E te mau metua, te titau nei ta outou mau tamarii i te hoê ara-maite-raa taa ê
“E riro . . . to mau tamarii i te haaatiraa i ta oe ra amuraa, mai te ohi olive ïa.”—SALAMO 128:3.
1. Nafea e nehenehe ai e faaau i te atuaturaa i te mau raau hotu e te haapiiraa i te mau tamarii?
I ROTO e rave rahi mau tuhaa, e tupu e e paari mai te mau tamarii mai te mau raau hotu. E ere ïa i te mea maere, e ia faaau te Bibilia i te vahine faaipoipo a te hoê tane mai te “vine hotu” e ta ˈna mau tamarii mai te ‘ohi olive i te haaatiraa i ta ˈna amuraa.’ (Salamo 128:3) E faaite mai iho â te taata faaapu e e ere i te mea ohie ia atuatu i te mau raau hotu apî, mai te peu iho â râ e ere te huru o te ahuaraˈi e te huru o te repo i te mea maitai. Oia atoa, i teie nei “anotau hopea” ino, e mea fifi roa ia haapii i te tamarii ia riro mai ei taata paari feruriraa e haerea aifaito o te mǎtaˈu ra i te Atua.—Timoteo 2, 3:1-5.
2. I te rahiraa o te taime eaha te titauhia ra ia maitai te auhuneraa?
2 Ia maitai te auhuneraa, e hinaaro te taata faaapu i te repo maitai, te mahana mahanahana, e te pape. Amui atu i te tanuraa e te hutihutiraa i te aihere ino, e tia ia ˈna ia tinai i te mau manumanu e te tahi atu â mau parururaa. E faaruruhia paha te mau taime fifi i te tau tupuraa, e tae noa ˈtu i te tau auhune. Auê hoi te ati e ia ino anaˈe te auhune! E oaoa rahi râ te taata faaapu, i muri aˈe i to ˈna rave-rahi-raa i te ohipa, a ooti ai i te mau hotu maitatai!—Isaia 60:20-22; 61:3.
3. Nafea ia faaauhia te faufaaraa o te mau tamarii i te mau raau hotu, e eaha te huru ara-maite-raa te tia ia horoahia na te tamarii?
3 E mea faufaa roa ˈˈe ïa te hoê oraraa manuïa e te hotu o te hoê taata i te auhuneraa a te taata faaapu. E ere ïa i te mea maere e e titau te haapiiraa i te hoê tamarii ma te manuïa hau atu â i te taime e te tutavaraa i te auhuneraa faahiahia. (Deuteronomi 11:18-21) E nehenehe te hoê tamarii apî tei tanuhia i roto i te aua tiare o te ora, e ia faararihia oia e te pape e ia faaamuhia ma te here e ia horoahia te mau otia maitatai, i te tupu e te uaa mai i te pae varua noa ˈtu â ïa e tei roto oia i te hoê ao î i te mau ture morare iino. Ia rave-ino-hia râ e aore ra ia haavîhia, e taiâ te tamarii e e nehenehe o ˈna e pohe i te pae varua. (Kolosa 3:21; a faaau i te Ieremia 2:21; 12:2.) Parau mau, e titau te mau tamarii atoa i te hoê ara-maite-raa taa ê!
Te ara-maite-raa i te mau mahana atoa mai te tamarii-rii-raa mai â
4. Eaha te ara-maite-raa ta te mau tamarii e titau nei “mai te tamarii-rii-raa mai â”?
4 E tia i te mau metua ia ara maite noa i te hoê aiû fanau-apî-hia. E hinaaro noa ra anei te aiû i te ara-maite-raa i te pae tino e aore ra i te pae materia anaˈe iho i te mau mahana atoa? Ua papai te aposetolo Paulo i te tavini a te Atua ia Timoteo e: “Mai to tamarii-rii-raa mai â to oe ite i te parau moˈa i papaihia ra, o te parau ïa e paari ai oe e tae noa ˈtu i te ora.” (Timoteo 2, 3:15) No reira, ua noaa ia Timoteo te ara-maite-raa a to ˈna metua, mai to ˈna tamarii-rii-raa mai â, i te pae varua atoa hoi. Afea râ te tamarii-rii-raa e haamata ˈi?
5, 6. (a) Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te aiû aitâ i fanauhia ˈtura? (b) Eaha te haapapuraa e, e tia i te mau metua ia haapao maite i te maitai o te aiû aitâ i fanauhia?
5 Te parau heleni ta Paulo e faaohipa ra i ǒ nei (breʹphos) e tano no te hoê aiû aitâ i fanauhia ˈtura. Ua parau Elisabeta, te metua vahine o Ioane Bapetizo, i to ˈna fetii ia Maria e: “Inaha hoi tei te ôraa mai to reo i te aroharaa mai ia ˈu nei i roto i tau tariˈa, ua ouˈa iho nei te tamaiti [breʹphos] i roto i tau opu i te oaoa.” (Luka 1:44) E pii-atoa-hia te aiû aitâ i fanauhia mai e tamaiti, e te faaite ra te Bibilia e nehenehe ratou e hauti ia au i te ohipa e tupu ra i rapae au o te opu. Te aupururaa i te aiû aitâ i fanauhia, e o te faaitoito-pinepine-hia hoi i teie nei mahana, e tia anei ia haapao-atoa-hia te maitai i te pae varua o te aiû aitâ i fanauhia?
6 E tia ia hiˈopoahia te reira, i te mea e te faaite maira te mau haapapuraa e e nehenehe te aiû aitâ i fanauhia e maitaihia e aore ra e fifihia i ta ratou e faaroo ra. Ua ite te hoê faatere upaupa e te mau tuhaa rau o ta ˈna e hauti ra e au ra e ua matau noa o ˈna i te reira, te tuhaa iho â râ o te fira. I to ˈna faahitiraa i te mau iˈoa o te mau upaupa i to ˈna metua vahine, e vahine aravihi i te faataˈi fira, ua parau oia e tera mau te mau faanahoraa upaupa o ta ˈna i hauti i to ˈna hapuraa ia ˈna. Hoê â huru, e fifihia te aiû aitâ i fanauhia ia mataitai anaˈe to ratou metua vahine i te hohoˈa taviri tatuhaahia. Ua faahiti te hoê vea utuuturaa i te “hiaai mâha ore o te aiû aitâ i fanauhia no te hohoˈa taviri tatuhaahia.”
7. (a) Mea nafea e rave rahi metua i te tapitapiraa no te maitai o ta ratou mau tamarii aitâ i fanauhia? (b) Eaha te aravihi e vai ra i roto i te hoê aiû?
7 Ma te taa i te faufaaraa o te ohiparaa maitai i nia i te tamarii, ua haamata e rave rahi metua i te taio, i te paraparau, e te himene i ta ratou mau tamarii hou oia e fanau ai. E nehenehe atoa oe e na reira. I te mea e eita ta oe aiû e taa i te auraa o te mau parau, e maitaihia râ o ˈna i to oe reo mǎrû e te here hoi. I muri aˈe i te fanauraa, e haamata te aiû i te taa i ta oe mau parau, peneiaˈe ma te oioi aˈe i ta oe e manaˈo ra. I roto noa e piti aore ra e toru matahiti, e haapii te tamarii, ma te faaroo noa, i te hoê reo fifi mau. E nehenehe atoa te hoê aiû e haamata i te haapii i te “[reo viivii ore]” o te parau mau o te Bibilia.—Zephania 3:9.
8. (a) Eaha te auraa o te parau i roto i te Bibilia e ua ite Timoteo i te mau papai moˈa “mai te tamarii-rii-raa mai â”? (b) Na te aha i haapapu mai e parau mau ïa no Timoteo?
8 Eaha ta Paulo e hinaaro ra e faataa i to ˈna parauraa e ua ‘ite [o Timoteo ] i te parau moˈa mai to ˈna tamarii-rii-raa mai â’? Ma te papu teie ïa te auraa ua noaa ia Timoteo te haapiiraa i te pae varua mai to ˈna aruaruraa mai â, eiaha râ i te tamariiriiraa. Ua tuea maite ïa i te auraa o te parau heleni breʹphos, o te faahiti ra i te parau no te hoê aiû fanau-apî-hia. (Luka 2:12, 16; Ohipa 7:19) Ua roaa ia Timoteo i te haapiiraa pae varua i to ˈna metua vahine ia Eunike e to ˈna tupuna vahine o Loidi a tae roa ˈi i te mau taime o ta ˈna e haamanaˈo ra. (Timoteo 2, 1:5) Ua tano maitai ia Timoteo teie parau paari, ‘Te huru o te ohi, te huru atoa ïa o te tumu raau.’ Ua ‘haapiihia oia ia au i ta ˈna eˈa ia haere,’ e, ei faahopearaa, ua riro mai oia ei tavini maitai na te Atua.—Maseli 22:6; Philipi 2:19-22.
Te aupururaa taa ê tei titauhia
9. (a) Eaha te tia i te mau metua ia ape i te rave, e no te aha? (b) Ia paari anaˈe te aiû, eaha te tia i te mau metua ia rave, e eaha te hiˈoraa te tia ia ratou ia apee?
9 Ua riro atoa te mau tamarii mai te mau raau hotu ra i te mea e ere hoê â huru to ratou pauroa, e eita atoa ratou paatoa e faaite i te hoê â huru i mua i te hoê â aupururaa. E faatura te mau metua paari i teie taa-ê-raa e e ape ratou i te faaau atu i te hoê tamarii i te tahi atu. (A faaau i te Galatia 6:4.) Ia uaa mai ta outou mau tamarii ei mau taata paari feruriraa e haerea aifaito, e tia ia outou ia hiˈopoa i to ratou huru taa ê, ma te haapao i te mea maitai e ma te hutihuti mai i rapae au te mea ino. E ahiri e ite outou i te hoê paruparu aore ra te hoê huru tano ore, peneiaˈe e huru haavarevare, e nounou taoˈa, aore ra miimii, e nafea ïa outou? A faatitiaifaro mǎrû noa, mai ia Iesu i faatitiaifaro i te paruparu a to ˈna mau aposetolo. (Mareko 9:33-37) A haapopou tamau i te tamarii taitahi o ˈna anaˈe iho no ta ˈna tutavaraa e to ˈna mau huru maitatai.
10. Eaha ta te mau tamarii e titau taa ê nei, e nafea ia horoahia ˈtu te reira?
10 Te mea hinaaro-rahi-hia e te tamarii o te hoê ara-maite-raa taa ê here mau. Ua rave o Iesu i te taime no te horoa na te tamarii rii i te ara-maite-raa taa ê, tae noa ˈtu i te mau mahana hopea ohiparaa rahi o ta ˈna taviniraa. (Mareko 10:13-16, 32) E te mau metua, a pee i teie hiˈoraa! Ma te ore e haapao noa ia outou iho, a rave i te taime no ta outou mau tamarii. E eiaha ia haama i te faaite ia ratou i to outou here ma te aau tae mau. A tauahi ia ratou, mai ia Iesu atoa i na reira. A tapea e a apa ia ratou ma te tamahanahana e ma te here. I te aniraahia te mau metua o te mau tamarii paari feruriraa e haerea aifaito e eaha te aˈoraa ta ratou e horoa no te mau metua, teie ïa te rahiraa o te mau pahonoraa ‘A here mau ia ratou,’ ‘a horoa i te taime no ratou,’ ‘a faaite i te tura te tahi i te tahi,’ ‘a faaroo maitai ia ratou,’ ‘a aratai ia ratou maoti i te paraparau noa,’ e ‘ia taa ia outou te mea mau.’
11. (a) Eaha te huru hiˈoraa o te mau metua no nia i te horoaraa i teie ara-maite-raa taa ê na to ratou mau tamarii? (b) Afea e nehenehe ai te mau metua e fanaˈo i te mau tauaparauraa faufaa e ta ratou mau tamarii?
11 E noaa mai te oaoa i te horoaraa i teie huru ara-maite-raa taa ê. Ua papai te hoê metua tane o tei manuïa e: “I te nainairaa o ta ˈu nau tamaroa toopiti, e mea oaoa roa na ˈu te faaineineraa ia raua ia haere e taoto, te taioraa na raua, e te hautiraa e o raua, e te faaotiraa i te pure e o raua.” E horoa teie mau taime amuimuiraa i te ravea no te tauaparau e o tei faaitoito i te metua e te tamarii atoa. (A faaau i te Roma 1:11, 12.) Te faaroo noa ra nau hoa faaipoipo i ta raua tamaiti e toru matahiti i te aniraa i te Atua ia haamaitai ia “Wally.” Ua pure oia no “Wally” i tera e tera po, ua itoito-mau-hia nau metua i to raua iteraa e te manaˈonaˈo ra o ˈna i te mau taeae no Malawi, i hamani-ino-hia i te reira taime. Ua parau te hoê vahine faaipoipo e: ‘I te maharaa o to ˈu matahiti, ua tauturu to ˈu metua vahine ia ˈu ia tamau aau i te mau irava e ia himene i te mau himene o te Basileia a tia noa ˈi au i nia i te hoê parahiraa no te tamǎrô i te mau mereiti e te mau auˈa o ta ˈna e horoi ra.’ Te feruri ra râ anei outou i te mau taime o ta outou e nehenehe e fanaˈo no te tauaparau maitai i ta outou mau tamarii apî?
12. Eaha ta te mau metua kerisetiano paari e horoa no ta ratou mau tamarii, e eaha te mau ravea te nehenehe e ravehia?
12 E faanaho te mau metua kerisetiano paari i te hoê porotarama haapiiraa tamau. E nehenehe outou e faaohipa i te ravea o te mau uiraa e te mau pahonoraa, e nehenehe ra anei outou e faariro i te reira ei mau tauaparauraa anaanatae mau na roto i te faaauraa i te mau tuhaa haapiiraa, no te mau tamarii apî iho â râ? E nehenehe outou e ani atoa ia ratou ia papai i te mau hohoˈa no te mau aamu o te Bibilia, ia faatia mai i te mau aamu Bibilia, aore ra ia faaroo i te faatiaraa ta outou i faaue i te tamarii ia faaineine. A faariro i te Parau a te Atua ei mea maitai roa no ta outou mau tamarii a hiaai rahi ai ratou i te reira. (Petero 1, 2:2, 3) Ua parau mai te hoê metua tane e: ‘I te nainairaa o te mau tamarii, e nee haere matou na nia i te tahua e e hauti matou i te mau aamu i orahia e te mau taata tuiroo o te Bibilia. Mea au roa hoi na te mau tamarii.’
13. Eaha te faufaaraa o te mau faaineineraa, e eaha ta outou e nehenehe e faaineine?
13 E hope atoa te mau faaineineraa na roto i te mau tauaparauraa faufaa no te mea e tauturu te reira i te mau tamarii apî ia ineine ratou i te faaruru i te mau tupuraa o te oraraa mau. Ua parau te hoê o te mau tamarii a te utuafare Kusserow—e 11 o ratou paatoa tei tapeahia no to ratou haapao maitai i te Atua i roto i te hamani-ino-raa a te mau nazis—no nia i to ratou mau metua e: “Ua faaite mai ratou ia matou e nafea râ e mea nafea ia paruru ia matou iho ma te rave i te Bibilia. [Petero 1, 3:15] E pinepine matou i te faatupu i te mau faaineineraa, ma te ani i te mau uiraa e ma te horoa i te mau pahonoraa.” No te aha outou e ore ai e na reira atoa? E nehenehe e faaineine i te mau faaiteraa no te pororaa, e na te metua ïa e hauti i te tuhaa o te fatu fare. Aore râ e nehenehe te faaineineraa e ravehia no nia i te mau tamatamataraa e tupu mau i roto i te oraraa. (Maseli 1:10-15) “E nehenehe te hautiraa i te mau tupuraa fifi i te faaaravihi e ia tiaturi te hoê tamarii ia ˈna iho,” o ta te hoê vahine e faataa ra. “E nehenehe e hautihia te tuhaa no te hoê hoa e pûpû ra i te avaava, te ava, aore ra te raau taero i ta outou tamarii.” E nehenehe teie mau taime hautiraa taata ora e tauturu ia outou ia taa e nafea ra ta outou tamarii i mua i teie mau huru tupuraa.
14. No te aha e mea faufaa mau te mau aparauraa ma te here e te aroha e ta outou mau tamarii?
14 Ia tauaparau atu outou i ta outou tamarii, a hiˈo aroha ˈtu ia ˈna mai te taata tei papai i teie mau parau: “E tau tamaiti, eiaha e haamoe i ta ˈu nei aˈo; ia haapao maite to aau i ta ˈu nei ture: e maoro hoi to oe ra pue mahana e to oe ra mau matahiti, e te ora hoi e te hau ta te reira e amui atoa mai ia oe ra.” (Maseli 3:1, 2) Eita ra anei te reira e haaputapû i te mafatu a to outou tamarii ia faataa outou ia ˈna ma te here e te titau nei outou ia faaroo o ˈna no te mea e noaa mai ia ˈna te hau e e maoro to ˈna pue mahana—oia hoi, te ora mure ore i roto i te ao apî hau a te Atua? A haapao maitai i te huru a te tamarii taitahi a haaferuri ai outou ia ˈna i nia i te Parau a te Atua. Ia na reira outou ma te pure, e e haamaitai mai Iehova i ta outou mau tutavaraa. E itehia na roto i teie mau aparauraa î i te here e te aroha niuhia i nia i te Bibilia te mau faahopearaa maitai e te mau faufaa mure ore.—Maseli 22:6.
15. E nafea te mau metua e nehenehe ai e tauturu i ta ratou mau tamarii ia faatitiaifaro i te mau fifi?
15 Ia ore anaˈe teie huru aparauraa e tupu i te taime faanahohia no te haapiiraa, eiaha ia nevaneva te manaˈo i te tahi atu mau ohipa. A faaroo ma te haapao maitai i te parau o ta outou tamarii e mea nafea râ te manaˈo i te faaitehia mai. “A hiˈo i ta outou tamarii,” ta te hoê ïa taata aravihi i parau. “A horoa na ˈna i te ara-maite-raa taatoa. E tia ia oe ia taa maitai i te auraa, eiaha ia faaroo noa i te parau. Te mau metua o te faaite i teie tutavaraa rahi, te haafaufaa ra ïa ratou i te oraraa o ta ratou mau tamarii.” E pinepine te mau tamarii i te faaruru i teie nei mahana i te mau fifi iino mau i te fare haapiiraa e i te tahi atu mau vahi. E te mau metua, a haa ia parau tahaa noa ta outou tamarii, e a tauturu ia ˈna ia hiˈo i te mau mea ia au i te huru hiˈoraa a te Atua. Ia ore anaˈe outou e papu e nafea ia faatitiaifaro i te fifi, a maimi i roto i te mau Papai e te mau vea e te mau buka tei horoahia mai e “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45) Noa ˈtu eaha te ravea, a horoa no ta outou mau tamarii i te ara-maite-raa taa ê e titauhia ra no te faaafaro i te fifi.
A haafaufaa i te taime amuimuiraa
16, 17. (a) No te aha e titau te mau tamarii i teie nei mahana i te hoê ara-maite-raa e te hoê haapiiraa taa ê? (b) Eaha te tia i te mau tamarii ia ite ia aˈohia ratou e to ratou mau metua?
16 E titau te mau tamarii apî i te hoê ara-maite-raa taa ê hau atu â i teie nei mahana no te mea te ora ra tatou i roto i “te anotau hopea,” e e tupu te “ati rahi.” (Timoteo 2, 3:1-5; Mataio 24:3-14) E hinaaro te mau metua e te mau tamarii atoa hoi i te parururaa no ǒ mai i te paari mau o te “horoa mai i te ora i te feia fatu ra.” (Koheleta 7:12) I te mea e e taaihia te paari a te Atua i nia i te faaohipa-maite-raa i te ite niuhia i nia i te Bibilia, e hinaaro ïa te tamarii i te hoê haapiiraa tamau i nia i te Parau a te Atua. No reira, a haapii i te Bibilia e ta outou mau tamarii apî. A paraparau atu ia ratou no nia ia Iehova, ma te faataa papu i ta ˈna mau titauraa, e ia tiai ratou ma te oaoa i te tupuraa a muri aˈe o ta ˈna parau tǎpǔ rahi. A paraparau atu no nia i teie nei mau mea i te fare, e ia hahaere outou e ta outou mau tamarii i pihai iho ia outou—i te mau taime tano atoa hoi.—Deuteronomi 6:4-7.
17 Ua ite te feia faaapu e eita te mau raau hotu atoa e tupu maitai i raro aˈe i te hoê â raveraa. E titau te mau raau hotu i te hoê ara-maite-raa taa ê. Oia atoa, e mea taa ê te mau tamarii atoa e e titau ratou i te hoê ara-maite-raa, te hoê haapiiraa, e te aˈoraa taa ê. Ei hiˈoraa, ua ravai noa ïa te hohoˈa mata mauruuru ore o te hoê metua no te tapea i te haerea hape a te hoê tamarii apî, e no te tahi atu tamarii e tia ia aˈo-etaeta-hia. E tia râ ia ite ta outou mau tamarii atoa no te aha aita outou i mauruuru i te tahi mau huru parau aore ra ohipa, e tia i nau metua toopiti ia ohipa amui raua ia au maite te aˈoraa. (Ephesia 6:4) E mea faufaa mau ia horoa te mau metua kerisetiano i te aratairaa maramarama maitai o tei au maite i te mau Papai.
18, 19. Eaha te hopoia a te mau metua kerisetiano i nia i ta ratou mau tamarii, e eaha te faahopearaa te itehia mai ia rave-maitai-hia te reira ohipa?
18 E tia i te taata faaapu ia tanu e ia faaapu i te tau au ra. Ia haamaoro anaˈe oia aore ra ia haapao ore oia i ta ˈna faaapu, e mea iti ïa ta ˈna e ooti mai aore ra aita roa ˈtu. Oia mau, ua riro ta outou mau tamarii ei mau “raau hotu” o te tupu ra e o te titau i te hoê ara-maite-raa taa ê i teie nei iho â taime, eiaha ra i te avaˈe i mua ˈtu aore ra i te matahiti i mua ˈtu. Eiaha ia vaiiho noa i te mau taime faufaa no te faaitoitoraa i to ratou tupuraa i te pae varua ia au maite i te Parau a te Atua e ia hutihuti i te aihere ino o te mau manaˈo a to te ao nei o te nehenehe e faataiâ e e haapohe ia ratou i te pae varua. A haafaufaa i te mau hora e te mau mahana o ta outou e fanaˈo ra no te amuimui atu i ta outou mau tamarii, no te mea e mahaere oioi teie mau taime. A haa no te faatupu i roto i ta outou mau tamarii te mau huru maitatai a te Atua e hinaarohia ra no te hoê oraraa oaoa ei mau tavini haapao maitai a Iehova (Galatia 5:22, 23; Kolosa 3:12-14) E ere na vetahi ê teie ohipa; na outou tena ohipa, e e nehenehe te Atua e tauturu ia outou no te raveraa i te reira.
19 A horoa i ta outou mau tamarii te hoê tufaa taoˈa rahi i te pae varua. A haapii e o ratou i te Parau a te Atua, e a oaoa i te arearea ma te au e o ratou. A hopoi i ta outou mau tamarii apî i te mau putuputuraa kerisetiano, e ia apee ratou ia outou i roto i te ohipa pororaa i te Basileia. A haamau i roto i ta outou mau tamarii herehia e outou te huru ihotaata o tei fariihia mai e Iehova, e e hopoi mai ratou i te oaoa rahi na outou i roto i te oraraa a muri aˈe. Parau mau, “e oaoa te metua o te taata parau-tia ra; e te metua o te tamaiti paari ra e oaoa atoa te metua ia ˈna: oia ïa, e oaoa to metua tane e to metua vahine atoa; to metua vahine tei fanau ia oe ra, e oaoa ïa.”—Maseli 23:24, 25.
E utua faufaa rahi
20. Eaha te ravea ia manuïa te hoê metua e tamarii taurearea ta ˈna?
20 Te haapiiraa i te mau tamarii e hopoia fifi mau o te titau i te hoê tau maoro. Te haapiiraa i teie mau ‘ohi olive e haaati ra i to amuraa’ ia riro ratou ei taata paari o te mǎtaˈu i te Atua e o te faahotu ra i te mau hotu o te Basileia, ua piihia ïa te reira te hoê porotarama fatata e 20 matahiti te maoro. (Salamo 128:3; Ioane 15:8) E riro teie porotarama i te fifi-roa-hia ia naeahia te tamarii i te 13 e tae atu i te 19 matahiti, ia maraa te mau faateimâharaa i nia ia ratou e e faaoti ïa te mau metua e tia ia tutava hau atu â. Te vai ra hoê anaˈe iho ravea no te manuïa—ia ara maite noa, ma te poihere e ma te taa i to ratou huru. A haamanaˈo e mea titau-mau-hia e te mau tamarii apî te hoê ara-maite-raa taa ê. E nehenehe outou e faaite ia ratou i taua ara-maite-raa ra ma te tapitapi no to ratou maitai ma te here mau. No te tauturu ia ratou, a horoa i te taime, te here, e te tapitapiraa o ta ratou hoi e hinaaro mau nei.
21. Eaha te haamaitairaa e noaahia mai i te horoaraa i te hoê ara-maite-raa taa ê no te mau tamarii?
21 Te utua no ta outou mau tutavaraa i te aupururaa i te hotu faufaa rahi i tufahia mai e Iehova, ua hau roa ˈtu ïa i te oaoa i te hoê noa ˈˈe auhuneraa faahiahia a te taata faaapu. (Salamo 127:3-5) No reira e te mau metua e, a tamau noa i te horoa no ta outou mau tamarii i te hoê ara-maite-raa taa ê. Ia na reirahia no to ratou iho maitai e no te hanahana o to tatou Metua i nia i te raˈi ra, o Iehova.
Nafea outou ia pahono mai?
◻ Nafea e nehenehe ai e faaau i te atuaturaa o te mau raau hotu e te haapiiraa i te mau tamarii?
◻ Eaha te huru ara-maite-raa te tia i te aiû ia noaa i te mau mahana atoa mai te tamarii-rii-raa mai â?
◻ Eaha te atuaturaa taa ê e titauhia ra e te mau tamarii, e nafea ia horoahia te reira?
◻ No te aha outou e horoa ˈi no ta outou mau tamarii te hoê ara-maite-raa taa ê?