A pee i te eˈa maitai roa o te here
O TE Atua ra o Iehova te hohoˈa mau o te here. (Ioane 1, 4:8) Ua parau ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia, e e tia ia tatou ia here i te Atua e i to tatou taata-tupu. (Mataio 22:37-40) Oia mau, te faatere nei te Atua i te ao atoa nei ia au i teie nei huru! No reira, ia noaa te ora mure, e tia ia tatou ia pee i te eˈa o te here.
Ua faaite te Atua i to ˈna here i te nunaa o Iseraela tera râ ua faarue oia i muri iho i teie faanahonahoraa no to ˈna taiva ia ˈna. I muri iho, ua faataa ˈtura oia i te amuiraa o te mau pǐpǐ a Iesu ei faanahonahoraa apî Na ˈna ra. Mea nafea? Na roto ïa i te mau tapao taa ê o te varua moˈa i nehenehe ai ratou e paraparau na roto i te mau reo ěê e e tohu i te parau. I te Penetekose o te matahiti 33 o to tatou nei tau, e 3 000 ati Iuda e feia tei pee i te faaroo ati Iuda o tei riro mai ei feia faaroo e o tei faarue i te faanahonahoraa tahito no te apiti atu i roto i te faanahonahoraa apî a te Atua. (Ohipa 2:1-41) I te mea e ua horoahia mai te mau ô o te varua na roto i te arai o te mau aposetolo a Iesu, ua ore ïa taua mau tapao ra i to ratou poheraa. (Ohipa 8:5-18; 19:1-6) Teie râ, e tae roa mai i taua taime ra ua haapapu te mau ô e tei nia te farii maitai o te Atua i te Iseraela i te pae varua.—Galatia 6:16.
Ua faatupu te mau semeio no roto mai i te mau ô o te varua i te maitai. Teie râ, mea faufaa aˈe ia faaite i te here aore ra te aupuru ia vetahi ê ma te ore e haapao noa ia ˈna iho, maoti i te fanaˈo i te mau ô o te varua. Ua faaite te aposetolo Paulo i te reira i roto i ta ˈna episetole matamua i to Korinetia (area o te matahiti 55 o to tatou nei tau). I roto i teie nei episetole, te faahiti ra oia i te here mai te “eˈa maitai rahi roa ra.” (Korinetia 1, 12:31) Te vauvauhia ra taua eˈa nei i roto i te Korinetia 1, pene 13.
Aore e here ra, aita to tatou e faufaa
Ua faataa o Paulo e: “Parau noâ vau i te mau parau atoa a te taata nei, e ta te mau melahi atoa ra, e aita o ˈu [here], ua riro ïa vau mai te veo ooto ra, e mai te sumebalo maniania ra.” (Korinetia 1, 13:1) Aore e here ra, aita ïa e faufaa ia paraparau i te reo o te taata nei i tufahia e te varua aore ra te reo o te melahi i te raˈi ra. Mea hau aˈe na Paulo ia faahiti e pae parau maramarama maoti hoi e hoê ahuru tausani na roto i te hoê reo taa-ore-hia e te taata. (Korinetia 1, 14:19) E riro hoi te hoê taata tei erehia i te here mai te “veo ooto ra”—oia hoi te hoê taoˈa maniania e te ahoahoa—aore ra mai te “sumebalo maniania ra” e te taˈi au ore. E ere te paraparauraa i te reo ěê ma te ore e faatupu i te here i te hoê ravea mau o te faaitoito i te pae varua no te faahanahana i te Atua e no te tauturu i to ˈna nunaa. I teie mahana, te faaite nei tatou i te here na roto i te faaohiparaa i te paraparauraa e taahia mai e te taata i roto i te taviniraa kerisetiano.
Te na ô ra te aposetolo i muri iho e: “Tei ia ˈu noâ iho te tohu, e te ite i te mau parau moe atoa ra, e te mau ite atoa, e tei ia ˈu te mau faaroo tapao atoa e tia ˈi ia hopoi ê atu i te mouˈa, e aore o ˈu [here], aita roa a ˈu e faufaa.” (Korinetia 1, 13:2) E riro te mau parau tohu semeio, te maramarama taa ê no nia i te mau parau moe, e te ite i tufahia mai e te varua, i te haamaitai ia vetahi ê eiaha râ i te feia tei ia ratou ra teie mau ô mai te peu e aita to ratou e here. Ua faaohipa Paulo i te maramarama taa ê no nia i te mau parau moe no te tauturu ia vetahi ê, e maoti te ô no te ite i nehenehe ai oia e faaite atea i te oraraa o te feia i nia i te hoê pahi e tomo ra. (Ohipa 27:20-44; Korinetia 1, 4:1, 2) Teie râ, mai te peu e ua noaa ia ˈna ‘te ite taatoa e te faaroo taatoa’ aita râ to ˈna e here, aita roa ˈtu to ˈna e faufaa i mua i te aro o Iehova.
I teie mahana, maoti te varua o Iehova e nehenehe ai te mau Ite e taa i te mau parau tohu a te Bibilia e te mau parau moe, e na ˈna e aratai ra ia ratou no te tufa ˈtu i teie ite ia vetahi ê. (Ioela 2:28, 29) E faatupu atoa te varua i te faaroo e titauhia no te faaruru i te mau haafifiraa e au i te mouˈa ra te huru. (Mataio 17:20) I te mea e na te varua e faatupu i teie mau ohipa, mea hape roa ïa ia faahanahana ia ˈna iho no teie mau mea. Aita to tatou e faufaa aˈe maoti râ ia rave tatou i te ohipa no te faahanahana i te Atua e no to tatou here ia ˈna e to tatou taata-tupu.—Galatia 5:6.
Eita e faufaahia i te mau tusia aore e here
Ua parau o Paulo e: “E ia horoa noâ vau i ta ˈu mau taoˈa atoa ei faaamu i te taata rii, e ia tuu noa ˈtu vau i tau tino ia tahuhia i te auahi, e aita o ˈu [here], aita roa a ˈu e faufaa i reira.” (Korinetia 1, 13:3) Aore e here, eita o Paulo e faufaahia ahiri e e horoa oia i ta ˈna mau taoˈa atoa no te faaamu ia vetahi ê. E haamauruuru te Atua ia tatou no te here o ta tatou e faaite ia pûpû tatou i te ô, eiaha no to ratou faufaa materia aore ra no te hanahana e noaa mai ia pûpû tatou i te taoˈa, mai na feia haavare ra o Anania raua o Saphira. (Ohipa 5:1-11) Ua horoa o Paulo i te hiˈoraa maitai na roto i te horoaraa ia ˈna iho ma te here i roto i te taviniraa tauturu i te feia faaroo i Iuda.—Korinetia 1, 16:1-4; Korinetia 2, 8:1-24; 9:7.
Oia atoa te taata o te hamani-ino-hia ei ite no te parau mau, ahiri e e erehia o ˈna i te here, aita ïa e faufaa i mua i te Atua. (Maseli 25:27) Ua faahiti o Iesu i te parau no to ˈna tusia, aita râ oia i faatiatia ia ˈna. Maoti i te faatiatia ia ˈna, ua farii oia i te pûpû i to ˈna ora no to ˈna here. (Mareko 10:45; Ephesia 5:2; Hebera 10:5-10) ‘Te pûpû nei’ to ˈna mau taeae varua ‘i to ratou tino ei tusia ora’ i roto i te taviniraa a te Atua eiaha na roto i te tahi hamani-ino-raa o te faahanahana ia ratou iho, na roto râ i te mau ravea faaiteite ore o te faahanahana ia Iehova e o te haapapu i to ratou here no ˈna.—Roma 12:1, 2.
Vetahi mau ravea e turai ai te here ia tatou ia ohipa
Ua papai o Paulo e: “E faaoromairaa roa to te [here], e te hamani maitai.” (Korinetia 1, 13:4a) No e rave rahi mau taata, ua riro te faaoromai rahi o te Atua mai te hara mai â a Adamu, ei ravea no te tatarahapa e noaa mai ai te ora. (Petero 2, 3:9, 15) Mai te peu e e here to tatou, e haapii atu tatou i te parau mau ia vetahi ê ma te faaoromai. E ape tatou i te iria taue noa, e faatura tatou ia vetahi ê e e faaore tatou i te hapa. (Mataio 18:21, 22) E maitai atoa to te here, e e umehia tatou i te Atua ra no to ˈna maitai. E tauturu te hotu o to ˈna varua oia hoi te maitai ia tatou ia ore e faahepo ia vetahi ê hau atu i ta ˈna e titau maira ia tatou. (Ephesia 4:32) E turai atoa te here ia tatou ia faaite atoa i te maitai i te feia mauruuru ore.—Luka 6:35.
Ua parau faahou o Paulo e: “E ore te [here] e feii: e ore te [here] e faarahi, e ore hoi e faaahaaha.” (Korinetia 1, 13:4b) Ua riro te pohehae ei hotu no te tino o te tiavaru i te hoê taata i te Basileia o te Atua. (Galatia 5:19-21) E tapea te here ia tatou ia pohehae i ta vetahi ê ra taoˈa aore ra i to ˈna huru oraraa maitai aˈe. Mai te peu e e fanaˈo oia i te hoê hopoia no te taviniraa o ta tatou e hinaaro ra, e turai te here ia tatou ia oaoa no ˈna, ia turu atu tatou ia ˈna, e ia haamauruuru i te Atua i te mea e te faaohipahia ra oia no te maitai o te amuiraa.
I te mea e ‘eita [te here] e faateitei ia ˈna iho,’ eita oia e turai ia tatou ia faatiatia no nia i ta te Atua e vaiiho ra ia tatou ia rave i roto i ta ˈna taviniraa. Ua faatiatia vetahi mau Korinetia mai te mea ra e o ratou te tumu o te mau ô o te varua, tera râ, no ǒ mai hoi te reira i te Atua, mai te mau hopoia atoa i roto i ta ˈna faanahonahoraa no teie nei tau. Maoti i te faatiatia no nia i to tatou tiaraa i roto i te faanahonahoraa a te Atua, e tia ia tatou ia ara ia ore tatou ia hiˈa. (Korinetia 1, 1:31; 4:7; 10:12) ‘Eita [te here] e faateoteo,’ tera râ, e nehenehe te feruriraa o te hoê taata here ore e faaoru na roto i te haafaufaaraa ia ˈna iho. Eita te feia e here to ratou e manaˈo e mea teitei aˈe ratou ia vetahi ê.—Korinetia 1, 4:18, 19; Galatia 6:3.
E ere i te mea tura ore, te miimii, eita oia e manaˈo ino
“Eita [te here] e rave i te mea au ore, eita e imi i te maitai no ˈna iho, eita e riri vave.” (Korinetia 1, 13:5a) E faaitoito oia i te mau peu maitatai, te haerea paieti, te faatura i te mana, e te haerea tura i roto i te mau putuputuraa kerisetiano. (Ephesia 5:3-5; Korinetia 1, 11:17-34; 14:40; a faaau e te Iuda 4, 8-10.) I te mea e e faatupu te here i te manaˈo e e faufaa to te taata tataitahi, mai te mau tuhaa atoa o te tino ra, e riro te hoê amuiraa here mau ra ei vahi hau e ei haapuraa. (Korinetia 1, 12:22-25) Maoti hoi i te ‘imi i te maitai no ˈna iho’ ma te miimii, e turai te here ia tatou ia haapae i to tatou mau tiaraa i te tahi mau taime e ia faaite i te anaanatae ia vetahi ê e i te mau mea e maitai ai ratou. (Philipi 2:1-4) E turai te here ia tatou ia ‘faaau i te mau mea atoa i te taata atoa nei, ia noaa mai vetahi’ na roto i ta tatou taviniraa.—Korinetia 1, 9:22, 23.
‘Eita [te here] e riri vave.’ Ua riro te riri-vave-raa ei hotu no te tino hara, tera râ, e turai te here ia tatou ia “haere maine hoi i te riri.” (Iakobo 1:19; Galatia 5:19, 20) Noa ˈtu e e tumu to tatou no te riri, eita te here e vaiiho ia tatou ia iria noa, ma te vaiiho i te tahi vahi ia ô mai te Diabolo. (Ephesia 4:26, 27) O te mau matahiapo iho â râ te tia ia ape i te riri mai te peu e eita te feia faaroo e haapao i te tahi manaˈo e horoahia ˈtu.
Ua parau atoa o Paulo no nia i te here e: “Eita e manaˈo ino ia vetahi ê.” (Korinetia 1, 13:5b) Eita te here e papai i te hoê tabula o te mau hapa, mai te hoê buka tapaopaoraa. E ite oia i te maitai i roto i te mau hoa faaroo e eita oia e tahoo no te mau hapa mau aore ra tei feruri-noa-hia. (Maseli 20:22; 24:29; 25:21, 22) E tauturu te here ia tatou ia ‘pee maite i te mau mea o te faatupu i te hau.’ (Roma 14:19) Ua tatamaˈi o Paulo raua o Baranaba e ua haere raua i to raua iho pae i roto i te taviniraa a te Atua, teie râ, ua tumâ te here i te amahamaharaa e aita raua i tapea i te inoino.—Levitiko 19:17, 18; Ohipa 15:36-41.
E farii popou oia i te parau-tia e te parau mau
No nia i te here, ua parau o Paulo i muri iho e: “Eita e oaoa i te parau-tia ore, e oaoa râ i te parau mau.” (Korinetia 1, 13:6) No to ratou au i te parau-tia ore, “ia ore hoi [vetahi] ia rave i te parau ino ra e ore ratou e taoto.” (Maseli 4:16) Teie râ, i roto i te faanahonahoraa a te Atua, eita tatou e feii te tahi e te tahi aore ra e oaoa ia hara anaˈe te hoê taata. (Maseli 17:5; 24:17, 18) Ahiri e ua faatupu mau â ratou i te here no te Atua e no te parau-tia i roto i te amuiraa no Korinetia, eita ïa te taiata e faatia-noa-hia i reira. (Korinetia 1, 5:1-13) I rotopu i te tahi atu mau mea, e turai te here no te parau-tia ia tatou ia haapae i te mataitairaa ˈtu i te mau hohoˈa parau-tia ore na roto i te afata teata, te hohoˈa teata, aore ra te teata.
“E oaoa [te here] i te parau mau.” I ǒ nei, te faahitihia ra te taa-ê-raa i rotopu i te parau mau e te parau-tia ore. Oia hoi e turai te here ia tatou ia oaoa i te mana o te parau-tia ta te parau mau e faatupu ra i nia i te taata. E oaoa tatou i te mau mea o te faaitoito i te taata e o te faahaere i te parau mau e te parau-tia i mua. E tapea te here ia tatou ia haavare, e horoa mai oia i te oaoa ia haapapuhia i te hapa ore o te feia parau-tia, e e turai oia ia tatou ia oaoa ia upootia anaˈe te parau mau a te Atua.—Salamo 45:4.
Te huru o te here i mua i te mau mea atoa
Ma te tamau noa i te faataa i te parau no te here, ua papai o Paulo e: “E tapoˈi i te mau mea atoa ra, e faaroo i te mau mea atoa ra, e tiai i te mau mea atoa ra, e haamahu i te mau mea atoa ra.” (Korinetia 1, 13:7) ‘Ma te tapoˈi i te mau mea atoa ra’, e haapae te here i te inoino mai ta te hoê tapoˈi fare maitai e paruru i te ûa. Mai te peu e e faaino mai te hoê taata ia tatou e e ani mai oia ia faaore tatou i ta ˈna ra hapa, e turai te here ia tatou ia tapoˈi i te ino i ravehia mai, ma te faaore i te hapa a te taata faaino maoti hoi i te haere e faaiteite haere i teie ohipa. Ma te here, e tutava tatou ia ‘noaa mai to tatou taeae.’—Mataio 18:15-17; Kolosa 3:13.
“E faaroo [te here] i te mau mea atoa ra” no roto i te Parau a te Atua e e turai oia ia tatou ia mauruuru no te maa i te pae varua e horoahia maira na roto i “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45-47) I te mea e eita tatou e vare haere noa, e tapea te here ia tatou ia faatupu i te hoê mafatu tiaturi ore e e tapea atoa oia ia tatou ia horoa i te mau manaˈo iino i to tatou mau hoa faaroo. (Koheleta 7:21, 22) “E tiai [te here] i te mau mea atoa ra” i papaihia i roto i te mau Papai, mai te mau parau mau no nia i te Basileia o te Atua. Faaitoitohia e te here, te tiai nei tatou e te pure nei tatou ia matara te tahi tupuraa fifi. E turai atoa te here ia tatou ia faaite ia vetahi ê i te tumu o to tatou tiaturiraa. (Petero 1, 3:15) Oia atoa, e “haamahu [te here] i te mau mea atoa ra,” e tae noa ˈtu te mau hara e ravehia i nia ia tatou. (Maseli 10:12) E tauturu atoa te here no te Atua ia tatou ia faaoromai i te hamani-ino-raa aore ra te tahi atu mau tamataraa.
Ua parau atoa o Paulo e: “E ore roa te [here] e mou.” (Korinetia 1, 13:8a) Mai ia Iehova o te ore e mou aore ra e mure, oia atoa ïa te here. I te mea e ua riro to tatou Atua mure ore ra ei faahohoˈaraa hau aˈe no te here, eita roa teie huru maitai e mou. (Timoteo 1, 1:17; Ioane 1, 4:16) E faaterehia te ao atoa nei na roto i te here e a muri noa ˈtu. Ia pure anaˈe ïa tatou e ia tauturu mai te Atua ia faatitiaifaro tatou i to tatou mau huru miimii e ia faaite i teie hotu mure ore o to ˈna varua.—Luka 11:13.
Te mau mea e ore
Ma te faahiti i te tau a muri aˈe, ua papai o Paulo e: “Area te mau tohu ra, e mou ïa; area te [reo] ěê ra, e ore atoa ïa; area te ite ra, e faaorehia ïa te reira.” (Korinetia 1, 13:8b) Maoti te mau ‘ô o te tohu’ i nehenehe ai te feia i fanaˈo i teie mau ô e faahiti i te mau parau tohu apî. Noa ˈtu e ua ore teie mau ô i muri aˈe i te haapapuraahia te amuiraa kerisetiano ei faanahonahoraa a te Atua, eita to ˈna puai no te tohu e ore, e te vai ra i roto i ta ˈna Parau i te parau tohu taatoa o ta tatou e titau ra i teie nei. Ua ore atoa te aravihi i tufahia e te varua no te paraparau na roto i te reo ěê, e ua “mou” te ite taa ê, mai tei faaite-atea-hia mai. Teie râ, te horoa maira te Parau taatoa a Iehova i te ite ta tatou e titau ra ia ora tatou. (Roma 10:8-10) Hau atu, ua î te nunaa o te Atua i to ˈna varua e te faatupu ra oia i to ˈna mau hotu.
Te na ô faahou ra o Paulo e: “Te ite pae tahi nei tatou, e te tohu pae tahi nei. Ia tae râ i te mea tia mau ra, ei reira te mea pae tahi noa ra faaorehia ˈi.” (Korinetia 1, 13:9, 10) Aita te mau ô no te ite e te parau tohu i hope roa. E au ra e aita teie mau parau tohu i faataa papu i te mau tuhaa iti atoa, e mea pae tahi te peropheta tataitahi i te tatararaa i te tau a muri aˈe, inaha, te erehia ra oia i te ite tia roa no nia i te mea o ta ˈna e tohu ra. I teie nei râ, te haere noa ra te ite no nia i te mau parau tohu i te papuraa. Ei hiˈoraa, te haapapu ra te mau tupuraa e faatupu ra i te parau tohu a te Bibilia e ua noaa ia Iesu te mana arii i nia i te huitaata nei i te matahiti 1914. Mai reira mai, tei roto tatou i “te tau hopea” e te fanaˈo nei tatou i te maraaraa tamau i roto i te ite pae varua e te maramarama no nia i te parau tohu bibilia. (Daniela 12:4) No reira, te piri atura tatou i te ite “tia roa” e fatata roa i te noaa mai.
E vai noa te maitai teitei roa ˈˈe
Ma te faahiti i te haereraa i mua a te amuiraa, ua papai o Paulo e: “I tau tamarii riiraa ra, mai ta te tamarii atoa ta ˈu parau, e mai to te tamarii to ˈu ite, e mai to te tamarii hoi to ˈu manaˈo; ia riro râ vau ei taata paari, tuu ê atura vau i te peu a te tamarii ra.” (Korinetia 1, 13:11) I te mea e e ohipa te hoê tamarii ia au i to ˈna ite taotiahia e to ˈna tupuraa i te pae tino, e nehenehe ïa oia e taueue-haere-hia mai te mea ra e tei roto oia i te hoê roi pepe. Area te hoê taata paari ra, o tei tupu i te rahi i te pae tino, o tei noaa ia ˈna te hoê ite rahi aˈe, eita ïa o ˈna e ruri-haere-noa-hia. Ua haapae oia i te mau manaˈo o te tamarii, to ˈna mau haerea, e ta ˈna mau huru raveraa. Oia atoa, i muri aˈe to te faanahonahoraa a te Atua i nia i te fenua paariraa mai e to ˈna faarueraa i te tamariiriiraa, ua faaoti aˈera Oia e aita o ˈna e titau faahou ra i te mau ô i te pae varua o te tohu, te mau reo ěê, e te ite. Noa ˈtu e aita atoa te mau melo o te amuiraa no teie nei tau, tei naeahia i to ˈna faito paari i teie nei, e titau ra i teie mau huru ô, te oaoa nei ratou i te tavini i te Atua i raro aˈe i te aratairaa a to ˈna varua.
Te na ô faahou ra o Paulo e: “Teie nei hoi, te ite arehurehu nei tatou mai te mea e, i na roto i te hiˈo; area i reira, e mata ïa e e mata: i teie nei, te ite pae tahi nei au; area i reira, e ite papu ïa vau, mai ia ˈu atoa i ite papuhia nei.” (Korinetia 1, 13:12) I te apîraa ra o te amuiraa, e ere ïa i te taime tano no te Atua ia hohora i te tahi mau mea. No reira, ua ite-noa-hia ïa na roto i te tahi hohoˈa papu ore, mai te mea ra e te hiˈo atura te mau kerisetiano na roto i te hoê hiˈo e ere i te mea maramarama maitai te hohoˈa e itehia ra. (Ohipa 1:6, 7) Ua mahemo râ tatou i teie hohoˈa papu ore. Te ite-papu-hia ra te tupuraa o te mau faahohoˈaraa e te mau tohu, inaha teie te tau e hohora ˈi te Atua i te mau ohipa. (Salamo 97:11; Daniela 2:28) Noa ˈtu e ua noaa ia Paulo i te ite no nia i te Atua, te faito teitei roa ˈˈe râ o te ite ia Iehova e te taairaa piri roa ˈˈe i rotopu ia ˈna e O ˈna, e naeahia ïa i te taime e faatiahia ˈi te aposetolo no te ora i nia i te raˈi, i reira hoi oia e fanaˈo ai i te haamauruururaa taatoa o ta ˈna hororaa kerisetiano.
Ma te faahope i ta ˈna tatararaa no nia i te here, ua papai o Paulo e: “E teie nei, te vai nei te faaroo, e te tiai, e te [here], e toru ra; o tei hau râ i taua toru nei, o te [here] ïa.” (Korinetia 1, 13:13) Noa ˈtu e aita faahou te mau ô semeio o te varua, ua noaa i te amuiraa i teie nei i te hoê ite papu aˈe e te tumu no te faatupu i te faaroo, te tiaturiraa, e te here hau aˈe. E faaroo to ˈna i te mau tǎpǔ atoa a te Atua mai te mea ra e ua tupu ê na. (Hebera 11:1) E hope vetahi tuhaa o te faaroo ia tupu anaˈe te mau mea i tohuhia mai i roto i te Parau a te Atua. E hope vetahi tuhaa o te tiaturiraa ia ite tatou i te mau mea e tiaihia ra. Area te here ra, e vai ïa e a muri noa ˈtu. No reira, ia tamau noa te mau Ite no Iehova atoa i te pee i te eˈa hau roa ˈˈe o te here.