No te aha e mea faufaa ia tae atu outou i te mau putuputuraa kerisetiano
E RAVE rahi mau avaˈe to Rosario, e ora ra i Marite Apatoa, oaoaraa i te haapii i te Bibilia na muri ia Elizabeth. Ua putapû roa o Rosario i te haapiiraa no nia i te Basileia o te Atua e mea nafea oia ia faatupu i te Paradaiso i nia i te fenua nei. Teie râ, ia titau anaˈe o Elizabeth ia ˈna ia haere mai i te mau putuputuraa i te Piha no te Basileia, eita o ˈna e farii. Ua manaˈo hoi oia e e nehenehe ta ˈna e haapii i te Bibilia i te fare e e faaohipa i tei parauhia ra, ma te ore râ e haere atu i te mau putuputuraa a te amuiraa. Ua aniani atoa anei outou ahiri e mea maitai iho â te mau putuputuraa kerisetiano no outou? No te aha te Atua e faanaho ai e ia haaputuputu to ˈna nunaa?
I te mea e mea taa ê roa te mau kerisetiano o te senekele matamua i te taata e haaati ra ia ratou, mea faufaa roa te amuimuiraa maitai ia ora ratou. Ua papai te aposetolo Paulo i te hoê amuiraa a te mau kerisetiano matamua e: ‘Ua riro outou ei feia hapa ore, e te ino ore i rotopu i teie nei ui piˈo e te mârô; ia anaana maite outou i roto ia ratou mai te mau tiarǎma o te ao nei.’ (Philipi 2:15) Ua roohia te mau kerisetiano i te fifi rahi i Iudea, e no ratou o Paulo i papai e: “E haapao maite â tatou te tahi i te tahi, a faaaraara ˈtu ai ia rahi te aroha, e te rave i te mau ohipa maitatai ra: eiaha hoi e faarue i to tatou haaputuputuraa, mai ta te tahi pae ra peu, e faaitoito râ; e ia rahi atu â te faaitoito, no te mea te hiˈo na outou i taua mahana ra i te fatataraa mai.” (Hebera 10:24, 25) Nafea tatou ia faaaraara ˈtu te tahi e te tahi i te here e te mau ohipa maitatai na roto i te haaputuputuraa?
Nafea te mau kerisetiano ia ‘faaoˈi’ i te tahi e te tahi
Te auraa mau o te parau Heleni ta Paulo i faaohipa e tei hurihia na roto i te parau “faaaraara” oia hoi “te hoê faaoˈiraa.” Te faataa ra te hoê maseli a te Bibilia e mea nafea te mau kerisetiano ia “faaoˈi” te tahi i te tahi i te na ôraa e: “Na te auri i faaanaana [faaoˈi] i te auri; e na te taata i faaanaana [faaoˈi] i te mata o to ˈna taua.” (Maseli 27:17; Koheleta 10:10) Ua riro tatou mai te mau mauhaa te tia ia faaoˈi-tamau-hia. I te mea e e titau te faaiteraa i te here no Iehova e te raveraa i te mau faaotiraa niuhia i nia i to tatou faaroo ia faataa ê mai tatou i teie nei ao, e tia ia tatou ia tâpû tamau noa i to tatou eˈa, ia au i te hoê auraa parau, i rotopu i te pae rahi o te taata.
E nehenehe te tutavaraa tamau e ia faataa ê mai ia tatou e haamania i to tatou itoito no te mau ohipa maitatai. Teie râ, ia apiti atu tatou i te feia o te here nei ia Iehova, e faaoˈi tatou i te tahi e te tahi—e faaaraara tatou te tahi i te tahi i te here e te mau ohipa maitatai. I te tahi aˈe pae, ia faaea tatou o tatou anaˈe, e riro tatou i te hiˈo noa ia tatou iho. E nehenehe te mau manaˈo taiata, miimii, aore ra maamaa e ô mai i roto i to tatou feruriraa. “O tei faataa ê ia ˈna ihora, te imi ra ïa i to ˈna ihora hinaaro; e mârô oia i te imi i te mau paari atoa ra.” (Maseli 18:1) No reira o Paulo i papai ai i te amuiraa o te oire no Tesalonia e: “E haamahanahana outou ia outou iho, e e faatupu i te maitai te tahi i te tahi, mai ta outou â hoi e rave na.”—Tesalonia 1, 5:11.
I to Rosario faaotiraa i ta ˈna tuatapaparaa i te mau haapiiraa tumu a te Bibilia, ua haamarirau noâ oia i te apiti atu i roto i te amuiraa. No reira, i te mea e eita ta Elizabeth e nehenehe e horoa i te tauturu hau atu, ua faaea ˈtura oia i te haere e hiˈo ia Rosario. Tau avaˈe i muri aˈe, ua haere atu te hoê tiaau ratere e farerei ia Rosario e ua ani atura: “Noa ˈtu e e nehenehe ta te melo tataitahi o te hoê utuafare e haere e tamaa maitai i te hoê fare tamaaraa, eaha te erehia i te mau melo atoa ia ore anaˈe ratou e tamaa amui i te fare?” Ua pahono maira o Rosario e: “E erehia ïa ratou i te auhoaraa o te utuafare.” Ua taa ˈtura ia ˈna e ua haamata ˈtura oia i te haere tamau atu i te mau putuputuraa. Ua ite atura oia i te maitai e mai reira mai, ua tae mai oia fatata i te mau putuputuraa atoa.
Mea faaitoito mau ia faaroo i te tahi atu mau taata ia faaite i te faaroo i roto i te mau mea o ta tatou atoa e tiaturi ra, e hoê â huru ia ite anaˈe tatou e mea nafea te faaroo i te tauiraa i to ratou oraraa. Ua ite o Paulo i te reira na roto i te ohipa o ta ˈna iho i ora, e ua papai atu oia i te amuiraa no Roma e: “E hinaaro rahi hoi to ˈu ia ite atu ia outou, ia tuu atu vau i ta te varua ia outou na, ia itoito hoi outou. E ia mahanahana hoi au e outou atoa i to tatou faaroo, i to outou e i to ˈu atoa hoi.” (Roma 1:11, 12) Inaha, e rave rahi mau matahiti tei mairi hou o Paulo i nehenehe ai e tere atu i Roma, e i to ˈna haereraa ˈtu, e taata mau auri ïa oia i roto i te rima a to Roma. Teie râ, i to ˈna iteraa i te mau taeae no Roma o tei haere mai e 60 kilometera na raro noa na te oire mai no te farerei ia ˈna, “haamaitai atura [Paulo] i te Atua e itoito atura.”—Ohipa 28:15.
Te iteraa mai i te maa pae varua i te tau fifi ra
I to ˈna tapearaahia i roto i te hoê fare i Roma, ua papai atu o Paulo i to Hebera no nia i te oreraa e faarue i ta ratou mau haaputuputuraa. Mea faufaa roa no tatou i te mea e ua amui atoa ˈtu oia i teie mau parau: “Te hiˈo na outou i taua mahana ra i te fatataraa mai.” (Hebera 10:25) Ua faaite tamau te mau Ite no Iehova ia au i te mau Papai e ua tapao te matahiti 1914 i te haamataraa o te tau hopea no teie nei ao e ua fatata roa mai “te mahana haavaraa, i te poheraa o te feia paieti ore.” (Petero 2, 3:7) Ia au i te buka bibilia a te Apokalupo, i te taime a tiahihia ˈi te Diabolo mai te raˈi mai i te haamataraa o te tau hopea, e riri rahi to ˈna e “haere atura e tamaˈi atu i te toea . . . o tei haapao i te parau a te Atua ra, o tei mau maite i te parau a Iesu Mesia i faaite maira.” (Apokalupo 12:7-17) No reira, mea fifi iho â ia haapao i te mau faaueraa a te Atua i teie nei; te titau nei tatou e haaputuputu rahi atu e to tatou mau hoa faaroo. E tauturu te mau putuputuraa ia tatou ia haapuai i to tatou faaroo e to tatou here i te Atua ia nehenehe tatou e patoi atu i te mau aroraa a te Diabolo.
E ere te here i te Atua e te faaroo mai te mau fare e vai tamau noa ia oti anaˈe i te patuhia. Teie râ, ua riro teie na mea mai te mau taoˈa ora o te tupu mǎrû noa na roto i te faaamu-tamau-raa, o te maemae râ e o te pohe mai te peu e eita e faaamuhia. No reira o Iehova e horoa tamau mai ai i te maa pae varua no te haapuai i to ˈna nunaa. Te titau nei tatou paatoa i teie maa, teie râ, ihea roa e noaa mai ai taa ê atu i te faanahonahoraa a te Atua e i ta ˈna ra mau putuputuraa? Aita ˈtu ïa vahi.—Deuteronomi 32:2; Mataio 4:4; 5:3.
Ua ui o Iesu i te hoê uiraa o te nehenehe e tauturu ia tatou ia ite e mea nafea oia ia faaamu i te amuiraa kerisetiano. Ua ani oia e: “O vai hoi te tavini haapao maitai e te paari, ta to ˈna ra fatu i faatavana i to ˈna utuafare ei hopoi atu i ta ratou maa i te hora mau ra? E ao to te reira tavini, to tei roohia mai e to ˈna ra fatu te na reira ra.” (Mataio 24:45, 46) O vai ta Iesu i faatoroa i te senekele matamua no te faaamu i ta ˈna mau pǐpǐ, e o vai o ta ˈna i ite e faaamu ra ia ratou ma te haapao maitai i to ˈna hoˈiraa mai i roto i te mana o te Basileia? Ma te papu maitai, aita e taata o tei ora i te roaraa o teie mau senekele atoa. Te haapapuhia ra e teie tavini, o te amuiraa ïa o te mau kerisetiano faatavaihia i te varua, mai te nunaa o Iseraela i riro ei tavini a te Atua i te tau na mua ˈˈe i te kerisetianoraa. (Isaia 43:10) Oia, te haapao nei Iesu i ta tatou maa pae varua na roto i teie tino kerisetiano faatavaihia i te varua na te ao nei, o te opere nei i te maa pae varua i teie mahana na roto i te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova.
Ua faataa â te aposetolo Paulo i te arai a Iesu no te horoa i te maa pae varua: “Ia ˈna i reva i nia ra e tiaa rahi tîtî ta ˈna i aratai, e ua horoa mai i [te mau ô taata]. . . . E ua haapao oia i te tahi pae ei aposetolo; e te tahi pae ei peropheta; e te tahi pae ei haapii evanelia; e te tahi pae ei tiai e ei orometua; ei faaau i te feia moˈa i te ohipa ra e orometua, ia tupu i te maitai te tino o te Mesia ra: ia riro tatou atoa nei ei taata paari, i te faaroo hoê e te ite hoê i te Tamaiti a te Atua, ia taea te faito ra i te î o te Mesia i te rahi.”—Ephesia 4:8, 11-13.
I roto iho â ra i te mau amuiraa—i te mau putuputuraa—teie mau ‘ô taata’ e faaitoito ai i te mau taeae. Ei hiˈoraa, i Anetiohia, “e aˈo hua ˈtura Iuda raua o Sila i te mau taeae, e faaitoito atura ia ratou, e peropheta atoa hoi raua.” (Ohipa 15:32) I teie mahana, e faaamu atoa te mau oreroraa parau a te mau taata aravihi i te pae varua i to tatou faaroo ia ore oia ia maemae aore ra ia ohipa ore.
Peneiaˈe ua rave tatou i te mau haereraa i mua maitatai na roto i te tauturu taa ê a te hoê melo o te amuiraa noa ˈtu e aitâ tatou i haamata ˈtura i te haere i te mau putuputuraa. Te na ô ra te Bibilia e te vai ra te hoê taime i reira outou e titau ai i te hoê taata ‘no te haapii ia outou i te â o te mau faaiteraa moˈa a te Atua; e . . . te titau nei outou i te û aore te maa paari.’ (Hebera 5:12) Eita râ e nehenehe e faaea noa i nia i te û e a muri noa ˈtu. Te horoa maira te mau putuputuraa kerisetiano i te hoê porotarama tamau no nia i te haapiiraa bibilia i faaineinehia ia vai ora noa te here o te Atua e te faaroo i roto i te taata e tae noa ˈtu no te horoa i te tauturu papu no te faaohipa i ‘te aˈoraa taatoa a te Atua.’ (Ohipa 20:27) Ua hau atu ïa i te “û.” Te na ô râ te Bibilia e: “Area te maa etaeta ra, na te taata paari ïa, na te feia no te mataro i ite ai to ratou aau i te maitai e te ino.” (Hebera 5:14) I te mau putuputuraa, e rave rahi mau tumu parau e tuatapapahia ra o te ore e hiˈopoahia i roto i te haapiiraa bibilia tumu i te fare o te taata, mai te mau tatararaa i te mau irava tataitahi o te mau parau tohu faufaa a te Bibilia e te mau tuatapaparaa hohonu e faataa ra e nafea tatou ia pee i te hiˈoraa o te Atua i roto i to tatou nei oraraa.
Te mau faahaamanaˈoraa a Iehova—Mai te hoê reo i muri mai ia outou
Maoti teie mau haapiiraa a te amuiraa, te faahaamanaˈo tamau nei Iehova ia tatou e eaha te huru taata te tia ia tatou ia riro. Mea faufaa roa teie mau faahaamanaˈoraa. Ahiri e aita ra, e hee ohie noa ïa tatou i roto i te miimii, te teoteo, e te nounou. E tauturu te mau faahaamanaˈoraa a te mau Papai ia tatou ia fanaˈo i te mau taairaa oaoa e te tahi atu mau taata e e te Atua iho. “Ua manaˈo vau i to ˈu ra mau haerea, e Iehova, e ua faahoˈi i o ˈu pue avae i ta oe i faaite maira,” o ta te taata ïa i papai te Salamo 119:59 i faˈi.
A haere tamau ai tatou i te mau putuputuraa kerisetiano, e ite tatou i te tupuraa o te parau tohu a Iehova na roto ia Isaia, e na ô ra e: “E ore râ ta outou [Orometua Rahi] e [tapuni faahou], e ite râ to outou mata i ta outou [Orometua Rahi]. E na to outou tariˈa e faaroo i te hoê reo i muri mai ia outou, i te na ôraa e, Teie te eˈa: e na reira i te haere.” Te hiˈopoa nei Iehova i ta tatou haereraa i mua e e faatitiaifaro mai oia ia tatou ma te here mai te peu e e hape to tatou avae. (Isaia 30:20, 21; Galatia 6:1) E te horoa mai nei oia i te tauturu hau atu â.
Te noaaraa mai te varua moˈa na roto i te amuiraa
Na roto i te haere-tamau-raa i te mau putuputuraa kerisetiano e te mau Ite no Iehova, te haapuaihia nei tatou e te varua moˈa a te Atua, e tau nei i nia i to ˈna nunaa. (Petero 1, 4:14) Hau atu, ua nominohia te mau tiaau kerisetiano i roto i te amuiraa e te varua moˈa. (Ohipa 20:28) E mana puai to teie puai ohipa no ǒ mai i te Atua ra i nia i te hoê kerisetiano. Te na ô ra te Bibilia e: “Area te hotu o te varua ra, o te here ïa, te oaoa, te hau, te faaoromai, te hamani maitai, te maitai, te faaroo, te mǎrû, te hitahita ore.” (Galatia 5:22, 23, T.a.a.) E tauturu atoa te varua moˈa, o te ohipa ra na roto i te faanahonahoraa a te Atua, ia tatou ia noaa mai i te ite hau aˈe i te maramarama no nia i te mea ta Iehova e faaherehere ra no te feia e here ra ia ˈna. I muri aˈe i to ˈna faataaraa e eita ta te mau taata teitei o teie nei faanahoraa o te mau mea e nehenehe e taa i te mau opuaraa a te Atua, ua papai o Paulo e: “Ua faaite mai râ te Atua ia tatou i taua mau mea ra i to ˈna [v]arua.”—Korinetia 1, 2:8-10.
Taa ê atu i te maa pae varua o te haapuai i te faaroo, te horoa maira te amuiraa i te faaineineraa no te feia e opua nei e apiti i roto i te ohipa matamua a te amuiraa. Eaha ïa teie ohipa?
Te faaineineraa horoahia mai e te amuiraa
E ere te amuiraa kerisetiano i te hoê vahi farereiraa i reira te taata e faaanaanatae ai ia ratou e peneiaˈe e faaitoito ai i te tahi e te tahi ia ora i te mau oraraa maitatai aˈe. Ua faaue Iesu i te amuiraa ia hopoi atu i te parau apî maitai o te Basileia i te feia e ora ra i roto i te pouri pae varua. (Ohipa 1:8; Petero 1, 2:9) Mai te mahana mai â a haamauhia ˈi oia, i te Penetekose o te matahiti 33 o to tatou nei tau, ua riro oia ei faanahonahoraa taata poro. (Ohipa 2:4) Ua tamata anei outou i te faaite i te hoê taata i te mau opuaraa a Iehova, tera râ, aita outou i manuïa i te haapapu i to ˈna manaˈo? Te horoa maira te mau putuputuraa a te amuiraa i te faaineineraa no te taata tataitahi i roto i te aravihi no te haapiiraa. Na roto i te tuatapaparaa i te mau hiˈoraa a te Bibilia, e haapii tatou nafea ia itea mai i te tahi manaˈo tuea na reira tatou e haaferuri ai i te taata, nafea ia faaohipa i te mau Papai ei niu no te tatararaa feruri-maitai-hia, e nafea ia tauturu ia vetahi ê ia feruri ma te faaohipa i te mau uiraa e te mau faahohoˈaraa. E nehenehe teie mau aravihi e tauturu ia outou ia ite i te oaoa faito ore o te tautururaa i te hoê taata ia taa i te parau mau a te Bibilia.
I roto i teie ao amahamaha e te taiata, ua riro mau â te amuiraa kerisetiano ei vahi haapuraa i te pae varua. Noa ˈtu e te amui ra oia i te mau taata tia ore, ua riro oia ei pu no te hau e te here. No reira, a haere tamau atu i te mau putuputuraa atoa e a fanaˈo i te parau mau o teie faaiteraa a te papai salamo: “Inaha hoi, te maitai e te popou, ia parahi atoa te mau taeae ma te au maite! . . . i reira Iehova i te faaueraa i te maitai, e ua horoa mai i te ora e a muri noa ˈtu.”—Salamo 133:1, 3.