VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 15/10 api 3-4
  • Ua parare roa te mǎtaˈu i te feia pohe

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua parare roa te mǎtaˈu i te feia pohe
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Papai tei tuea
  • E tia anei ia mǎtaˈu i te feia pohe?
    A ara mai na! 1996
  • Eaha te tupu ia pohe tatou?
    Ia ora oe e a muri noa ˈtu! (Aparauraa Bibilia)
  • Eaha te tupu ia pohe tatou?
    E nehenehe oe e riro ei hoa no te Atua!
  • Te peu tahutahu
    A ara mai na! 2014
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 15/10 api 3-4

Ua parare roa te mǎtaˈu i te feia pohe

No topa noa ˈtura te mahana. Te hoˈi ra outou i te fare maoro iti aˈe i ta outou i hinaaro. I te mea e te mahemo ra te vahi tanuraa maˈi no taua vahi ra, te haamata ra to outou mafatu i te otuitui ma te puai rii. E hitimahuta outou na roto i te hau o te po pouri i te hoê noa ˈˈe maniania. E faaroo outou ma te taue i te atea ê i te hoê taˈi teitei, e te maere. E haavitiviti outou i to outou taahiraa avae—te vitiviti atoa ra to outou tupaipairaa mafatu—a haere atura outou i te vahi tamǎrû o te fare.

UA FAARURU aˈenei anei outou i te mau manaˈo mehameha i to outou haereraa i roto aore ra fatataraa i te hoê hunaraa maˈi? Mai te peu e e, te mana nei ïa te hoê haapiiraa i te pae faaroo e farii-pinepine-hia na roto i te ao atoa nei i nia ia outou—e e nehenehe te varua o te feia i pohe e tauturu aore ra e haamauiui i te feia e ora ra.

Ua parare e rave rahi peu tupapau ei faahopearaa o te haapiiraa e te titau nei te feia i pohe i te tauturu o te feia e ora nei aore ra e haamauiui ratou i te feia i ora ahiri e aita to ratou mau hinaaro e haamâhahia. I roto i te tahi mau fenua Latino-Marite, ei hiˈoraa, e peu matauhia e e te rahiraa e faatia i te hoê fare iti e te hoê satauro i te vahi i tupu ai te ati i pohe ai te taata. E tuama te mau taata i te mori hinu e e tuu ratou i te tiare i reira ma te tutava i te faaite i te anaanatae aore ra i te tauturu i te nephe aore ra varua o te feia i pohe. I roto i te tahi mau tupuraa, e faahitihia i te tahi mau faatiaraa no nia i te tahi mau pahonoraa “semeio” i te mau pure, e haamata ïa te mau taata i te haere pinepine i te mau vahi o te animita, te fare iti no te nephe aore ra no te varua o te feia i pohe. I reira e faatupu ratou i te mandas, aore ra te mau parau tǎpǔ, ahiri e tauturu te feia pohe ia ratou ia rave aore ra ia noaa ta ratou i te tahi mau ohipa—peneiaˈe te hoê faaoraraa semeio—e faaite ïa ratou i to ratou mauruuru na roto i te hoê huru taa ê. I te tahi aˈe pae, ua faaitehia e e itehia te nephe o te feia i pohe i roto i te pouri o te po, ma te haamehameha te feia e ora ra. E parau-pinepine-hia e taua mau nephe ra e mau penando ïa, o te haapeapea i te feia e ora nei no te mau ohipa i tupu i mutaa ihora.

I roto e rave rahi fenua, te tutava rahi nei te mau taata i roto e rave rahi fenua i te tamǎrû i te mau “varua” o te feia i pohe. E turuhia te mau tamaaraa faaineine-maitai-hia, te mau pûpûraa tusia, te mau parau tamǎrûraa—te taatoaraa no te tapea i te varua o te feia i pohe ia faatupu i te faautuaraa. Ma te tamǎrû i te varua, ua manaˈohia, e hope ïa na roto i te mau haamauruururaa e te mau haamaitairaa i te feia i vaiihohia i muri mai.

“Te tiaturi nei e rave rahi e eita e tupu i te hoê ohipa ‘ma te matauhia aore ra ma te ohie,’” tei parauhia e te hoê tabula no Afirika mai. “Noa ˈtu eaha te mau tupuraa—mai te maˈi, te ati, te hotu ore, te teimaharaa i te pae faanavairaa faufaa, te rahi o te uâ aore ra o te mahana, te ati purumu, te faataaraa i roto i te utuafare, te pohe—te manaˈohia ra e na te mau varua itea-ore-hia e faatupu ra i te reira e mana puai aˈe hoi to ratou i to te taata nei.” Te parau ra te tahi atu tabula e: “Te tiaturi nei te mau taata e tei nia te varua o te mau tupuna i te raˈi e te hiˈopoa tamau nei i to ratou mau fetii e ora ra i nia i te fenua. Te tiaturihia ra e te vai ra to te mau tupuna i te hoê puai hau aˈe i to te taata, o ta ratou e nehenehe e faaohipa no te haamaitai e no te paruru i to ratou fetii i nia i te fenua nei aore ra no te faautua ia ratou, tei te huru ïa o te faahanahanaraa aore ra te tâuˈa-ore-raa o te mau fetii i te taata pohe.”

Te tuea anei râ te reira e te Parau a te Atua? Eaha to outou manaˈo?

[Hohoˈa i te api 4]

Te hoê “Animita” i te fenua Tireni

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono