VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w92 15/9 api 13-18
  • Na te varua o Iehova e aratai nei i to ˈna nunaa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Na te varua o Iehova e aratai nei i to ˈna nunaa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A ani i te Atua ia horoa mai i to ˈna varua
  • Ua ineine Iehova i te tauturu mai
  • Nafea te varua ia tauturu ia tatou
  • “Ma te uuru e ore e tia ia parau ra”
  • Eiaha e faariri i te varua
  • A tamau i te pure no te ani i te varua moˈa
  • ‘I te iˈoa o te varua moˈa’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • A haapao i ta te varua e ta oe pûpûraa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2010
  • Arataihia e te varua o te Atua mai te senekele matamua mai â
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
  • Ua faariro anei au i te varua moˈa ei tauturu no ˈu iho?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
w92 15/9 api 13-18

Na te varua o Iehova e aratai nei i to ˈna nunaa

“Ia arataihia vau e to varua maitai i te fenua parau-tia.”—SALAMO 143:10.

1, 2. Eaha te mea e nehenehe e faataiâ i te mau tavini taiva ore a Iehova?

‘TE HEPOHEPO nei au! Ihea roa e noaa mai ai te tamǎrûraa? Ua faarue anei te Atua ia ˈu?’ Ua tupu mai anei teie huru manaˈo i roto ia outou? Mai te peu e e, e ere ïa o outou anaˈe. Noa ˈtu e te parahi ra te mau tavini taiva ore a Iehova i roto i te paradaiso ruperupe i te pae varua, te farerei nei ratou i te tahi mau taime i te mau fifi peapea mau, te mau tamataraa, e te mau faahemaraa matauhia i te huitaata nei.—Korinetia 1, 10:13.

2 Peneiaˈe te faaruru nei outou i te tahi tamataraa maoro aore ra te hoê tumu hepoheporaa rahi. Te oto nei paha outou i te poheraa o te hoê taata herehia e te moemoe nei outou. Aore ra te peapea ra to outou mafatu no te mea te roohia ra te hoê hoa piri roa i te maˈi. E nehenehe teie mau huru tupuraa e faaere ia outou i te oaoa e te hau e peneiaˈe atoa e haamǎtaˈu i to outou faaroo. Eaha ïa te tia ia outou ia rave?

A ani i te Atua ia horoa mai i to ˈna varua

3. Mai te peu e te faaere ra te tahi mea ia outou i te hau e te oaoa, eaha te tia ia rave?

3 Mai te peu e te faaere ra te tahi mea ia outou i te hau, te oaoa, aore ra te tahi atu huru paieti, mea paari ia pure i te Atua ia horoa mai i to ˈna varua moˈa, oia hoi to ˈna puai ohipa. No te aha? No te mea e faatupu te varua o Iehova i te mau hotu maitatai o te tauturu i te hoê kerisetiano ia faaruru i te mau fifi, te mau tamataraa, e te mau faahemaraa. I muri aˈe i to ˈna faaararaa no nia i ‘te mau ohipa a te tino,’ ua papai te aposetolo Paulo e: “Area te hotu o te varua ra, o te here ïa, te oaoa, te hau, te faaoromai, te hamani maitai, te maitai, te faaroo, te mǎrû, te hitahita ore. Aore roa e ture e patoi i te reira.”—Galatia 5:19-23, T.a.a.

4. Ia roohia tatou i te tamataraa aore ra i te faahemaraa, no te aha e tia ˈi ia haapapu maitai i ta tatou parau i roto i ta tatou mau pure?

4 I mua i te tamataraa o ta outou e farerei ra, peneiaˈe te taa ra ia outou e e erehia outou i te mǎrû. I reira, a haapapu ïa i ta outou parau ia pure outou i te Atua ra o Iehova no te ani i te hotu o te varua o te mǎrû. Mai te peu e te farerei ra outou i te tahi faahemaraa, te titau taa ê ra ïa outou i te hotu o te hitahita ore. Parau mau, e tano atoa ia pure no te ani i te tauturu a te Atua ia patoi tatou i te faahemaraa, ia ora mai tatou ia Satani, e ia noaa mai te paari e titauhia no te faaoromai i te tamataraa.—Mataio 6:13; Iakobo 1:5, 6.

5. Mai te peu e mea teimaha roa te mau huru tupuraa e eita outou e ite e teihea hotu o te varua te tia ia ani i roto i te pure, eaha te nehenehe e rave?

5 I te tahi râ taime, no te puai o te hepohepo aore ra te ahoaho, aita ˈtura outou e ite faahou ra e eaha te hotu o te varua o ta outou e titau ra. Inaha, e nehenehe te oaoa, te hau, te mǎrû, e te tahi atu huru paieti atoa, e haafifihia. E nafea ïa outou? No te aha outou e ore ai e ani i te Atua i te varua moˈa iho e ia vaiiho ia ˈna ia faatupu i te mau hotu e titauhia ra ia au i to outou huru tupuraa? Te titau ra paha outou i te hotu o te here, te oaoa, aore ra te hau, aore ra te anoiraa o te mau hotu o te varua. A pure atoa ia tauturu mai te Atua ia outou ia pee i te aratairaa a to ˈna varua, inaha, te faaohipa ra oia i te reira no te aratai i to ˈna nunaa.

Ua ineine Iehova i te tauturu mai

6. Mea nafea to Iesu haaputapûraa i ta ˈna mau pǐpǐ no nia i te faufaaraa ia pure ma te faaea ore?

6 I to te mau pǐpǐ a Iesu Mesia aniraa e ia haapii mai oia ia ratou ia pure, ua faaue atu oia ia pure ia noaa mai te varua o te Atua. Ua faaohipa na mua Iesu i te hoê faahohoˈaraa no te turai ia ratou ia pure ma te faaea ore. Ua na ô atu oia e: “E taua to te hoê taata i ǒ outou na, a haere atu ai oia ia ˈna ra i te tuiraa po, a parau atu ai ia ˈna e, E hoa ino, ho mai na i e toru pane; ua tapae mai nei te tahi hoa o ˈu ia ˈu nei, i to ˈna haerea, e aita a ˈu ia tuu atu i mua i te aro; e ia parau mai oia i roto ra, ia na ô mai â, Eiaha e haapeapea mai ia ˈu, ua mau te opani, tei nia vau i te roi e tau mau tamarii atoa, eita vau e tia i nia e hopoi atu i te pane na oe. E faaite atu vau ia outou, Ia mârô ra taua taata ra, ore noâ oia i te tia i nia e horoa ˈtu i te maa i te mea e taua oia no ˈna, e tia râ oia i te mârô, a horoa ˈtu ai i ta ˈna i hinaaro ra.”—Luka 11:5-8.

7. Eaha te hohonuraa o te mau parau a Iesu i roto i te Luka 11:11-13, e eaha te haapapuraa ta te reira e horoa maira no nia i te Atua e to ˈna varua?

7 Ua ineine Iehova i te tauturu i ta ˈna mau tavini haapao maitai tataitahi tei pûpû ia ratou no ˈna, e te faaroo nei oia i ta ratou mau aniraa. Teie râ, mai te peu e ‘e tamau noa’ teie taata ‘i te ani,’ mai ta Iesu i faaue, te faaite ra ïa te reira i to ˈna hinaaro mehara e ua riro atoa ei tapao no to ˈna faaroo. (Luka 11:9, 10) Ua parau faahou te Mesia e: “O vai ïa metua i ǒ outou nei e hopoi atu i te ofai na te tamaiti . . . ia ani mai i te iˈa, e hopoi atu anei i te ophi eiaha te iˈa, ia ˈna? E ia ani mai hoi i te huero moa, e hopoi atu anei i te pata? E tena na, te ite na outou i te horoa i te mea maitai na ta outou tamarii, ino noa ˈi outou na, e rahi atu ïa to outou Metua i te [raˈi] ra i te horoa i te [varua moˈa] i te feia i ani atu ia ˈna ra.” (Luka 11:11-13) Mai te peu e e horoa ˈtu te hoê metua taata nei, noa ˈtu e te vai ra te ino i roto ia ˈna no to ˈna huru taata tia ore, i te mau mea maitatai na ta ˈna tamarii, mea papu roa ïa e e tamau noa to tatou Metua i te raˈi i te horoa mai i to ˈna varua moˈa i te hoê o ta ˈna mau tavini taiva ore o te ani haehaa ˈtu ia ˈna.

8. Nafea te Salamo 143:10 e tano ai no Davida, no Iesu, e no te mau tavini o te Atua i teie nei mahana?

8 No te fanaˈo i te varua o te Atua, e tia ia tatou ia farii i te pee i ta ˈna aratairaa mai ta Davida i rave na. Ua pure oia e: “E haapii mai oe ia ˈu ia rave au i to oe ra hinaaro; o oe hoi tau Atua. Ia arataihia vau e to varua maitai i te fenua parau-tia.” (Salamo 143:10) Ua hinaaro o Davida, o tei aˈuaˈuhia e te arii Iseraela ra o Saula, e ia aratai te varua o te Atua ia ˈna ia papu ia ˈna e e haerea parau-tia to ˈna. I muri iho, ua haere maira o Abiatara e te tiputa tahuˈa e faaohipahia na ei haapapuraa i te hinaaro o te Atua. Ei tia autahuˈa a te Atua, ua faataa ˈtura o Abiatara ia Davida i te haerea e auhia mai e Iehova. (Samuela 1, 22:17–23:12; 30:6-8) Mai ia Davida, ua arataihia Iesu e te varua o Iehova, e ua tano atoa te reira no te pǔpǔ o te mau pǐpǐ faatavaihia a te Mesia. I te mau matahiti 1918-1919, ua faahaehaahia ratou i mua i te taata, e ua manaˈo to ratou mau enemi faaroo e e nehenehe ratou e haamou roa ia ratou. Ua pure aˈera te feia faatavaihia ia matara ratou i to ratou ohipa-ore-raa, e i te matahiti 1919, ua pahono maira te Atua i ta ratou mau pure, ua faatiamâ ihora ia ratou, e ua faaitoito faahou atura ia ratou i roto i ta ˈna taviniraa. (Salamo 143:7-9) Oia mau, te tauturu ra e te aratai ra te varua o Iehova i taua taime ra i to ˈna nunaa, e te na reira atoa nei oia i teie mahana.

Nafea te varua ia tauturu ia tatou

9. (a) Nafea te varua moˈa e ohipa ˈi mai te hoê “faaaˈo”? (b) Nafea tatou e ite ai e e ere te varua moˈa i te hoê taata? (Hiˈo i te nota i raro i te api.)

9 Ua pii o Iesu Mesia i te varua moˈa e “faaaˈo” [aore ra “tauturu”]. Ei hiˈoraa, ua parau atu oia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Na ˈu hoi e ani atu i te Metua ra, e na ˈna e horoa mai i te tahi Faaaˈo ia outou, ia parahi mau oia e a muri noa ˈtu i ǒ outou nei. O te [v]arua parau mau ra, o te ore e fariihia mai e te ao nei ra, no te mea aore i hiˈo ia ˈna, aore hoi i ite ia ˈna, e ite râ outou ia ˈna, e parahi mau hoi oia i ǒ outou nei e ei roto hoi ia outou.” I roto i te tahi atu mau mea, e riro taua “faaaˈo” ra ei haapii, inaha, ua tǎpǔ te Mesia e: “Na te Faaaˈo râ, na te [varua moˈa] ra, o ta te Metua e tono mai ma to ˈu nei iˈoa ra, na ˈna e haapii mai ia outou i te mau mea atoa; e e faaite faahou mai hoi ia outou i te mau parau atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.” E faaite atoa te varua i te parau no te Mesia, e ua haapapu atu oia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E maitai ai outou o vau e haere ê nei; ahiri au aore i haere e, e ore e tae mai te Faaaˈo ia outou nei; ia haere ê râ vau ra, na ˈu ïa oia e tono mai ia outou nei.”—Ioane 14:16, 17, 26; 15:26; 16:7.a

10. Na roto i teihea mau ravea to te varua moˈa riroraa ei faaaˈo?

10 Ma te raˈi mai, ua ninii o Iesu i te varua moˈa i tǎpǔhia mai i nia i ta ˈna mau pǐpǐ i te mahana o te Penetekose o te matahiti 33 o to tatou nei tau. (Ohipa 1:4, 5; 2:1-11) Ei faaaˈo, ua horoa te varua na ratou i te maramarama hau aˈe no nia i te hinaaro o te Atua e ta ˈna opuaraa e ua hohora atoa i ta ˈna Parau tohu i mua ia ratou. (Korinetia 1, 2:10-16; Kolosa 1:9, 10; Hebera 9:8-10) Ua haamana atoa teie faaaˈo i te mau pǐpǐ a Iesu ia riro ei mau ite i te fenua atoa nei. (Luka 24:49; Ohipa 1:8; Ephesia 3:5, 6) I teie mahana, e nehenehe te varua moˈa e tauturu i te hoê kerisetiano pûpûhia ia paari i te pae no te ite mai te peu e e farii oia i te mau ravea i te pae varua ta te Atua e horoa maira na roto i “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45-47) E nehenehe te varua moˈa e tauturu mai na roto i te horoaraa mai i te itoito e te puai e titauhia ra no te faaite i te parau ei mau tavini na Iehova. (Mataio 10:19, 20; Ohipa 4:29-31) Teie râ, e tauturu atoa te varua moˈa i te nunaa a te Atua na roto i te tahi atu mau ravea.

“Ma te uuru e ore e tia ia parau ra”

11. Mai te peu e mea teimaha roa te hoê tamataraa, eaha te tia i te hoê kerisetiano ia rave?

11 Mai te peu e e roohia te hoê kerisetiano i te hoê tamataraa e au ra e eita e maraa ia ˈna, eaha te tia ia ˈna ia rave? Ia pure ïa oia no te ani i te varua moˈa e tia ˈi, a vaiiho atu ai ia ˈna ia ohipa! “Te turu atoa mai nei hoi te [v]arua i to tatou nei paruparu,” o ta Paulo ïa i parau, “aore hoi tatou i ite maitai i te mea au ia pure tatou; na te [v]arua iho i ani i ta tatou ma te uuru e ore e tia ia parau ra. Ua ite ra oia o tei paheru i te aau ra i to te [v]arua hinaaro, o tei ani i ta te feia moˈa ra, i tei au i to te Atua ra hinaaro.”—Roma 8:26, 27.

12, 13. (a) Mea nafea te Roma 8:26, 27 e tano ai no te mau pure e pûpûhia i roto i te mau huru tupuraa atâta taa ê? (b) Eaha ta Paulo e to ˈna mau hoa i rave i to ratou farereiraa i te faaheporaa teimaha i te mataeinaa no Asia?

12 Teie feia moˈa ta te varua o te Atua e ani ra, o te mau pǐpǐ faatavaihia ïa a Iesu, e tiaturi nei e haere i nia i te raˈi. Teie râ, noa ˈtu e te tiaturi ra outou e haere i nia i te raˈi aore ra e ora i nia i te fenua nei, e nehenehe outou ei kerisetiano e fanaˈo i te tauturu a te varua moˈa o te Atua. I te tahi mau taime, e pahono roa mai Iehova i te hoê pure faahiti-papu-hia. I te tahi atu râ taime, no to outou taiâ rahi, eita ta outou e nehenehe e faataa i to outou mau manaˈo hohonu na roto i te mau parau e e nehenehe noa outou e taparu atu ia Iehova e te mau uuru aore e parau-vaha-hia. Inaha, aita paha outou i ite e eaha te mea maitai aˈe no outou e peneiaˈe e ani outou i te mea tano ore e tae roa ˈtu i te taime e pure ai outou no te ani i te varua moˈa. Ua ite te Atua e te hinaaro ra outou e ia ravehia to ˈna hinaaro, e ua taa ia ˈna e eaha ta outou e titau mau ra. Hau atu, na roto i to ˈna varua moˈa, ua rave oia e ia papaihia e rave rahi mau pure i roto i ta ˈna Parau, e ua tuea teie mau pure e te mau tupuraa fifi. (Timoteo 2, 3:16, 17; Petero 2, 1:21) No reira, e nehenehe Iehova e hiˈo i te tahi mau manaˈo hohonu e faaitehia na roto i teie mau pure i faauruahia mai, mai te mau parau ta outou e hinaaro ra e faahiti ei tavini no ˈna, e e pahono mai oia ia outou.

13 Aita paha o Paulo e to ˈna mau hoa i ite e eaha ta ratou e pure i to ratou faarururaa i te ati i te mataeinaa no Asia. ‘I neia-hua-hia ratou aita ˈtura o ratou puai, e manaˈo pohe to ratou i roto ia ratou iho.’ Ua ani râ ratou e ia pure vetahi pae no ratou e ua tiaturi ratou i te Atua, o te nehenehe e faatia i te feia pohe, e ua faaora mau â oia ia ratou. (Korinetia 2, 1:8-11) Auê te tamahanahana e, i te mea e te faaroo maira e te pahono ra te Atua ra o Iehova i te mau pure a to ˈna mau tavini haapao maitai!

14. Eaha te maitai e noaa mai, mai te peu e e farii Iehova e ia tamau noa te hoê tamataraa no te tahi maororaa?

14 Mea pinepine te faanahonahoraa a te nunaa o te Atua i te faaruru i te mau tamataraa. Mai tei tapaohia na mua ˈtu, ua hamani-ino-hia ratou i roto i te Tamaˈi Rahi Matamua. Noa ˈtu e aita i noaa ia ratou i reira i te maramarama no nia i to ratou tiaraa e aita ratou i ite papu e eaha te tia ia ratou ia pure, te vai ra i roto i te Parau a Iehova te mau pure tei riro ei tohu o ta ˈna hoi i pahono no ratou. (Salamo 69, 102, 126; Isaia, pene 12) Teie râ, eaha ˈtura mai te peu e e vaiiho noa Iehova e ia tupu te hoê tamataraa no te tahi maororaa? E nehenehe te reira e riro ei faaiteraa maitai, e turai i te tahi mau taata ia farii i te parau mau, e e horoa na te mau kerisetiano i te ravea no te faaite i to ratou here autaeae na roto i te pureraa aore ra te tautururaa i te mau kerisetiano e atihia ra. (Ioane 13:34, 35; Korinetia 2, 1:11) A haamanaˈo na e te aratai nei Iehova i to ˈna nunaa na roto i te arai o to ˈna varua moˈa, te rave nei oia i te mea maitai aˈe no ratou, e te faanaho tamau nei oia i te mau tupuraa ia hanahana e ia raa to ˈna iˈoa moˈa.—Exodo 9:16; Mataio 6:9.

Eiaha e faariri i te varua

15. E nehenehe te mau kerisetiano e tiaturi e e rave te varua o Iehova i te aha no ratou?

15 Mai te peu e e tavini outou no Iehova, a pure no te ani i te varua moˈa i roto i te mau tamataraa e i te tahi atu mau taime. A ara ia pee i ta ˈna aratairaa, inaha ua papai o Paulo e: “E eiaha e faariri i te [varua moˈa] o te Atua ra i tapaohia ˈi outou e tae noa ˈtu i te mahana oraraa ra.” (Ephesia 4:30) Ua riro te varua o te Atua e te riro noa nei â oia ei tapao, aore ra ei ‘taoˈa haapapu no te mea e tupu a muri aˈe,’ no te mau kerisetiano faatavaihia haapao maitai—oia hoi, te oraraa pohe ore i nia i te raˈi. (Korinetia 2, 1:22; Roma 8:15; Korinetia 1, 15:50-57; Apokalupo 2:10) E nehenehe te mau kerisetiano faatavaihia e te feia e tiaturi nei e ora i nia i te fenua e turui i nia i te varua o Iehova no te turu mai ia ratou. E nehenehe oia e aratai ia ratou i roto i te hoê oraraa haapao maitai e e tauturu ia ratou ia ape i te mau hara e ore ai te Atua e mauruuru, te fanaˈo-ore-raa i to ˈna varua moˈa, e te ereraa i te ora mure ore.—Galatia 5:19-21.

16, 17. Nafea te hoê kerisetiano e nehenehe ai e faariri i te varua?

16 Nafea te hoê kerisetiano, ma te ite aore ra ma te ite ore, ia faariri i te varua? Te faaohipa nei Iehova i to ˈna varua no te atuatu i te tahoêraa e no te nomino i te feia e amo i te hopoia i roto i te amuiraa. No reira, mai te peu e e ohumu te hoê melo o te amuiraa i te mau matahiapo nominohia, e afaifai oia i te mau parau faaino, e vetahi atu â, aita ïa o ˈna e pee ra i te aratairaa a te varua o te Atua no te turu i te hau e te autahoêraa. E nehenehe e parau e te faariri ra oia i te varua.—Korinetia 1, 1:10; 3:1-4, 16, 17; Tesalonia 1, 5:12, 13; Iuda 16.

17 Ia ˈna i papai atu i te mau kerisetiano no Ephesia, ua faaara o Paulo no nia i te mau haerea e aratai i te haavare, te riri mâha ore, te eiâ, te paraparauraa ino, te hiaai hairiiri i te poreneia, te haerea haama, e te mau parau hauti faufau. Ia vaiiho noa ˈtu te hoê kerisetiano ia ˈna ia topa mǎrû noa i roto i teie mau peu, e patoi atu ïa oia i te mau aˈoraa faauruahia e te varua a te Bibilia. (Ephesia 4:17-29; 5:1-5) Oia mau, e i roto i te hoê faito, te faariri ra ïa oia i te varua o te Atua.

18. Eaha te nehenehe e roohia i te kerisetiano o te haamata i te haapao ore i te aˈoraa a te Parau faauruahia e te varua a te Atua?

18 Inaha, e nehenehe te hoê kerisetiano o te haamata ra i te haapao ore i te aˈoraa a te Parau faauruahia a Iehova e faatupu i te mau haerea aore ra te mau peu o te turai ia ˈna ia hara ma te hinaaro mau e ia erehia oia i te farii maitai o te Atua. Noa ˈtu e aita oia e rave ra i te hara i teie nei, te rave ra paha oia i taua eˈa ra. E riro teie kerisetiano o te ore e pee ra i te aratairaa a te varua i te faariri ia ˈna. Te patoi ra ïa e te faariri atoa ra oia ia Iehova, te Pu o te varua moˈa. Eiaha roa te hoê taata e here ra i te Atua ia na reira!

A tamau i te pure no te ani i te varua moˈa

19. No te aha te nunaa o Iehova e titau taa ê ai i to ˈna varua i teie mahana?

19 Mai te peu e e tavini outou na Iehova, a tamau noa i te pure no to ˈna varua moˈa. I teie ‘mau mahana hopea’ iho â râ, e te tau fifi, te titau nei te mau kerisetiano i te tauturu a te varua o te Atua. (Timoteo 2, 3:1-5) E riri uˈana rahi to te Diabolo e ta ˈna mau demoni, tei tiavaruhia i te raˈi e tei te hiti o te fenua nei, i te faanahonahoraa a Iehova. No reira, i teie nei hau atu i te tahi atu tau, te titau nei te nunaa o te Atua i to ˈna varua moˈa no te aratai, aore ra no te faatere, ia ratou ia nehenehe ratou e faaoromai i te mau tamataraa e te hamani-ino-raa.—Apokalupo 12:7-12.

20, 21. No te aha e tia ˈi ia pee i te aratairaa a te Parau a Iehova, a to ˈna varua, e ta ˈna faanahonahoraa?

20 A faaite tamau i te mauruuru no te tauturu ta te Atua ra o Iehova e horoa maira na roto i te arai o to ˈna varua moˈa. A pee i te aratairaa a ta ˈna Parau faauruahia e te varua, te Bibilia. A turu maite atu i te faanahonahoraa e arataihia ra e te varua o te Atua i nia i te fenua nei. Eiaha e vaiiho ia outou ia tioi i nia i te hoê haerea patoi i te mau Papai o te faariri i te varua moˈa, no te mea e nehenehe te reira e aratai i te ereraa i teie varua e i te ati i te pae varua.—Salamo 51:11.

21 Te aratairaahia tatou e te varua o Iehova, te reira anaˈe te ravea no te faaoaoa ia ˈna e no te fanaˈo i te hoê oraraa hau e te oaoa. A haamanaˈo atoa e ua pii o Iesu i te varua moˈa te hoê “faaaˈo,” aore ra te hoê “tamahanahana.” (Ioane 14:16, nota i raro i te api) Na roto i to ˈna arai, te tamahanahana nei te Atua i te mau kerisetiano e te haapuai nei oia ia ratou no te faaruru i ta ratou mau tamataraa. (Korinetia 2, 1:3, 4) Te haamana nei te varua i te nunaa a Iehova no te poro i te parau apî maitai e te tauturu nei ia ratou ia haamanaˈo i te mau manaˈo o te mau Papai e titauhia no te faaite i te poroi ma te aravihi. (Luka 12:11, 12; Ioane 14:25, 26; Ohipa 1:4-8; 5:32) Na roto i te pure e te aratairaa a te varua, e nehenehe te mau kerisetiano e faaruru i te mau tamataraa i te faaroo maoti te paari no te raˈi mai. I roto i te mau huru tupuraa atoa o te oraraa, te tamau noa nei ratou i te pure no te ani i te varua moˈa a te Atua. Ei faahopearaa, te aratai nei te varua o Iehova i to ˈna nunaa.

[Nota i raro i te api]

a Noa ˈtu e ua faahohoˈahia oia i te hoê “faaaˈo,” e ere te varua moˈa i te hoê taata, no te mea ua faatueahia te faataa iˈoa Heleni e ere no te tane, e ere atoa no te vahine (hurihia e te parau ra “oia”) i te varua. Ua faatuea-atoa-hia te mau faataa iˈoa ovahine Hebera i te paari tei faahohoˈahia e te hoê taata. (Maseli 1:20-33; 8:1-36) Hau atu, ua ‘niniihia’ te varua moˈa, eita hoi te reira e nehenehe e ravehia e te hoê taata.—Ohipa 2:33.

Eaha ta outou e pahono mai?

◻ No te aha e tia ˈi ia pure no te ani i te varua moˈa o Iehova?

◻ Nafea te varua moˈa ia riro ei faaaˈo?

◻ Eaha te auraa o te parau e faariri i te varua, e nafea tatou e ape ai i te na reira?

◻ No te aha e tia ˈi ia tamau noa i te pure no te ani i te varua moˈa e i te pee i ta ˈna aratairaa?

[Hohoˈa i te api 15]

Mai te hoê metua here e horoa i te mau mea maitatai na ta ˈna tamaiti, mai te reira atoa Iehova i te horoa i te varua moˈa na to ˈna mau tavini o te pure no te ani i te reira

[Hohoˈa i te api 17]

Ua ite anei outou e nafea te varua o te Atua e ani ai no te mau kerisetiano e pure ra?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono