VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 15/10 api 31
  • Mau uiraa a te feia taio

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mau uiraa a te feia taio
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Papai tei tuea
  • Faahohonuraa numera 8—Te mau vahi faahiahia o te “Traduction du monde nouveau”
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
  • “E ara i te faahopue a te mau Pharisea e te Sadukea”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • “Ia haapiihia outou e au”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Buka Bibilia numera 40—Mataio
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 15/10 api 31

Mau uiraa a te feia taio

I roto i te Mataio 3:7, no te aha te “Tatararaa a te Ao Apî” e faaohipa ˈi te parau “ite” maoti râ “hiˈo” mai tei faaohipahia i roto e rave rahi atu mau tatararaa Bibilia?

Inaha, e nehenehe e faaohipa i na e piti parau e e ere i te mea hape. Eita te mau reo atoa e haamatara mai te huru tano mau o te parau tumu heleni i roto i teie hiˈoraa. Teie râ e tano te huru faataaraa a te Mataio 3:7 i roto i te Tatararaa a te Ao Apî o te mau parau moˈa na roto i te reo beretane i te huru tano roa i itehia i roto i te parau tumu heleni. Te taiohia ra e: “Ia [Ioane Bapetizo] i ite atu i te mau Pharisea e rave rahi e te mau Sadukea i te haereraa mai i te bapetizoraa, ua parau atura oia ia ratou e: ‘O outou e te mau fanauˈa ehidena e, na vai i faaara ia outou e e maue ê atu i te riri e fatata mai nei?’”

Mai tei tapaohia, e rave rahi Bibilia o te parau noa e ua “hiˈo” o Ioane i te mau Pharisea e te mau Sadukea i te haereraa mai i rapae au o te vahi i reira oia i te bapetizoraa i te mau ati Iuda. Te auraa ra anei e ua hinaaro te Bibilia e parau e e ua hiˈo o Ioane i teie tupuraa i nia i te hoê area taime, e au ra e ua hiˈo oia i te reira no te tahi taime e i muri iho ua turaihia oia ia parau no nia i to ratou haerea haavare? E nehenehe te parau ra “hiˈo” e haere i roto i taua auraa ra. Inaha, te reira iho â te auraa e matara mai roto mai i te tatararaa a Ferrar Fenton, o te parau e: “Ma te hiˈopoa i te mau Pharisea e rave rahi . . .”

Ua faaohipahia te tau parauhia aoriste [tauahemo papu ore o te reo heleni] no te parau haa ra. Te faataa mai ra te tau parauhia aoriste i te ohipa no te hoê taime poto noa, area râ te taunei te faataa mai ra ïa i te hoê ohipa e rave-noa-hia ra (te ravehia ra) e te tauahemo o te hoê ïa ohipa o tei oti (ua ravehia). Teie nei te auraa o te tau parauhia aoriste o te parau haa ra i roto i te Mataio 3:7 teie ïa e ua hiˈo atu o Ioane Bapetizo i te hoê taime i te mau Pharisea e te mau Sadukea i te haereraa mai, aore ra “ua ite atura oia” ia ratou. I te taime iho â a ite atu ai, ua pahono atu oia, mai ta tatou e taio ra i te mau irava 7-12.

E rave rahi mau hiˈoraa e ua faaohipahia teie tau parauhia aoriste i roto i teie auraa. E nehenehe te fariiraa tatou i to ˈna mau huru tano mau e aratô i to tatou faahiahia no te mea o ta te Bibilia e parau ra.

Ei hiˈoraa, te parau ra te Mataio 9:9 e: “Ma te haereraa mai reira mai, ua ite atura o Iesu i te hoê taata o Mataio te iˈoa, te parahi ra i te fare aufauraa taoˈa, e ua parau maira ia ˈna: ‘A pee ia ˈu.’ Ua tia aˈera oia i nia e pee atura ia ˈna.” Aita o Iesu i rave i te hoê taime roa no te hiˈopoa ia Mataio, aita atoa i hiˈopoa atu ia Mataio ma te tamau. Ua ite o Iesu ia Mataio, e ua ohipa aˈera oia.

Teie nau hiˈoraa o te faaohiparaa a te Tatararaa a te Ao Apî mai te mau parau haa heleni i te tau parauhia aoriste. A hiˈo mai i te mau tupuraa mai tera, e a hiˈo e eaha te mau huru tano hau atu o ta outou e ite ra:

“E tae atura Iesu i roto i te fare o taua tavana ra, e ite atura i te mau faaoto vivo ra e te taata atoa i te otoraa, ua parau atura oia ia ratou, Ia atea na, aore taua potii nei i pohe, ua taoto râ. Ua tâhito maira ratou ia ˈna.”—Mataio 9:23, 24.

“E ite maira te mau pǐpǐ ia ˈna i te haere-noa-raa ˈtu na nia i te are, huehue atura ratou, na ô aˈera, E tupapau! e ua auě ihora i te mǎtaˈu. Ua parau atura râ Iesu ia ratou i reira ra, na ô atura, A faaitoito, o vau, eiaha e mǎtaˈu.”—Mataio 14:26, 27.

“E inaha, ua haere maira te hoê tavana o te sunago ra, o Iaeiro te iˈoa; e ite maira oia ia [Iesu], ua haamairi ihora i tana pae avae, taparu hua maira ia ˈna, na ô maira, Ua fatata roa tau potii iti i te pohe, teie ta ˈu parau ia oe, e haere mai oe e tuu i to rima i nia iho ia ˈna ia ora, e ora ia oia i reira.”—Mareko 5:22, 23.

“E fatata maira ia ˈna te uputa o [te oire no Naina] ra, inaha, e taata pohe, te hopoihia maira i rapae au, e tamaiti fanau tahi na to ˈna metua vahine e ivi hoi oia; e e rave rahi atoa to taua oire ra i reira. E ite atura te Fatu i te metua vahine, aroha ˈtura ia ˈna, e ua parau atura, Eiaha e oto.”—Luka 7:12, 13.

“E tae atura Maria i taua vahi tei reira Iesu ra, ite atura ia [Iesu], haamairi ihora oia i raro i tana pae avae, na ô atura ia ˈna, E te Fatu, ahiri oe i ǒ nei, e ore tau tuaane e pohe. E ite aˈera Iesu ia ˈna i te otoraa e te ati Iuda hoi i haere atoa maira, uuru ihora oia e horuhoru atura tana varua.”—Ioane 11:32, 33.

Mai te peu e hinaaro outou i te tahi atu mau hiˈoraa, a taio i te Ohipa 7:23-25; 9:39, 40; 21:32; 28:3-5; e te Ioane 1, 5:16. E nehenehe te na reiraraa e faaite mai e mea faahiahia no te mau taata haapii mau o te Bibilia ia faarahi, aore ra ia faahohonu, i to ratou ite no nia i te mea i papaihia i roto i te Parau a te Atua.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono