VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w92 15/7 api 23-27
  • Te haaputuputuraa i “te mau mea hinaarohia” i Polonia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te haaputuputuraa i “te mau mea hinaarohia” i Polonia
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Upoo parau iti
  • Ua haamarari te mau pionie i te eˈa
  • Te paraparauraa i roto i te oire
  • Te patoiraa ˈtu i te huru o teie nei ao
  • Ua taui te mau manaˈo etaeta
  • Ua tamatahia te faaroo e te faaoromai
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
w92 15/7 api 23-27

Te haaputuputuraa i “te mau mea hinaarohia” i Polonia

TE PARAUHIA ra e e fenua katolika o Polonia. Ia au i te mau numera a te Hau, e 93 % o te huiraatira to roto i te Ekalesia Katolika. Ua faatupu râ te mau tauiraa apî i te pae politita e i te pae totiale i roto i taua fenua ra, i te hoê faahopearaa puai i nia i te nunaa e i nia i to ratou oraraa faaroo. Te faaite ra te mau maimiraa e fatata e 50 % anaˈe o te feia i uiuihia o tei parau e e mau katolika itoito ratou.

I te avaˈe me 1989, ua faatiamâhia te mau Ite no Iehova i mua i te ture ei faanahonahoraa faaroo i Polonia. Mai reira mai, tau 11 000 taata apî o tei turu mai ia ratou ei feia poro i te parau apî maitai o te Basileia. I teie nei, hau atu i te 102 000 feia poro o te Basileia o tei tahoêhia i roto hau atu i te 1 300 amuiraa, e e 200 422 taata o tei tae mai i te oroa Haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia i te matahiti 1991. No reira, te itehia ra te tupuraa o te parau tohu no nia i te haaputuputuraa i ‘te mau mea hinaarohia o te mau nunaa’ i Polonia. (Hagai 2:7) Aita i maoro aˈenei, ua faatupuhia te mau tairururaa rahi a te mau Ite no Iehova o tei faahiti-rahi-hia i Polonia. Teie râ, ia hiˈohia te tahi mau oire nainai aˈe o taua fenua ra, e itehia e mea nafea te ohipa haaputuputuraa i te haereraa i mua i roto i taua fenua ra.

Ua haamarari te mau pionie i te eˈa

O Sztum, o te hoê ïa oire fatata e 10 000 taata e tia ra i pihai iho i te vahi i reira te Anavai Vistula e tahe atu ai i roto i te Miti Baltique. Mea maoro teie oire i te faariroraahia ei tuhaa fenua etaeta no te ohipa pororaa. I te matahiti 1987, e vau anaˈe feia poro i reira. Teie râ, ua taui te mau ohipa i te taeraa ˈtu te mau pionie, oia hoi te feia poro ma te taime taatoa, i reira. I te paeraa o te putuputuraa, tei faatupuhia i roto i te hoê fare teata, e 100 feia anaanatae o tei tae mai! Ua haamauhia te hoê amuiraa i muri aˈe e piti matahiti tutavaraa tuutuu ore. I teie nei, te fanaˈo nei te mau 90 taata poro i ta ratou iho Piha no te Basileia, e e 150 taata o te haere tamau maira i te mau putuputuraa.

Mai tei manaˈohia iho â, ua tupu oioi mai te patoiraa a te Ekalesia Katolika. Ua vauvau te hoê paretenia “aravihi” i te mau oreroraa parau no te faaino i te mau Ite, ma te pari ia ratou i te haaparareraa i te mau haapiiraa haavare. Tera râ, mai te tupu pinepine nei, ua hoˈi mai te reira i nia ia ˈna. Inaha, ua turai ta ˈna mau oreroraa parau i te taata ia imi mai te peu e mai te reira mau iho â. E rave rahi o tei haapii i te parau mau e e pionie tamau ratou i teie nei! Te na ô ra ratou e: ‘I to matou haapiiraa i te parau mau, ua manaˈo matou e te taata e hinaaro e riro ei Ite, e tia ïa ia ˈna ia riro mai te taata o tei haapii mai ia ˈna, oia hoi ia riro ei pionie.’ No reira, ua uˈana roa te feruriraa pionie i roto i te amuiraa taatoa.

Ei faahopearaa, tau 180 haapiiraa bibilia o tei arataihia i taua vahi ra. Maoti te buka E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei, ua haapii-atoa-hia vetahi i te taio. E i te hoê â taime, ua haapii ratou i te parau mau. Te aratai-tamau-hia nei te tahi mau haapiiraa bibilia hoê ahuru minuti i te maoro e te hoê pǔpǔ feia mau auri, ia haere anaˈe ratou i rapae no te tamâ i te mau purumu. Ua haere mai te hoê o ratou e paruru i te hoê Ite i te taime a faaino ai te hoê vahine e haere ra na reira ia ˈna. Ua horo atura oia i te tuahine ra, ua rave maira i te buka E ora e a muri noa ˈtu i roto i to ˈna rima, ua faatoro ihora, e ua ani atura oia i taua vahine faaino ra: “Eita anei ta oe e nehenehe e taio? Eaha tei papaihia i ǒ nei? E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua tei riro ei Paradaiso! Ua faaroo aˈena anei oe i teie huru parau? No te aha oe e faaino ai i te Atua e te feia e haamori ra ia ˈna?”

Te paraparauraa i roto i te oire

Ua riro o Kruszwica, te hoê oire pu tuiroo no Polonia na mua ˈˈe, ei pare no te faaroo katolika. E tae roa mai i te afaraa o te mau matahiti 1990, mea iti roa te mau Ite i rotopu i te mau 9 300 taata o taua oire ra. Ua tau mairâ te haamaitairaa rahi a Iehova i nia i te mau tutavaraa a te feia poro o te Basileia.

No te mea te ite ra ratou i te haerea haavare o to ratou mau raatira faaroo, e rave rahi mau taata—te feia apî iho â râ—o te fariu nei i nia i te mau Ite ia noaa mai te mau pahonoraa. I roto i te hoê area taime poto, e 20 haapiiraa bibilia o tei haamatahia. Ua vauvau te perepitero o te paroita i te tahi mau oreroraa no te faaino i te mau Ite no Iehova, aita râ te reira i haaparuparu i te feia aau rotahi ia haere atu i ta ratou mau putuputuraa. Ua riro maira te mau Ite ei tauaparauraa matamua i roto i te mau fare toa e te mau mahora orihaereraa e tae noa ˈtu i te fare pure. Hoê afa matahiti i muri aˈe, ua haamauhia ˈtura e piti pǔpǔ haapiiraa buka rahi. Te vai ra i teie nei i Kruszwica te hoê amuiraa itoito mau e 35 feia haamori ia Iehova. Te faatere nei ratou e 75 haapiiraa bibilia e te tutava nei ratou i te haaputuputu i ‘te mau mea hinaarohia’ o tei tapea-tîtî-hia na mua ˈˈe e te haapaoraa hape.

I rotopu ia ratou te vai ra o Bogdan, 23 matahiti, te hoê melo no te hoê utuafare katolika paari. Te haamanaˈo ra oia e: “E taata inu vau na mua ˈˈe, e puhipuhi atoa vau i te avaava, e e oraraa taiata to ˈu. Ua matauhia vau ei taurearea ‘punk’ e te hoê taata faahuehue, aita râ hoê taata i faahapa mai ia ˈu. Tera râ, i to ˈu haamataraa i te haapii i te Bibilia, ua haamǎtaˈu ihora to ˈu metua vahine e e inu oia i te raau taero no te haapohe ia ˈna. I te mea e eita ta ˈu e nehenehe e faaoromai i teie faaheporaa, ua tǎpǔ aˈera vau i te mau taairaa atoa e te mau Ite. I muri aˈe, maoti te tauturu here mau o te mau pionie taa ê, ua manuïa vau i te haapae roa i ta ˈu mau peu iino atoa. I muri aˈe i to ˈu bapetizoraahia i te Tairururaa Mataeinaa 1991 ‘Te mau hoa o te tiamâraa,’ ua maiti au i te taviniraa ma te taime taatoa ei tapao no to ˈu oraraa e ua rave au i te taviniraa pionie tauturu mai reira mai.”

Ua mau roa o Sławomir, 21 matahiti, i roto i te peu tahutahu e te sataniraa, o ta ˈna hoi i haapae i to ˈna iteraa e te opani ra te Bibilia i teie mau peu. “Aita râ o Satani i tuu,” o ta ˈna ïa e parau ra. “I te hoê po, ua haamata ihora te matini faataˈi upaupa i te hauti aita hoi oia i tuamahia, e ua faaroo atura vau i te upaupa demoni, noa ˈtu e ua tatara vau i te mau mea atoa i taaihia i te haamoriraa i te Diabolo i roto i to ˈu fare. Ua pure au ia Iehova, e ua tauturu mai oia ia ˈu ia noaa faahou mai i to ˈu aifaito i te pae varua. Ua farii te hoê taote i te pae o te feruriraa o ta ˈu i matau na i te haere atu e hiˈo na nia i te aniraa a to ˈu mau metua, e ua maitai roa to ˈu huru e ua faaoti aˈera oia e ua ora vau. Ua papai oia i nia i ta ˈu tabula e: ‘Faaorahia e te mau Ite no Iehova.’”

Te patoiraa ˈtu i te huru o teie nei ao

I te pae apatoa tooa o te râ no Kruszwica, te vai ra te oire no Środa Śląska. Te faura atoa maira ‘te mau mea hinaarohia’ i roto i teie oire iti e 9 000 taata. E maha matahiti i mairi aˈenei, hoê anaˈe o to tatou mau tuahine i te pae varua e faaea ra i reira. I teie nei râ, ua naeahia te numera o te feia poro i te Basileia i te 47. Mai te rahiraa o te taata e ora ra i roto i teie oire, e rave rahi o te mau Ite o tei mau na mua ˈˈe i roto i te marei o te peu tahutahu, te raau taero, e te peu taiata. Te manaˈo nei ratou e te tumu o teie huru tupuraa, oia hoi te ereraa rahi i te pae varua e vai ra i roto i te hoê ekalesia o te faahapa nei i te taata i te pae varua, aita râ oia e tauturu ra ia ratou. Te pûpû nei te mau Ite i te tamǎrûraa mau.

Ua faariro te mau taurearea o te amuiraa i te fare haapiiraa ei tuhaa fenua taa ê na ratou no te ohipa pororaa. “Mea pinepine to ˈu mau hoa haere haapiiraa i te parau mai ia ˈu e: ‘Te haamâuˈa ra oe i to oe apîraa,’” o ta Kasia, 18 matahiti, e parau ra. “Teie râ, ua ape au e rave rahi mau fifi, e e oraraa hoona mau to ˈu. Te faatere nei au e rave rahi mau haapiiraa bibilia i te fare haapiiraa e eita vau e mairi i te rave i ta ˈu ohipa haapiiraa e ta ˈu haapiiraa tataitahi atoa. Te mau tamahine e parau ra e ‘te haamâuˈa ra vau i to ˈu apîraa,’ ua fanau ïa ratou i te tamarii, e te faaruru nei ratou i te mau fifi teimaha.”

Ua tui te roo o te mau buka a te Watch Tower i te mau fare haapiiraa. Ei hiˈoraa, ua faaite te hoê orometua haapii i te reo Polonia i ta ˈna mau taurearea haapii ia pee i te reo papai-maitai-hia o ta tatou vea A ara mai na! ei hiˈoraa no te papai i ta ratou mau tatararaa. Te manaˈo ra te pionie tauturu ra o Ewa e mea faufaa roa te vea iti ra Te fare haapiiraa e te mau Ite no Iehova. “Mea au roa na ˈu teie vea. Ua matau maitai ta ˈu mau orometua haapii ia ˈna. Aita vau i fifihia aˈenei ia ani anaˈe au i te parau faatia no te mairi i te haapiiraa no te haere i te mau tairururaa rahi.” Te faaoaoa nei teie haerea maitai a te mau taurearea i te mafatu o Iehova.—Maseli 27:11.

Ua taui te mau manaˈo etaeta

I te pae hitia o te râ no Środa Śląska, te vai ra te oire no Strzelce Opolskie, e piti fare auri i reira. Hoê, e fare auri paruru-etaeta-hia ïa no te feia ohipa ino tatarahapa ore. Te haere tamau nei te mau Ite i teie na fare auri e piti no te afai atu i te parau mau i te feia mau auri, e rave rahi o tei riro atoa ei feia faatîtîhia e Babulonia Rahi, te hau emepera a te haapaoraa hape na te ao nei.—Apokalupo 18:1-5.

Te haapii nei te mau Ite i te Bibilia e te feia mau auri tataitahi e te mau pǔpǔ iti mau auri, e ua bapetizohia vetahi. Noa ˈtu e e tia ia ratou ia faaoti i ta ratou utua fare auri, te poro nei ratou ma te itoito i te parau apî i te tahi atu feia mau auri. No te mau tauiraa rahi ta te hoê mau auri e faaineine ra ia ˈna no te bapetizoraa i rave, ua faatia te mau raatira o te fare auri ia ˈna ia hoˈi i to ˈna fare hoê taime i te hebedoma. Ua papai atu vetahi i to ratou mau fetii no te faaite i ta ratou opuaraa e faarue i te fare auri, eiaha ei feia rave ohipa ino, area ra, ei mau Ite no Iehova.

Ua faaite te raatira rahi o te hoê o te mau fare auri i to ˈna mauruuru ore no te mea e haere mai na te mau perepitero katolika aita râ hoê aˈe vahi apî i noaa mai. Ua ani oia i te mau Ite: “Mea nafea outou e manuïa ˈi i te taui e i te faaafaro i te haerea o teie mau taata?” Te pahono ra te hoê rata a te hoê mau auri i to ˈna mau fetii i teie uiraa: “I te fare auri, ua faaite mai te mau Ite no Iehova i te parau tǎpǔ faahiahia mau a te Atua no nia i te faatereraa apî, oia hoi te Basileia o Iehova, o te fatata roa i te faatere i te fenua nei. I ǒ nei, ua rave au i te taime no te hiˈopoa i to ˈu huru oraraa na mua ˈˈe ia au i te maramarama o te Bibilia. Ua noaa mai te mau faaotiraa peapea, e ua faatupu vau i te hinaaro e riro mai ei taata tiamâ e ia tia ˈtu ei tavini no te Basileia o te Atua. I teie mahana, e Ite bapetizohia vau no Iehova.”

I roto i te tahi fare auri, e rave rahi o te faautuahia e 25 matahiti no te ohipa taparahi taata. Te rave-tamau-hia nei te hoê haapiiraa bibilia e e 12 taata. Ua pûpû hoê o ratou i to ˈna oraraa no Iehova e ua bapetizohia oia, e te faaineine ra te tahi pae i te rave i teie mau taahiraa avae. Ma te haafaahiahia i te mau faahopearaa maitatai o te mau ravea haapiiraa e faaohipahia ra e te mau Ite no Iehova, ua parau te raatira o te fare auri e: “E ere e 12 mau auri anaˈe ta ˈu. E 600 râ. A tauturu mai na ia ˈu ia faatitiaifaro i to ratou haerea. E horoa ˈtu vau i te mau mea atoa o ta outou e hinaaro ra, tera râ, a faaineine i te hoê porotarama. A haapao ia ratou!”

Te reira mau ta te mau taeae i rave. Ua vauvau ratou i te hoê porotarama bibilia e faataa ra i te tumu o te oraraa, te tiaturiraa no te tau a muri aˈe, e te faufaaraa ia haapae i te mau peu iino. Ua faatia atoa ratou i te aamu o te hoê taata mau auri tahito o tei riro mai ei Ite no Iehova e o tei nominohia i muri iho ei matahiapo no te amuiraa. Ua faataa atoa te mau Ite i te mau tuhaa faufaa roa ˈˈe o te aamu o te hoê taata eiâ taiamani e to te hoê taata hoo raau taero o tei haapii i te parau mau.a Ua anaaanatae roa te mau 20 feia mau auri o tei tae mai i te porotarama e ua uiui mai ratou e rave rahi mau uiraa, e ua ani atoa vetahi i te mau haapiiraa bibilia.

Ua tamatahia te faaroo e te faaoromai

E oire iti o Lubaczów e 12 000 taata, e vai ra i pihai iho i te otia no Ukraine. Ua noaa i te ohipa evanelia i te hoê itoito apî i te matahiti 1988 i to te mau pionie haereraa ˈtu i reira no te tauturu i na feia poro e 12 o taua vahi ra. I teie nei, te vai ra e 72 feia poro itoito o te Basileia, e e 150 taata o tei tae atu i te oroa Haamanaˈoraa o te matahiti 1991 i roto i te Piha no te Basileia tei patu-apî-hia.

I te avaˈe tiunu 1991, ua haere atu te pâpa Ioane Paulo II i Lubaczów. Tera râ, aita te reira i faaitoito i te faaroo mau i rotopu i te taata. E rave rahi o tei roohia i te mau manaˈo feaa e te mau uiraa no nia i te tumu o te oraraa e te tiaturiraa no a muri aˈe. Ia ore anaˈe ratou e fanaˈo i te mau pahonoraa papu no ǒ mai i te mau raatira faaroo, e fariu atu ratou i nia i te mau Ite no Iehova. Noa ˈtu e i te haamataraa, ua peapea rii te taata no te mea ua faarue ratou i ta ratou haapaoraa, ua tauturu râ te parau mau a te Bibilia o ta ratou e haapii nei ia ratou ia ite e ua rave ratou i te faaotiraa maitai.

Mea anaanatae roa te aamu o Honorata, tei riro ei pionie tamau i teie nei. Fatata hoê matahiti i teie nei, ua ani oia i te perepitero i to ˈna faˈiraa hara e o vai te iˈoa o te Atua. “E here te Atua—te reira to ˈna iˈoa nehenehe roa ˈˈe,” o ta te perepitero ïa i pahono atu. I muri iho, ua na ô faahou maira oia: “Ua riro oe mai te hoê patete pape ateate i reira ua topata ˈtu te hoê taata i te inita. Aita e nehenehe faahou e taui i te mau ohipa.” Ua noaa ïa ta ˈna pahonoraa. “Ua faaoti vau i reira e e riro ei Ite no Iehova,” o ta Honorata ïa e parau ra. “Aita atoa te reira e nehenehe e tauihia.”

Fatata te mau taata atoa o tei haapii i te parau mau i Lubaczów o tei titauhia ia faaruru i te patoiraa uˈana e te maamaa atoa. Aita râ te reira i haaparuparu ia ratou ia farii i te parau mau a te Bibilia e ia tia ˈtu no Iehova.

Te faatia ra o Elżbieta e: “I te omuaraa, e taparahi na to ˈu mau metua ia ˈu i te fare. I muri iho, ua haere mai to ˈu mau fetii i te Piha no te Basileia. . . . Ua faahoˈi ratou ia ˈu i te fare e ua haamata ˈtura i te ‘aˈo’ ia ˈu e te hoê raau taratara. Ua rutu ratou ia ˈu e ua tue ratou ia ˈu na nia i to ˈu tino taatoa no te mea noa e ua amui atu vau e te mau Ite. No te ino o to ˈu taparahiraahia, ua titauhia ia rapaau-ru-hia vau e ua afaihia vau i te fare maˈi. Ua tauturu mai Iehova ia ˈu, e ua ora mai au. Eita to ˈu utuafare e hiˈo faahou mai ia ˈu. I to ˈu faaiteraa ˈtu i te reira i te perepitero, ua haavahavaha maira oia ia ˈu, i te na ôraa e: ‘E haere mai oe e amuamu no te tahi noa poara iti?’”

Te haamanaˈo ra te tahi atu tuahine e: “I te mau matahiti atoa, e tae atu vau i Częstochowa no te haere ma te tuturi na nia i te Eˈa o te Satauro, ua faariro hoi au i teie peu ei hopoia na te mau katolika aau rotahi atoa. Te vai noa râ te mau rifa i nia i to ˈu na turi.” I te 18raa o to ˈna matahiti, ua haapii aˈera oia i te parau mau e ua faaite atura oia i te perepitero e i to ˈna mau fetii e eita o ˈna e hoˈi faahou i te pureraa. Ua taparahihia oia—“e no te ino o te tupairaa, ua pepe to ˈu roro,” o ta ˈna ïa e faaite ra. “Tera râ, i te fare maˈi, ua maitai mai to ˈu huru e ua haere atu vau i te Tairururaa Mataeinaa ‘Te mau hoa o te tiamâraa.’ Ua taˈi au i te oaoa i to ˈu iteraa ˈtu i te autahoêraa mau e te here i rotopu i te mau taata aore roa e manaˈo maamaa—e mau ohipa o ta ˈu i ore i ite aˈenei i Częstochowa. E oaoa rahi to ˈu i te tamataraa i te maitai o Iehova e to ˈu haapiiraa ia tiaturi ia ˈna.” Te haapuai nei e te turu nei Iehova i te feia o te tuu atu i ta ratou mau faateimaharaa i nia ia ˈna.—Salamo 55:22.

E rave rahi feia i tapeahia e Babulonia Rahi o te faaroo nei i te pii ra ‘e haere mai i rapae ia ˈna’ i roto i teie fenua katolika, mai ta ratou e rave ra i te tahi atu mau vahi. Mai te peu e te reira te hinaaro o Iehova, e tamau noa teie nunaa mǎtaˈu ore i te haaputuputu e rave rahi atu â mau ‘mea hinaarohia’ tei purara haere na Polonia. Oia mau, e rave rahi o te pahono â i te pii ra: “E haere mai. E o tei poihâ ra, a haere mai. E tei hinaaro ra, a rave noa mai oia i te pape ora.”—Apokalupo 18:4; 22:17.

[Nota i raro i te api]

a Hiˈo A ara mai na! o te 8 no tenuare 1984, api 16-19, e te 22 no novema 1987, api 21-23 (vea farani).

[Hohoˈa fenua i te api 24]

(Hiˈo i te papai.)

POLONIA

Sztum

Kruszwica

Poznan

Warsaw

Środa Śląska

Częstochowa

Strzelce Opolskie

Lubaczów

[Hohoˈa i te api 26]

Te pororaa i te poroi o te Basileia i Kruszwica, Polonia

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono