VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 15/10 api 27-30
  • Te menema o Petero—Tei te Vaticana anei?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te menema o Petero—Tei te Vaticana anei?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê miterio i te pae o te ihipǎpǎ
  • Tatararaa o te mau mea i itehia
  • Te hoê ‘tutuu o te ore e nehenehe e tiaturihia’
  • Ua pohe anei o Petero i Roma?
  • O Petero anei te pâpa matamua?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2016
  • Ia tapea maite tatou i to tatou faaroo faufaa rahi!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Ua haapii mai oia i te Fatu ia faaore i te hara
    A pee i to ratou faaroo
  • A tutava noa mai ia Petero
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2023
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 15/10 api 27-30

Te menema o Petero—Tei te Vaticana anei?

“UA ITEAHIA mai te menema o te Hui arii o te mau Aposetolo.” Ua haapurorohia te parau faaite hanahana a te pâpa Pie XII na roto i te radio no Vaticana. Tei te hopea ïa o te matahiti 1950, e ua faahopehia te hoê anairaa heruraa fifi mau i raro aˈe i te fare pure a Petero Peata aita i maoro aˈenei. Ia au i vetahi, ua haapapu teie mau maimiraa ihipǎpǎ e ua huna-mau-hia o Petero i Vaticana. Teie râ, aita te taatoaraa i farii i te reira.

No te mau katolika, e auraa taa ê to te Fare pure a Petero Peata i Vaticana. “Te tumu mau o te tere pereninaraa i Roma o te farereiraa ïa i te mono o Petero e te fanaˈoraa i ta ˈna haamaitairaa,” ta te hoê ïa buka aratairaa katolika e faataa ra, “no te mea ua haere mai o Petero i Roma e ua hunahia oia i reira.” Ua huna-mau-hia anei o Petero i Roma? Tei te Vaticana ra anei to ˈna menema? Ua iteahia anei to ˈna mau ivi?

Te hoê miterio i te pae o te ihipǎpǎ

Ua riro te mau heruraa, o tei haamata i te area matahiti 1940 e no te hoê maororaa tau ahuru matahiti, ei tumu no te mau aimârôraa e rave rahi. Eaha ta te feia ihipǎpǎ i nominohia e te pâpa i faaoti? A tahi, te hoê tanuraa maˈi etene e rave rahi mau menema i roto. I ropu i te reira, i raro aˈe i te fata a te pâpa e itehia i teie mahana, ua iteahia ia ratou te hoê aedicula, oia hoi, te hoê paturaa no te tapoˈi i te hoê tii aore ra te hoê hohoˈa, taraihia i roto mai i te hoê patu tima uteute e opanihia e e piti patu i te hiti. I te pae hopea, e ma te miterio rahi, ua itea-atoa-hia mai te tahi mau ivi taata, no roto mai, mai tei parauhia, i te hoê o na e piti patu.

Mai reira mai to te mau tatararaa haamataraa. Ia au e rave rahi mau aivanaa katolika, ua haapapu te mau iteraa i te tutuu no nia i te fare faaearaa e te hamani-ino-raahia o Petero i Roma i raro aˈe i te faatereraa a Nero, peneiaˈe i te hamani-ino-raa o te matahiti 64 o to tatou nei tau. Ua parau-atoa-hia e ua riro te mau toetoea ei mau taoˈa moˈa o te aposetolo e e nehenehe te reira e haapapuhia maoti te hoê papairaa o te na ô ra e, ia au i te hoê tatararaa, “tei ǒ nei o Petero.” E au ra e ua tiaturi te pâpa Paulo VI i teie tatararaa i to ˈna faaiteraa i te matahiti 1968 e “e tia ia faaturahia e ia haamorihia e tatou ma te taatoa te mau toetoea pohe o Petero Peata” tei iteahia mai.

Teie râ, i rotopu i te mau tatararaa, e vai atoa na te mau faahitiraa o te patoi i te reira. Ua haapapu te taata ihipǎpǎ katolika ra o Antonio Ferrua, te hoê jésuite o tei apiti i roto i te mau heruraa i Vaticana, hau atu i te hoê taime e ‘aita oia i fariihia ia faaite’ i te mau mea atoa ta ˈna i ite no nia i te tumu parau, te tuhaa tuatapapahia e au ra e o te patoi ra i te parau e ua iteahia mai te mau toetoea o Petero. Hau atu, ua faahiti te hoê buka aratairaa no Roma, neneihia e te Karadino katolika ra o Poupard e piahia i te matahiti 1991 e, “e au ra e aita roa ˈtu e taairaa to te hiˈopoaraa aivanaa no nia i te mau ivi taata itehia i raro aˈe i te niu o te Patu Uteute i to te aposetolo Petero.” Ma te huru ê, i roto i te neneiraa i muri iho (i muri aˈe o te matahiti 1991), ua iritihia te pereota, e ua tuuhia te hoê pene apî, i te upoo parau e “Te hoê papuraa: Petero i Petero Peata.”

Tatararaa o te mau mea i itehia

Ma te papu e ua riro te mau mea i itehia mai ei tumu no te tuatapaparaa e ua faahitihia te mau tatararaa taa ê e te mau taata e rave rau. Oia mau, te farii ra te feia tuatapapa aamu katolika mana roa ˈˈe e “te aimârôhia ra te mau fifi i te pae aamu no nia i te hamani-ino-mau-raahia o Petero i Roma, e to ˈna vahi hunaraa maˈi.” Eaha ta te mau mea i itehia e faaite ra?

Ua riro te paturaa aedicula, ia au i te feia e imi ra i te turu i te tutuu katolika, ei “taoˈa haamanaˈoraa” ta te hoê taata o Gaius te iˈoa i faahiti, te hoê tahuˈa o tei ora i te omuaraa o te senekele toru. Ia au ia Eusebius no Kaisarea, te hoê taata tuatapapa aamu ekalesiatiko no te senekele maha, ua parau o Gaius e ua nehenehe oia e ‘faaite i te taoˈa haamanaˈoraa o Petero i nia i te Aivi no Vaticana.’ Te faataa ra te feia turu i te tutuu e ua hunahia te aposetolo i reira, i raro aˈe i te paturaa tei matauhia i muri iho mai te “taoˈa haamanaˈoraa a Gaius.” Te tatara nei râ vetahi i te mau heruraa ma te taa ê roa, ma te haapapu e aita te mau kerisetiano matamua i tâuˈa rahi i te hunaraahia to ratou taata pohe e noa ˈtu e ua pohe o Petero i reira, mea papu ore mau te itearaa mai i to ˈna tino. (A hiˈo i te tumu parau tarenihia i te api 29.)

Te vai ra te feia o te ore e farii ra e e menema te “taoˈa haamanaˈoraa a Gaius” (mai te peu e te reira iho â o tei itehia). Te haapapu ra ratou e ua riro te reira ei paturaa faatiahia no Petero i te pae hopea o te senekele piti e i muri iho “ua faarirohia te reira mai te hoê paturaa menema.” Ia au râ i te taata tuatapapa faaroo ra o Oscar Cullmann, “aita roa ˈtu te mau heruraa i Vaticana e haapapu ra i te menema o Petero.”

Eaha ïa no te mau ivi? E tia ia parauhia e ua riro â te tumu mau o te mau ivi ei mea papu-ore-hia. I te mea e i te senekele matamua ua faatiahia te hoê tanuraa maˈi etene i nia i te Aivi no Vaticana e itehia i teie nei, ua tanuhia e rave rau mau toetoea taata i taua vahi ra, e ua itea-ê-na-hia e rave rahi o ratou. Te haapapu rahi aˈe nei te papairaa oti ore (no te senekele maha mai paha) ta vetahi e parau ra e o te haapapu e ua riro te vahi i reira te mau toetoea i itehia ˈi ei menema no te aposetolo, “i te vairaa manaˈo-noa-hia o te mau ivi o Petero.” Hau atu, te turu ra e rave rahi feia tuatapapa i te mau papairaa i te manaˈo e teie atoa paha te auraa o te papairaa oia hoi “aita o Petero i ǒ nei.”

Te hoê ‘tutuu o te ore e nehenehe e tiaturihia’

“Aita te mau pu matamua e o te nehenehe e tiaturi rahi aˈe e faahiti ra i te vahi hamani-ino-raa [to Petero], i rotopu râ i te mau pu i muri mai e tei tiaturi-iti-aˈe-hia te fariihia ra e o te vahi ra o Vaticana ïa te reira,” ta te taata tuatapapa aamu ra o D. W. O’Connor ïa e parau ra. Ua niuhia ïa te maimiraa i te menema o Petero i Vaticana i nia i te mau tutuu o te ore e nehenehe e tiaturihia. “I te haafaufaa-rahi-raahia te mau toetoea,” ta O’Connor ïa e faataa ra, “ua tiaturi mau aˈera te mau kerisetiano e inaha ua haapapu te [taoˈa haamanaˈoraa] a Petero i te vahi taa maitai o to ˈna menema.”

Ua tupu apipiti teie mau tutuu e te haamoriraa o te mau toetoea e ere no roto mai i te mau Papai. Mai te senekele toru e te maha mai â, ua faaohipa e rave rau mau pu ekalesiatiko i te mau taoˈa moˈa, mau e te hape—e eiaha maoti i te faufaahia i te pae faanavairaa taoˈa—i roto i te aroraa no te titau i te tiaraa teitei roa ˈˈe “i te pae varua” e no te haamau i to ratou iho mana. No reira, ma te tiaturi papu e e mau mana semeio to te mau toetoea o Petero, ua tere te feia perenina i to ˈna menema manaˈo-noa-hia. I te hopea o te senekele ono, ua matau te feia tiaturi i te taue i te tahi tâpû ahu faito-maitai-hia i nia i te “menema.” “Te mea maere,” ta te hoê faatiaraa no teie nei tau i faahiti, “mai te peu e mea papu te faaroo o te taata turu, ia tatarahia te ahu i te menema ra, e î roa oia i te huru tura a te Atua e e rahi aˈe to ˈna teiaha i tei tuuhia na.” Te faaite ra te reira i te faito o te tiaturi-ohie-raa o taua tau ra.

I te roaraa o te mau senekele, ua turu rahi te mau aai mai teie e te mau tutuu niu ore i te maraaraa o te roo o te fare pure no Vaticana. Teie râ, ua horoahia mai te tahi mau manaˈo ê atu. I te mau senekele 12 e 13, ua faahapa te mau Vaudois i teie mau tutuu e, na roto i te Bibilia, ua faataa ratou e aita Petero i haere aˈenei i Roma. Tau senekele i muri aˈe, ua haamatara te mau tia o te Reforomatio Porotetani i te hoê â huru manaˈo. I te senekele 18, ua faahapa te feia philosopho tuiroo i te tutuu, i te pae o te aamu e o te mau Papai. Ua turu-atoa-hia teie manaˈo e te mau aivanaa aravihi, te mau katolika e vetahi atu â, tae noa ˈtu i teie mahana.

Ua pohe anei o Petero i Roma?

Ma te feaa ore, aita Petero, te hoê taata tâiˈa haehaa no Galilea, i atuatu i te tahi noa ˈˈe manaˈo faateitei i nia i te mau matahiapo o te amuiraa kerisetiano o te senekele matamua. Maoti râ, ua faataa oia ia ˈna iho mai “te hoê hoa matahiapo.” (Petero 1, 5:1-6, Revised Standard Version) Te patoi ra te huru haehaa o Petero i te ahaaha e haaati ra i to ˈna menema manaˈo-noa-hia, mai te nehenehe e itehia e te mau taata mataitai atoa i te fare pure no Vaticana.

No te haapapu i to ˈna tiaraa teitei i nia i te tahi atu mau tiaraa kerisetiano, ua imi te Ekalesia katolika i te faatiaturi i te tutuu ‘no muri mai e o te ore e nehenehe e tiaturihia’ o te faataa ra e ua faaea o Petero i te tahi taime i Roma. Ma te huru ê râ, te haamau ra vetahi atu mau tutuu tahito i to ˈna vahi tanuraa maˈi, eiaha i Vaticana, i te vahi ê râ o Roma. Teie râ, no te aha e ore ai e piri atu i te mau tupuraa faatiahia i roto i te Bibilia, te pu haamaramarama otahi roa no nia ia Petero? Ia au i te Bibilia e mea papu maitai e, ma te auraro i te mau aratairaa ta ˈna i fanaˈo mai te Tino Aratai o te amuiraa kerisetiano mai i Ierusalema, ua rave o Petero i ta ˈna ohipa i te pae hitia o te râ o te ao tahito, tae noa ˈtu i Babulonia.—Galatia 2:1-9; Petero 1, 5:13; a faaau e te Ohipa 8:14.

I to ˈna papairaa i te mau kerisetiano no Roma, tau matahiti 56 o to tatou nei tau, ua haapopou te aposetolo Paulo tau 30 melo o taua amuiraa ra ma te ore e faahiti aˈe ia Petero. (Roma 1:1, 7; 16:3-23) I muri iho, i te area matahiti 60 e 65 o to tatou nei tau, ua papai o Paulo e ono rata mai Roma mai, aita râ o Petero i faahitihia—te haapapuraa puai mau e aita Petero i reira.a (A faaau e te Timoteo 2, 1:15-17; 4:11.) Ua faataahia te ohipa a Paulo i Roma i te pae hopea o te buka a te mau Ohipa, i reira faahou, aita Petero i faahiti-noa ˈˈe-hia. (Ohipa 28:16, 30, 31) Ei faahopearaa, te aratai ra te hoê tuatapaparaa aifaito i te haapapuraa o te Bibilia, ma te ore e haamau oioi i te mau manaˈo, i te faaotiraa e aita Petero i poro i Roma.b

Ua niuhia te “tiaraa teitei” o te pâpa i nia i te mau tutuu o te ore e nehenehe e tiaturihia e tei faahape i te faaohiparaa o te mau papai. O Iesu, eiaha Petero, te niu o te kerisetianoraa. ‘O te Mesia te upoo o te amuiraa,’ ta Paulo ïa e parau ra. (Ephesia 2:20-22; 5:23) O Iesu Mesia ta Iehova i tono no te haamaitai e no te faaora i te feia atoa e faaroo to ratou.—Ioane 3:16; Ohipa 4:12; Roma 15:29; a hiˈo atoa Petero 1, 2:4-8.

Te faaruru nei ïa te feia atoa o te ohipa nei ia au i ta ratou e tiaturi mau ra ia haere i te menema o Petero no te ‘farerei i to ˈna mono’ i te fifi e farii i ‘te mau tutuu o te ore e nehenehe e tiaturihia’ aore ra i te Parau a te Atua o te nehenehe e tiaturihia. I te mea e te hinaaro ra te mau kerisetiano ia fariihia ta ratou haamoriraa e te Atua, ‘te tiatonu maite nei to ratou mata i te Taata tia roa o to ratou faaroo, o Iesu’ e i te hiˈoraa tia roa ta ˈna i vaiiho mai no tatou ia pee atu oia.—Hebera 12:2; Petero 1, 2:21.

[Nota i raro i te api]

a I te mau area matahiti 60-61 o to tatou nei tau, ua papai o Paulo i ta ˈna mau rata no te feia no Ephesia, Philipi, Kolosa, Philemona, e Hebera; i te area matahiti 65 o to tatou nei tau, ua papai oia i te piti o ta ˈna rata na Timoteo.

b Ua tuatapapahia te uiraa “Ua haere aˈenei anei o Petero i Roma?” i roto i Te Pare Tiairaa no te 1 no febuare 1973, mau api 92-94 (farani).

[Tumu parau tarenihia i te api 29]

“Ua faaite te heruraa i te mau tapao papu ore roa no nia i te hoê menema i raro aˈe i te Aedicula; aita atoa e papuraa mau e ua iteahia aˈenei te tino hunahia o Petero Peata e te faanahoraa kerisetiano. I roto i te tereraa tia o te mau tupuraa, ua tauehia paha te tino o te hoê taata ěê (peregrinus), e ia au i te mana ture o te hoê atoa taata ohipa ino, i roto i te [tahora pape] Tiber. . . . Hau atu, eita e itehia i te hoê â anaanatae i roto i te tapea-noa-raa i te mau toetoea tino i taua taime matamua ra ia faaauhia i to muri iho, i to te tiaturiraa i te hopea piri roa o te ao nei iti-roa-raa e to te haamoriraa i te hamani-ino-raa haamataraa i te itehia. No reira, ua riro te tupuraa e, inaha, aita te tino hunahia o Petero Peata i iteahia mai ei tupuraa mau.”—Te vahi moˈa a Petero Peata e te mau heruraa i Vaticana (beretane), a Jocelyn Toynbee e John Ward Perkins.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono