai te ofai i te auri. E faariro vau i to mau hiˈopoa ra ei hau; e to mau titau taoˈa ra, ei parau-tia.”

8. (a) Eaha te mau haamaitairaa ta te parau mau o te rahi noa ˈtura i hopoi mai no te huru raveraa ia ohipa te Taiete? (b) Eaha te mau tomite o te Tino Aratai, e eaha ta ratou tuhaa ohipa tataitahi aore ra tiairaa?

8 Te vai atoa ra te tereraa o te Taiete Watch Tower. E rave rahi matahiti te maoro fatata hoê â te Tino Aratai a te mau Ite no Iehova e te mau raatira o te Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania, e na to ˈna peretiteni iho â râ e faatere i te mau tupuraa. Mai tei faaitehia i roto i te Annuaire des Témoins de Jéhovah 1977 (mau api 258-260), i te matahiti 1976 ua haamata te Tino Aratai i te faatere e e ono tomite, o tei faanaho-tataitahi-hia no te haapao i te tahi mau tuhaa o te ohipa na te ao nei. Te haapao ra te Tomite no te mau rave ohipa i te mau tuhaa no nia i te mau rave ohipa, e tae noa ˈtu i te mau faufaa o te feia atoa e tavini ra i roto i te fetii o te Betela na te ao nei. Te haapao ra te Tomite no te piaraa i te mau tuhaa o teie nei ao e i te pae o te ture, mai te faturaa fenua e te neneiraa. Te haapao ra te Tomite no te Taviniraa i te ohipa pororaa e te faatere ra i te mau tiaau ratere, te mau pionie, e te mau ohipa o te feia poro a te amuiraa. Te haapao ra te Tomite no te Haapiiraa i te mau putuputuraa a te amuiraa, te mau mahana tairururaa taa ê, e te mau tairururaa haaati, e te mau tairururaa mataeinaa e nunaa e tae noa ˈtu te mau haapiiraa rave rau no te haapiiraa i te pae varua o te nunaa o te Atua. Te faatere ra te Tomite no te Papairaa i te faaineineraa e te huriraa o te mau buka atoa, ia au maite te mau mea atoa e te mau Papai. Te haapao ra te Tomite peretiteni i te mau ohipa ru e vetahi atu mau tuhaa ru.b Oia atoa i te matahiti 1970, ua haamata te mau amaa o te Taiete Watch Tower i te faaterehia e te hoê tomite maoti i te hoê tiaau.

Te maramarama no nia i te haerea kerisetiano

9. Nafea te maramarama o te parau mau e ohipa ˈi i nia i te taairaa o te mau kerisetiano e te mau faatereraa o te ao nei?

9 No nia i te haerea kerisetiano te rahiraa o te mau haamaramaramaraa. Ei hiˈoraa, a hiˈo na i te parau o te tiaraa amui ore. Ua turamahia te hoê haamaramaramaraa taa ê i nia i taua tumu parau ra i roto i te tumu parau “Tiaraa amui ore” o Te Pare Tiairaa o te 1 no novema 1939. Ua tano maitai te reira, i muri aˈe noa i te haamataraa o te Piti o te Tamaˈi Rahi! Ua haamatara te tumu parau i te tiaraa amui ore e ua faaite oia e eita e tia i te mau kerisetiano ia faaô atu i roto i te mau ohipa politita aore ra te mau aroraa i rotopu i te mau nunaa. (Mika 4:3, 5; Ioane 17:14, 16) E tumu te reira e ririhia ˈi ratou e te mau nunaa atoa. (Mataio 24:9) E ere te mau tamaˈi o Iseraela tahito no te mau kerisetiano, mai ta Iesu i faataa i roto i te Mataio 26:52. Hau atu, aita hoê aˈe nunaa politita i teie nei mahana o te riro ei faatereraa teotaratia, oia hoi i faaterehia e te Atua, mai ia Iseraela i tahito ra.

10. Mea nafea te mau haamaramaramaraa i te faaiteraa i te huru tiaraa o te kerisetiano i mua i te toto?

10 Ua faaanaana-atoa-hia te maramarama i nia i te moˈaraa o te toto. Ua manaˈo te Feia haapii bibilia e te opaniraa ia amu i te toto, i roto i te Ohipa 15:28, 29, no te mau kerisetiano ati Iuda noa ïa. Teie râ, te faaite ra te Ohipa 21:25 e i te tau o te mau aposetolo ua faaohipa-atoa-hia teie faaueraa i nia i te feia o te mau nunaa o tei riro ei feia faaroo. No reira te ohipa ra te moˈaraa o te toto i nia i te mau kerisetiano atoa, mai tei faataahia i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no tiurai 1945. E ere noa ïa te patoiraa i te amu i te toto animala, te haapae-atoa-raa i te toto taata, mai te mau pâmuraa toto.

11. Eaha tei taahia ia au i te huru hiˈoraa o te kerisetiano no nia i te puhipuhiraa i te avaava?

11 I to te maramarama tupuraa i te rahi, aita i fariihia te tahi mau peu i te omuaraa i muri iho râ ua riro ïa ei hape rahi mau. Ei hiˈoraa te puhipuhiraa ïa i te avaava. I roto i te Zion’s Watch Tower o te 1 no atete 1895, ua huti te taeae Russell i te ara-maite-raa i nia i te Korinetia 1, 10:31 e te Korinetia 2, 7:1 e ua papai oia e: “Aita vau e ite ra e nafea te reira ia faahanahana i te Atua, aore ra ia haamaitai ia ˈna iho, no te kerisetiano atoa e puhipuhi ra i te avaava na roto i te mau huru ravea atoa.” Mai te matahiti 1973 mai â ua taa-maitai-hia e eita te hoê taata puhipuhi i te avaava e nehenehe e riro mai ei Ite no Iehova. I te matahiti 1976 ua haamaramaramahia e eita te hoê Ite e nehenehe e rave i te ohipa i roto i te hoê fare pereraa moni e e faaea i roto i te amuiraa.

Te tahi atu mau faatitiaifaroraa

12. (a) Eaha ta te hoê haamaramaramaraa i faaite no nia i te numera o te mau taviri o te Basileia tufahia ia Petero? (b) Eaha te mau huru tupuraa i to Petero faaohiparaa i te taviri tataitahi?

12 E maramarama rahi atoa tei matara mai no nia i te numera o te mau taviri taipe ta Iesu i horoa ia Petero. Ua turu te Feia haapii bibilia e ua fanaˈo o Petero e piti taviri o te iriti i te uputa ia nehenehe te mau taata e riro ei feia o te Basileia—a tahi no te mau ati Iuda, faaohipahia i te Penetekose o te matahiti 33 o to tatou nei tau, e te tahi atu no te mau Etene, faaohipahia na mua roa i te matahiti 36 o to tatou nei tau i to Petero pororaa ia Korenelio. (Ohipa 2:14-41; 10:34-48) I te taime tano, ua itehia e e faaô atoa mai te tahi atu pǔpǔ—te feia no Samaria. Ua faaohipa o Petero i te piti o te taviri i to ˈna iritiraa i te uputa o te Basileia no ratou. (Ohipa 8:14-17) No reira, ua faaohipahia te toru o te taviri i to Petero pororaa ia Korenelio.—Te Pare Tiairaa, 1 no tiunu 1980, mau api 12-19, 22.

13. Eaha ta te mau haamaramaramaraa e faaite ra no nia i te mau aua mamoe faahitihia i roto i te Ioane pene 10?

13 Mai te tahi atu hihi o te maramarama, ua taahia e aita Iesu i faahiti noa e piti aua mamoe e toru râ. (Ioane, pene 10) Oia hoi (1) te aua mamoe ati Iuda e o Ioane Bapetizo te tiai uputa, (2) te aua o te feia aiˈa faatavaihia o te Basileia, e (3) te aua o te mau “mamoe ê atu,” e tiaturiraa ïa to ratou e ora i nia i te fenua nei.—Ioane 10:2, 3, 15, 16; Te Pare Tiairaa, 1 no atopa 1984, mau api 8-18.

14. Mea nafea te maramarama o te rahi noa ˈtura i te haamaramaramaraa i te mau tuhaa no nia i te haamataraa o te Iubili no teie nei tau?

14 Ua haamaramarama-atoa-hia no nia i te auraa o te Iubili no teie nei tau. I raro aˈe i te Ture, pauroa te 50raa o te matahiti e Iubili rahi ïa, i reira e faahoˈihia ˈi te mau mea i to ratou iho mau fatu. (Levitiko 25:10) Ua taa-maoro-hia e ua faaite atea te reira i te Faatereraa Tausani Matahiti o te Mesia. Teie nei râ, aita i maoro aˈenei, ua taahia e ua haamata mau te Iubili no teie nei tau i te Penetekose o te matahiti 33 o to tatou nei tau, i te faatiamâraahia te feia i fanaˈo i te varua moˈa i niniihia mai, i te faatîtîraa a te faufaa a te Ture a Mose.—Te Pare Tiairaa, 1 no tenuare 1987, mau api 10-20.

Te maramarama o te rahi noa ˈtura no nia i te pueraa parau

15. Eaha te maramarama o te haapurarahia i nia i te faaohiparaa o te parau “faanahoraa”?

15 “Ua imi te Orometua ia itea te parau fariihia ra; e o tei papaihia ra, e parau-tia ïa e te parau mau.” (Koheleta 12:10) E tano maitai teie mau parau i ta tatou nei tumu parau, i te mea e aita i haamaramarama-noa-hia i nia i te mau tuhaa faufaa mai te haapiiraa faaroo e te haerea, i nia atoa râ i te pueraa parau kerisetiano e to ˈna auraa mau. Ei hiˈoraa, i rotopu i te Feia haapii bibilia, hoê o te mau buka here-roa ˈˈe-hia o te buka hoê ïa o te Etudes des Ecritures, oia hoi te upoo parau e Le divin plan des âges. Teie râ, i te taime tano, ua taahia e te faataa ra te Parau a te Atua e o te taata anaˈe o te rave i te mau faanahoraa. (Maseli 19:21) Aita te mau Papai i faahiti aˈenei ia Iehova i te faanahoraa ia ˈna. Aita o ˈna e titau ra e faanaho ia ˈna. Noa ˈtu eaha ta ˈna opuaraa e manuïa iho â oia no to ˈna paari e to ˈna puai otia ore, mai ta tatou e taio ra i roto i te Ephesia 1:9, 10: “To ˈna ra manaˈo hamani maitai i opuahia e ana i roto ia ˈna iho, e ia tae i te tuuraa parau i te hoperaa mau o te mau tau ra.” No reira ua taa-mǎrû-hia e e mea tano aˈe te parau “opuaraa” ia faahiti anaˈe ia Iehova.

16. Eaha tei taa-mǎrû-hia no nia i te auraa tano o te Luka 2:14?

16 I muri iho ua haamaramarama-hau-aˈe-hia no nia i te Luka 2:14. Te taiohia ra e: “Ia haamaitaihia te Atua i nia i te raˈi teitei, ei hau to teie nei ao, e ia ite auhia mai te taata nei.” Ua taahia e e ere i te mea tano, i te mea e eita te farii maitai o te Atua e faataehia i nia i te feia ino. Ua hiˈo ïa te mau Ite i te reira mai te hoê manaˈo hau no te feia e faaite ra i te farii maitai i te Atua. No reira ua faariro noa ratou i te feia e faahitihia ra i ǒ nei i roto i te Bibilia ei mau taata no te farii maitai. Tera râ, i muri iho ua taahia e te mea e titauhia ra o te farii maitai, eiaha no ǒ mai i te taata ra, no ǒ mai râ i te Atua ra. No reira, te parau ra te nota i raro i te api o te New World Translation no nia i te Luka 2:14 e “te mau taata ta ˈna [te Atua] e farii ra.” Te fanaˈo ra te mau kerisetiano atoa taaihia i ta ratou euhe o te pûpûraa i te farii maitai o te Atua.

17, 18. Eaha ta Iehova e faatitiaifaro, e eaha ta ˈna e faaraa?

17 Oia atoa, ua faahiti maoro na te mau Ite i te faatitiaifaroraa i te iˈoa o Iehova. Tera râ, ua tuu anei o Satani i te tahi feaaraa i nia i te iˈoa o Iehova? No nia i te reira, ua na reira atoa anei te mau tavini o Satani, mai te huru ra e aita to Iehova e tiaraa no taua iˈoa ra? Aita roa ˈtu. E ere te iˈoa o Iehova o tei faahapahia e o tei titauhia ia faatitiaifarohia. No reira hoi aita te mau buka apî o te Taiete Watch Tower e faahiti ra e ua faatitiaifarohia te iˈoa o Iehova. Te parau ra ratou e ua faatitiaifarohia te tiaraa mana arii o Iehova e ua faaraahia to ˈna iˈoa. Ua au maite te reira i ta Iesu i haapii mai ia tatou ia pure: “Ia raa to oe iˈoa.” (Mataio 6:9) Mea pinepine, ua parau Iehova e e faaraa oia i to ˈna iˈoa, aita hoi te mau ati Iseraela i faahapa i te reira, ua faaino roa râ ratou.—Ezekiela 20:9, 14, 22; 36:23.

18 Ma te anaanatae, i te matahiti 1971, ua vauvau te buka “Les nations sauront que je suis Jéhovah”—Comment? i teie taa-ê-raa e: “Te aro nei Iesu Mesia . . . no te faatitiaifaroraa i te tiaraa mana arii o Iehova e no te faahanahanaraa i te iˈoa o Iehova.” (Api 365) I te matahiti 1973, ua parau te buka Le Royaume millénaire de Dieu s’est approché e: “Te tau o te “ati rahi” o te tau ïa i reira te Atua Mana hope ra o Iehova e faatitiaifaro ai i to ˈna tiaraa mana arii na te ao nei e e faaraa ˈi i to ˈna iˈoa tura.” (Api 407) I muri iho, i te matahiti 1975, ua faataa te buka Fin prochaine de la détresse mondiale e: “E faatupuhia ïa te ohipa rahi roa ˈˈe o te aamu o te ao nei, oia mau, te faatitiaifaroraa i te tiaraa mana arii na te ao nei o Iehova e te faaraaraa i to ˈna iˈoa moˈa.”—Api 280.

19, 20. Nafea tatou ia faaite i to tatou mauruuru no te mau haamaramaramaraa i te pae varua?

19 Auê ïa te nunaa o Iehova i te haamaitaihia i te fanaˈoraa i teie maramarama atoa i te pae varua! I te taa-ê-raa rahi, te itehia ra te tapao e faaite ra i te pouri i te pae varua o te mau aratai o te amuiraa faaroo kerisetiano i roto i teie faataaraa a te hoê tia faatere haapaoraa: “No te aha te hara? No te aha e mauiui ai? No te aha te ino? E mau uiraa teie o ta ˈu e hinaaro e ui atu i te Fatu ia haere anaˈe au i nia i te raˈi.” Tera râ, e nehenehe te mau Ite no Iehova e faaite atu i te tumu: No te aimârôraa ïa no nia i te parau-tia o te tiaraa mana arii o Iehova e te uiraa e mai te peu e e nehenehe te mau taata ora e tapea i te taiva ore i te Atua noa ˈtu te patoiraa a te Diabolo.

20 I te roaraa o te mau matahiti, ua turama te mau haamaramaramaraa rahi e te iti aˈe i te eˈa o te mau tavini i pûpû ia ratou no Iehova. Ua tuea maite te reira i te mau irava mai te Salamo 97:11 e Maseli 4:18. Teie râ, eiaha roa ˈtu ia moehia ia tatou e te haereraa ma te maramarama o te mauruururaa ïa i te maramarama o te rahi noa ˈtura e te oraraa ia au i te reira. Mai ta tatou i ite, e faaô teie maramarama o te rahi noa ˈtura i to tatou haerea e ta tatou hopoia e poro.

[Nota i raro i te api]

a No nia i taua manaˈo ra, ua faaau Te Pare Tiairaa o te 1 no tiunu e o te 15 no tiunu 1929 i “te feia mana toroa” i te Atua ra o Iehova e o Iesu Mesia. Teie te manaˈo matamua o tei faatitiaifarohia i te matahiti 1962.

b Ua faaite Te Pare Tiairaa o te 15 no eperera 1992 e ua nominohia te mau taeae maitihia o te mau “mamoe ê atu” no te tauturu i te mau tomite o te Tino Aratai, o te tano ra i te mau Netinimi o te tau o Ezera.—Ioane 10:16; Ezera 2:58.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ Eaha te maramarama o tei turamahia i nia i te auraroraa i “te feia mana toroa”?

◻ Eaha te mau ohipa i te pae faanahonahoraa ta te mau haamaramaramaraa i horoa mai?

◻ Nafea te maramarama o te rahi noa ˈtura ia ohipa i nia i te haerea kerisetiano?

◻ Eaha te mau faatitiaifaroraa ta te maramarama i te pae varua i horoa no nia i to tatou taaraa i te tahi mau tuhaa o te mau Papai?

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 25]

Mau taviri i te api 24: Peni niuhia i nia i te hohoˈa patahia i te Cooper-Hewitt, National Design Museum, Smithsonian Institution

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono