Ua haapiihia anei outou na to tatou orometua rahi?
“UA TUATAPAPA vau i te parau o te ture e pae matahiti te maororaa i roto i te hoê o te mau fare haapiiraa tuatoru faahiahia roa ˈˈe i te fenua Paniora,” ta Julio i faataa. “Tera râ ua hau aˈe te mea ta ˈu i haapii i to ˈu haamataraa i te tuatapapa i te Bibilia. Ua parau mai te fare haapiiraa tuatoru ia ˈu e nafea ia haapii; ua parau mai te Bibilia ia ˈu e nafea ia ora.”
Na roto i te Bibilia e ite tatou i te mau manaˈo o te Atua, ta ˈna mau faaueraa tumu, e ta ˈna mau aˈoraa. Te faaite ra te Bibilia ia Iehova mai te ‘Orometua Rahi’ no te mea o ˈna te orometua haapii faahiahia roa ˈˈe o te ao nei. (Isaia 30:20) Te auraa mau, te pii ra te papai hebera Ia ˈna “mau orometua”—te parau otini e faaite ra i te maitai-roa-raa. E faahaamanaˈo te reira ia tatou e ia paraparauhia tatou e Iehova, mea faahiahia atu â ïa i te haapiiraa e arataihia ra e te tahi atu orometua haapii.
Te paari maitai no ô mai ia Iehova ra
No te aha mea faufaa roa te haapiiraa a te Atua? Te tumu matamua no ta ˈna ïa mau tumu parau faufaa roa o te ore e nehenehe e faaauhia. E horoa mai te haapiiraa a Iehova i te “paari maitai” na tatou. Teie râ, te paari ta te Atua e horoa, “e horoa mai i te ora” no te feia e faaohipa ra ia ˈna.—Maseli 3:21, 22; Koheleta 7:12.
Ua ite te taata papai i te Salamo 119 e ua paruru te paari o Iehova ia ˈna i roto i to ˈna oraraa taatoa. Ei hiˈoraa, ua himene oia e: “Maitai rahi to te ture a to vaha ra ia ˈu, i na auro e te ario e ia rahi noa ˈtu i te tausani. Auaa vau i popou i ta oe ra ture, ua pohe ïa vau i tau atiraa ra. E ite rahi to ˈu i te parau na oe ra, i to tau mau enemi ra: e tia hoi i te vai-maite-raa i pihaiiho ia ˈu. Ite rahi to ˈu i to tau mau orometua atoa ra, no te mea te feruri nei au i ta oe i faaite maira.”—Salamo 119:72, 92, 98, 99.
E ere te taata papai salamo anaˈe te nehenehe e ‘pohe i roto i to ˈna ati,’ ia ore anaˈe e pee i te ture a Iehova. Ua tiaturi papu o Rosa, te hoê vahine apî no Paniora e e faaorahia oia no te mea te faaohipa ra oia i te mau faaueraa tumu paieti. “I te 26raa o to ˈu matahiti, ua tamata ê na vau i te haapohe ia ˈu e piti taime,” ta ˈna e haamanaˈo ra.
Ua rave o Rosa i te ohipa taiata, te inuraa i te ava e te raveraa i te raau taero. “I te hoê mahana, i to ˈu manaˈoraa e aita e ravea faahou,” ta ˈna e parau ra, “ua paraparau mai te hoê taata e ta ˈna vahine, e Ite raua, no nia i te parau e nafea te Bibilia e nehenehe ai e tauturu ia tatou ia haamatara i to tatou mau fifi. Ua haamata aˈera vau i te tuatapapa i te Parau a te Atua, ta ˈu i ite e mea anaanatae mau. I roto hoê avaˈe, ua roaa mai to ˈu itoito no te haamata apî i te hoê oraraa mâ. I teie nei e opuaraa ta ˈu i roto i te oraraa, eita vau e titau faahou i te tauturu a te ava aore ra a te raau taero. E no te mea ua hinaaro rahi au e riro ei hoa no Iehova, ua opua papu vau i te ora ia au i ta ˈna mau faaueraa. Ahiri e aita te paari maitai a te Parau a te Atua, ua papu vau e i teie nei, ua haapohe au ia ˈu.
Oia mau, e faaoraraa te paari no ô mai ia Iehova ra. Teie râ, e nehenehe tatou e fanaˈo eiaha noa te mau parau faufaa roa a te haapiiraa a te Atua, te mau ravea atoa râ ta Iehova e faaohipa ra no te haapii i ta ˈna mau tavini. No te mea e te faaue maira te Tamaiti a te Atua, o Iesu Mesia, ia tatou ia riro ei orometua haapii e ia faariro i te taata ei pǐpǐ, e hinaaro tatou e haapii i te huru raveraa manuïa roa ˈˈe o te faaiteraa i te haapiiraa.—Mataio 28:19, 20.
Te faaohipa ra Iehova i te mau faahohoˈaraa
Te parau ra te Evanelia a Mareko e “aita roa râ e parau parabole ore i parauhia e ana [Iesu] ia ratou.” (Mareko 4:34) Eita e maerehia teie huru taa ê o te haapiiraa a Iesu. Ua hinaaro noa oia e pee i te hoê o te mau huru ta te mau parau tohu a Iehova i faatae i te nunaa o Iseraela ra. Te vai ra e rave rahi faahohoˈaraa i papaihia.—Isaia 5:1-7; Ieremia 18:1-11; Ezekiela 15:2-7; Hosea 11:1-4.
Ei hiˈoraa, a tapao na e mea nafea to Iehova faaohiparaa i te hoê faahohoˈaraa puai no te haapii ia tatou e mea faufaa ore te mau idolo. Te na ô ra te Isaia 44:14-17 e: “Ua tâpû ihora i te arezi na ˈna iho; ua rave hoi i te tereze e te aluna, e ua haaputu hoi i te raau . . . ia riro hoi ei vahie na te taata: e ua rave hoi i te reira ua haamahanahana ia ˈna iho; ua tahu ihora i te auahi, ua eu i te pane: ua tarai ihora hoi i te atua, e ua haamori atura; ua hamani ihora i te hohoˈa otiotihia ra, e ua piˈo i raro i te reira. Ua tahu hoi oia i te tahi pae i te auahi; ua rave hoi i te maa i te tahi pae: ua eu ihora hoi i te puaa, e paia aˈera oia. . . . O te toea ra, ua tarai ihora ïa ei atua, ei hohoˈa no ˈna, e ua piˈo ihora oia i raro, ua haamori atura; e ua pure atura, na ô atura, Ia ora vau ia oe, e oe hoi tau Atua.” E mauhaa puai teie mau faahohoˈaraa no te tauturu i te feia parau-tia ia faarue i te haamoriraa idolo e te mau haapiiraa hape a te taata.
Te mau uiraa e faatupu i te feruriraa hohonu
Te vai atoa ra i roto i te Bibilia te mau hiˈoraa e mea nafea to Iehova faaafaroraa i te feruriraa o te tahi o ta ˈna mau tavini ma te faaohipa i te mau uiraa e faatupu i te feruriraa hohonu. O te patereareha Ioba te hoê o taua mau tavini ra. Ua tauturu Iehova ia ˈna ma te faaoromai maite ia feruri i nia i te itiraa o to ˈna faufaa i roto i te taairaa ia Iehova. Ua faaohipahia te mau uiraa, e aita o Ioba i nehenehe noa ˈˈe e pahono atu.
“I hea oe ia ˈu i haamau i te tumu o te fenua nei?” ta Iehova i ui ia Ioba. “E na vai i opani i te mau uputa o te moana? . . . E mau anei ia oe te mahanahana o Kime, e matara anei te tapea o Kisili? . . . Te faito atoa ra anei to oe rima i to te Atua?” I roto i teie uiraa haehaa te vai ra te uiraa faufaa roa: “E faahapa mai â oe ia ˈu [Iehova] ia tiahia oe ra?”—Ioba 38:4, 8, 31; 40:8, 9.
Ua haaferuri teie mau uiraa hohonu ia Ioba e ua parau oia ma te ore e maramarama. No reira, ua taui oia i to ˈna feruriraa e ua tatarahapa. (Ioba 42:6) Mai teie ohipa i tupu, e nehenehe te mau uiraa i maiti-maitai-hia e faaafaro i te feruriraa tia ore o ta tatou mau tamarii aore ra o te feia e haapii ra i te Bibilia.
Te haamauraa i te tiaturiraa
Nafea mai te peu e tia ia tauturu tatou i te tahi taata e manaˈo ra e te au-ore-hia ra oia aore ra mea faufaa ore oia? Te tauturu no nia i te reira, te hoê ïa aparauraa i rotopu ia Iehova e to ˈna peropheta ra o Mose. I to te Atua faataaraa ia Mose ei auvaha parau no ˈna i mua ia Pharao e te mau ati Iseraela, aita te peropheta i ite e nafea ia faatere i te ohipa. “E reo maromaroâ e te maumau to ˈu,” ta ˈna i parau. Ua pahono râ Iehova e: “O vai tei hamani i te vaha no te taata nei? . . . e ere anei o vau, o Iehova? e teie nei, e haere oe, e ei pihai-atoa-iho vau i to vaha, e na ˈu e faaite i te parau ia parau oe ra.”—Exodo 4:10-12.
Ua faataa o Iehova ia Aarona te taeae o Mose ei auvaha parau no ˈna, e ua rave faaoti ihora raua i ta raua ohipa i Aiphiti. (Exodo 4:14-16) E rave rahi Ite no Iehova tei roohia i te mau manaˈo hohonu o Mose no nia i te nehenehe-ore-raa e rave a haere matamua ˈi ratou e poro i tera e tera fare aore ra i to ratou faaiteraa i te poroi na te mau aroâ. Mai tei tupu i nia ia Mose, ia ite tatou e tei muri Iehova ia tatou e ia apeehia tatou e te hoê tavini aravihi, e nehenehe te reira e tauturu ia tatou ia arai i to tatou papu ore. Mai ta Mose atoa i atuatu i te tiaturiraa no reira oia i horoa ˈi i te mau oreroraa parau itoito e itehia ra i roto i te buka bibilia taatoa a te Deuteronomi, na roto i te tauturu a Iehova e nehenehe atoa tatou e faarahi i to tatou aravihi no te paraparau.
Te hoê hiˈoraa
Mea faufaa atoa te hoê hinaaro haavare ore no te tauturu ia vetahi ê. Tera te mea i erehia e te peropheta Iona. Ua faataa o Iehova ia Iona no te faaara i te nunaa no Nineve e ua piri roa te haamouraa o te oire. Ma te maere, ua tatarahapa te feia no Nineve. (Iona 3:5) Ei faahopearaa, ua faataime o Iehova i te ati. Maoti i te oaoa i te manuïaraa o ta ˈna pororaa, ua riri o Iona no te mea aita ta ˈna parau tohu i tupu. Nafea Iehova i te tautururaa ia ˈna ia faaafaro i to ˈna manaˈo?
Ua faaohipa Iehova i te hoê tumu raau tafifi no te haapii ia Iona i te faufaaraa ia haapao ia vetahi ê. Ua tupu tauê noa te tumu raau i te po ra e ua horoa oia i te tahi mǎrûmǎrû no Iona, tei hamani i te hoê tamǎrû i te pae otia o Nineve. “Oaoa roa aˈera” o Iona i taua tumu raau iti ra. I muri aˈe râ, ua tuu mai Iehova i te hoê toˈe no te haapohe i te tumu raau e ua mârô ihora. Ma te paruru-ore-hia i te mahana e te hoê mataˈi mârô, ua riri o Iona e ua parau oia e: “E mea maitai ia ˈu te pohe i te ora.” (Iona 4:5-8) Eaha te haapiiraa o teie mau mea atoa?
Ua paraparau Iehova ia Iona e ua na ô oia: “E hinaaro faaherehere to oe i teie nei kikiuna, e ere hoi i te mea ohipahia e oe ra, e aore hoi oe i faatupu; o tei tupu mai i te rui hoê, e ua pohe hoi i te rui hoê: e eiaha vau nei e faaherehere ia Nineve, i tera ra oire rahi, e ono taau tausaniraa i te taata aore i ite i to ratou rima atau e to ratou rima aui; e te puaa atoa hoi e rave rahi?”—Iona 4:9-11.
Auê hoi hiˈoraa faaitoito mau ê! Mea nounou aˈe na Iona te tumu raau i te mau tausani taata. Noa ˈtu e mea faahiahia ia haapao i te huru tuhaa atoa o te poieteraa a te Atua, e hopoia faufaa roa ˈˈe na tatou te tautururaa no te faaora i te mau taata.
Te aˈoraa ma ta faaoromai
Mai ta Iona i ite, e ere i te mea ohie ia rave i ta tatou taviniraa. (Timoteo 2, 4:5) Teie râ, e riro ei tauturu ia faaitehia te hoê haerea faaoromai i nia ia vetahi ê.
Eaha to outou huru mai te peu e mea taere te hoê o te feia e haapii ra i te Bibilia e outou aore ra te faaite ra oia i te tahi manaˈo tia ore? Te haapii maira to tatou Orometua Rahi e nafea ia arai i teie huru fifi. Ua faaite oia i te faaoromai rahi i to Aberahama ui-onoono-raa ia ˈna no nia i te haavaraa o Sodoma e o Gomora tei fatata roa i te tupu. “E haamou atoa anei oe i te feia parau-tia, e te paieti ore?” ta Aberahama i ui. “Peneiaˈe e pae ahuru pue taata parau-tia tei taua oire ra,” ta Aberahama i ani. “E haamou â oe, eita oe e faaora i taua vahi ra i taua na taata parau-tia e pae ahuru i roto ra?” Ua turai te pahonoraa a Iehova, ia Aberahama, ia ani onoono e tae roa i te taime i topa mai ai te numera i nia i te ahuru. Ua ite Iehova e te utuafare anaˈe o Lota te tia ia paruruhia, e ua ravehia te faanahoraa no te faaora i te utuafare a Lota. Ma te faaoromai, ua faatia râ Iehova ia Aberahama ia ui tamau ia ˈna e tae roa i te taime e taa ˈi oia i te aroha rahi o Iehova.—Genese 18:20-32.
Ua ite maitai Iehova e aita o Aberahama e maramarama maitai ra e e te haapeapea ra oia. Mai te peu e te ite atoa ra tatou e aita te feia e haapii ra i te Bibilia e maramarama maitai ra, e tauturuhia tatou ia faaite i te faaoromai a faaitoito noa ˈi oia ia roaa te maramarama no nia i te hoê haapiiraa hape taa ê a te taata aore ra te faaoreraa i te hoê peu rave-tamau-hia.
A tamau maite i te haapiiraa no nô mai ia Iehova ra
Ma te papu, o te Atua ra o Iehova te Orometua Rahi. Na roto i te mau ravea mai te mau faahohoˈaraa, te mau uiraa, e te mau hiˈoraa, te faaite ra oia i te maramarama ma te faaoromai. I roto i te tahi faito ia pee tatou i ta ˈna mau huru haapiiraa, e riro atoa tatou iho ei feia haapii maitai aˈe.
No te mea e tia i te feia e haapii ra ia vetahi ê ia haapii atoa ia ratou iho, e tia tatou ia “haapiihia ïa e Iehova.” (Isaia 54:13) Ua papai o Isaia e: “E ite râ to outou mata i ta outou mau orometua. E na to outou tariˈa e faaroo i te hoê reo i muri mai ia outou, i te na ôraa e, Teie te eˈa: e na reira i te haere, ia haapehao ê i te pae atau e te pae aui.” (Isaia 30:20, 21) Ma te tamau i te haere na te eˈa o Iehova e ma te tauturu ia vetahi ia na reira atoa, tei ia tatou ra te haamaitairaa hoê roa i te haapiihia e to tatou Orometua Rahi e a muri noa ˈtu.
[Hohoˈa i te api 28]
Ua ani o Iehova ia Ioba e: “E na oe anei i faaue i te aeto i maue ai i nia? a rave ai i to ˈna ofaaraa i nia ê ra?”
[Hohoˈa i te api 28]
Na roto i te ravea o te hoê tumu raau tafifi, ua parau Iehova ia Iona ia rahi atu i te haapeapea no te nunaa