VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 1/4 api 29-31
  • “E faarue ê atu i te fabula paieti ore”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “E faarue ê atu i te fabula paieti ore”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te tamataraa i te mau parau mau
  • Te mau aai no nia i te mau ohipa itea-ore-hia
  • Te faarueraa i te faaiteraa a te mau demoni
  • Ia maitai atu â ta tatou haapiiraa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2023
  • A tamau i te faaohipa i te mau mea ta outou i haapii
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • E haapao anei oe i te mau faaararaa papu a Iehova?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
  • A haapuai i to mauruuru no ta Iehova faanahonahoraa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2024
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 1/4 api 29-31

“E faarue ê atu i te fabula paieti ore”

UA Î te Bibilia i te mau tupuraa e te mau aamu no nia i te taata. Eita noa tatou e anaanatae i te taioraa i te reira e faufaa-atoa-hia râ tatou. Ua papai te aposetolo Paulo i te mau kerisetiano no te amuiraa i Roma e: “Te mau parau atoa hoi i papaihia i mutaa ihora, i papaihia ïa ia ite tatou; ia noaa to tatou tiairaa, i te faaoromai e te mahanahana o te parau i papaihia ra.”—Roma 15:4.

Ua faatia atoa o Paulo iho i te mau ohipa i tupu. Te parau ra te Bibilia no nia ia Paulo e o Baranaba i te hopea o ta raua tere mitionare matamua e: “E tae maira raua i reira [i Anetiohia i Turia] ua haaputuputu maira raua i te ekalesia, e ua faaite atura i ta te Atua i rave ia raua ra.” (Ohipa 14:27) Ma te feaa ore, ua itoito-roa-hia te mau taeae i teie mau faatiaraa.

Eita râ te taatoaraa o te mau faatiaraa e faaitoito. Ma te faauruahia, ua faaara o Paulo ia Timoteo e: “Area te fabula paieti ore a te vahine rii ruau ra, e faarue ê atu ïa.” (Timoteo 1, 4:7) E ia Tito, ua papai oia e e tia i te mau kerisetiano haapao maitai, “eiaha e haapao i te mau fabula ati Iuda ra, e te parau a te mau taata i faarue i te parau mau nei.”—Tito 1:14.

Eaha teie mau aamu haavare, aore ra fabula? No roto mai nau parau toopiti i te parau heleni myʹthos (“mythe [parau aamu]”). Te faˈi ra The International Standard Bible Encyclopaedia e te faataa ra teie parau i “te hoê aamu (faaroo) e aore roa e tuatiraa e te mea mau.”

Ua î te ao i te mau mahana o Paulo i te mau aamu mai teie te huru. Te hoê hiˈoraa o te buka a Tobia, o tei papaihia paha hau atu i te piti hanere matahiti hou te tau o Paulo. Te faatia ra teie aamu no nia ia Tobia metua, te hoê ati Iuda paieti, o tei matapohia i te toparaa te tutae manu i roto i to ˈna nau mata. I muri iho, ua tono oia i ta ˈna tamaiti o Tobia, e tii i te tarahu. I to ˈna haereraa, na nia i te aratairaa a te hoê melahi, ua noaa i ta ˈna tamaiti ia Tobia te mafatu, te upaa, e te au a te hoê iˈa. I muri iho ua farerei oia i te hoê vahine ivi, o tei faaipoipohia e hitu taime, e e paretenia â oia no te mea ua haapohehia te mau tane taitahi e te hoê demoni i te po faaipoiporaa. Ma te faaitoitohia e te melahi, ua faaipoipo ihora te tamaiti ra o Tobia ia ˈna ma te tiahi i te demoni i te tutuiraa i te mafatu e te upaa o te iˈa. Ma te rave i te au o te iˈa, i muri iho ua faaora te tamaiti ra o Tobia i te mata a to ˈna metua tane.

Ma te maramarama, eita iho â e tiaturihia teie aai. Taa ê atu i to ˈna huru tumu ore e ta ˈna mau peu haavare, ua î ïa i te hape. Ei hiˈoraa, te parau ra te aamu e ua ite mata te metua tane o Tobia i te orureraa hau o te mau opu no apatoerau e te afai-tîtî-raahia te mau Iseraela i Nineve, e e 257 matahiti i rotopu i teie nau tupuraa o te aamu o Iseraela. E te parau ra hoi te aamu e 112 matahiti to Tobia i to ˈna poheraa.—Tobia 1:4, 11; 14:1, Te Bibilia moˈa V.C.J.S.

E mea huru ê mau teie mau fabula i te “hiroa parau mau” te tia ia faaitehia e te mau tavini haapao maitai a te Atua. (Timoteo 2, 1:13) No roto mai te reira i te manaˈo noa a te taata, ma te patoi i te mau tupuraa a te tuatapaparaa, e mau mea ïa e faatiahia ra e te mau vahine ruau paieti ore. O teie te mau aamu o te tia ia faarue-ê-hia e te mau kerisetiano.

Te tamataraa i te mau parau mau

Ua rau te mau aamu mai teie te huru i teie nei mahana. Ua papai o Paulo e: “Te vai atura hoi te tau e ore ai ratou [te taata] e farii ai i te parau mau, . . . e fariu ê hoi to ratou tariˈa i te parau mau, a opai tia ˈtu ai i te fabula.” (Timoteo 2, 4:3, 4) I te tahi mau vahi o te fenua, ua parare e mea au roa na te taata te mau aai no nia i te mau mea itea-ore-hia.No reira ïa te mau kerisetiano, “e [tamata ˈi] i te huru o te parau” o te mau aamu faaroo, ma te ara maite no te ite e, e tuea ra anei i te Bibilia.—Ioba 12:11.

Ma te maramarama, aita te rahiraa o te mau aamu e tuea ra e te Bibilia. I te mau vahi e rave rahi o te ao nei, ei hiˈoraa, e mea matauhia te faarooraa i te mau aamu e turu ra i te manaˈo e e mea pohe ore te nephe taata. Te faataa ra teie mau aamu e mea nafea te hoê taata e pohe ai, e ia faura faahou i roto i te tino no te hoê aiû fanau apî, ei varua, ei animala, aore ra ei taata i te vahi ê.

Te faaite nei râ te Bibilia, e ere te nephe taata i te mea pohe ore; e pohe te nephe. (Ezekiela 18:4) Hau atu â, te parau ra te Bibilia e mea ora ore te taata pohe i roto i te apoo, eita e feruri, eita e paraparau, aore ra eita e rave i te hoê noa ˈˈe mea. (Koheleta 9:5, 10; Roma 6:23) Te feia o tei riro te manaˈo i te mau aamu haavare e turu ra i te manaˈo e e mea pohe ore te nephe, mai ta Paulo i parau, ua “fariu ê” ratou i te “hiroa parau mau” a te Bibilia.

Te mau aai no nia i te mau ohipa itea-ore-hia

Te huti ra te tahi atu mau aamu i te ara-maite-raa i nia i te mau ohipa a te mau tahuˈa vahine e te mau tahuˈa. I te tahi mau vahi no Afirika, ei hiˈoraa, te parauhia ra e teie feia varua iino e mana faahiahia mau to ratou, e e nehenehe ratou e taui ia ratou iho e aore te tahi atu ei ophi, ei urî taata, ei manu; e nehenehe ratou e rere na te reva no te faatupu i ta ratou ohipa; e nehenehe ratou e faura e e moe atu; e nehenehe ratou e haere na roto i te papai fare; e e nehenehe ratou e ite i te mau taoˈa i hunahia i roto i te repo.

No te rahi o teie huru aamu, e no te parare rahi te tiaturiraa i te reira, e nehenehe paha te reira e ohipa mai i nia i te tahi mau kerisetiano o te amuiraa o te tiaturi e e mea mau. E nehenehe ratou e manaˈo e eita te mau taata noa e rave i teie mau mea, te feia râ tei noaa i teie mana hau aˈe i te taata no ô mai i te mau varua, te mau demoni, e nehenehe ïa ratou e na reira. Ei niu no teie faahopearaa o te Tesalonia 2, 2:9, 10, e parau ra: “O taua taata e au to ˈna haerea mai i te ravea puai a Satani ra, ma te mana, e te tapao, e te semeio haavare ra, e ma te mau parau-tia ore haavare atoa ra, i rotopu i te feia e pohe ra, no te mea aore ratou i farii i te parau mau ma te hinaaro, ia ora ratou.”

Parau mau, te faaite ra teie mau irava e e nehenehe Satani e rave i te mau ohipa mana, te faahiti atoa ra te reira e o Satani atoa te tumu no te “tapao, e te semeio haavare,” e oia atoa no te “mau parau-tia ore haavare.” Ma te papu, te faaite ra te Bibilia e o Satani te haavare rahi “o tei haavare i to te ao atoa nei.” (Apokalupo 12:9) Ua aravihi roa o ˈna i te faatiaturi i te taata i te mau mea e ere i te parau mau.

No te reira, e mea pinepine te mau faaiteraa e te mau faˈiraa parau a te feia o tei rave i te peu tahutahu e te peu hiˈohiˈo o te ore roa e tia ia tiaturihia. E nehenehe mau teie feia e tiaturi ma te aau tae e ua ite ratou, ua faaroo, e aore ra ua rave ratou i te tahi mau mea; i te mea mau râ, aita ratou i na reira. Ei hiˈoraa, te vai ra te feia o tei tiaturi e ua paraparau ratou i te mau varua o te feia pohe. Ua faahapehia râ ratou, ua haavarehia ratou, ua riro ratou i te ravea paari a Satani. Te parau ra te Bibilia e te feia pohe “e reva i raro i hade ra!”—Salamo 115:17.

Ia au i te aamu a te Diabolo no nia i te haavare, e tia ia hiˈopoa-maite-hia te mau aai atoa no nia i te mau varua. Te rahiraa e mea hamanihia e te mau manaˈo peu haavare, o tei faarahihia e te mau faatiaraa tamau.

E turu ïa te haaparareraa i teie mau fabula i te mau faufaa a te metua o te haavare, o te Diabolo ra o Satani (Ioane 8:44) Te faaanaanatae ra te reira i te mau raveraa tahutahu faufau roa na Iehova. (Deuteronomi 18:10-12) E faatopa te reira i te taata i roto i te tapoˈi o te riaria e te mau peu haavare. E ere ïa i te mea maere e ua aˈo o Paulo i te mau kerisetiano “eiaha e haapao i te fabula.”—Timoteo 1, 1:3, 4.

Te faarueraa i te faaiteraa a te mau demoni

E ahiri e, e au ra e aamu parau mau tera? Te tahi mau taime e faatiahia te parau no nia i te mau varua e te feia tahutahu e farii ra e Mana hope to Iehova e e parau mau ta ta ˈna mau Ite. E tia râ anei i te mau kerisetiano ia faatia haere i teie mau aamu?

Eita, eiaha ratou e na reira. Te parau ra te Bibilia e i to te mau varua viivii tuôraa e o Iesu te Tamaiti a te Atua, “eiaha roa ratou e faˈi ia ˈna.” (Mareko 3:12) Oia atoa, i to te hoê demoni peu hiˈohiˈo faaheporaa i te hoê potii ia faaite ia Paulo e ia Baranaba “e tavini anaˈe . . . no te Atua teitei” e e feia poro i “te eˈa ora,” tiavaru atura o Paulo i teie varua i rapae ia ˈna. (Ohipa 16:16-18) Aore roa Iesu, Paulo, aore ra te tahi noa ˈˈe taata papai i te Bibilia i faatia i te mau demoni ia faaite i te parau no nia i te opuaraa a te Atua aore ra no nia i ta ˈna mau tavini maitihia.

Ua papu maitai, e ua ora o Iesu Mesia i roto i te ao varua hou oia a haere mai ai i nia i te fenua nei. Ua ite oia iho ia Satani. Teie râ, aita o Iesu i faaanaanatae i ta ˈna mau pǐpǐ e te mau aamu no nia i te mau ohipa a Satani, aita atoa oia i horoa i te mau parau rii no nia i ta te Diabolo e nehenehe e rave e aore ra aita. E ere Satani e te mau demoni e mau hoa na Iesu. E mau varua o tei tiavaruhia, e mau varua orure hau, au ore rahi i te mea moˈa, e e mau enemi na te Atua.

Te faaite ra te Bibilia i ta tatou e tia ia ite. Te faataa ra oia e o vai ma te mau demoni, e mea nafea ratou i te haavareraa i te taata, e nafea ia ape ia ratou. Te faaite ra e e mea puai aˈe Iehova e o Iesu i te mau demoni. E te haapii ra ia tatou e mai te peu e e tavini tatou ia Iehova ma te parau-tia, eita ïa te mau varua iino e nehenehe e hamani ino tamau ia tatou.—Iakobo 4:7.

E mea tano ïa, ia faarue ê te mau kerisetiano i te mau fabula paieti ore, e mau aamu o tei turu noa ïa i te mau faufaa o tei patoi i te Atua. Mai ia Iesu ‘tei faaite i te parau mau,’ e na reira atoa ïa ta ˈna mau pǐpǐ i teie nei mahana. (Ioane 18:37) Ma te paari, e haafaufaa ratou i te faaararaa a te Bibilia: “Te mau mea haavare ore ra . . . e haamanaˈo i taua mau mea ra.”—Philipi 4:8.

[Hohoˈa i te api 31]

E tia i te mau kerisetiano mau ia haapae roa i te mau faaiteraa atoa a te peu tahutahu

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono