Te mahana te tia ia haamanaˈohia
“I parau atu vau ia outou i teie nei mau parau, ia hauhia to outou ia ˈu nei. E pohe to outou i teie nei ao. E faaitoito râ, ua riro te re o teie nei ao ia ˈu.”—IOANE 16:33.
1, 2. Eaha te mahana hoê roa o tei hau aˈe i te tahi atu mau mahana i roto i te aamu, e no te aha?
MEA rahi te parau a te ao nei no nia i te hau i teie mahana. I te hopea o te Piti o te Tamaˈi o te ao nei, ua taaihia te hau e te Mahana Upootiaraa i Europa e te Mahana Upootiaraa i nia ia Tapone. I te mau matahiti atoa, e turai te oroa Noele i te taata ia manaˈo i ‘te hau i nia i te fenua nei.’ (Luka 2:14) Teie râ, te vai ra te hoê mahana hau aˈe i te faufaa i roto i te taatoaraa o te aamu taata nei. O te mahana ïa i reira to Iesu Mesia faahitiraa i te mau parau i nia nei. I roto i na hau atu i te piti mirioni mahana to te huitaata oraraa i nia i te fenua nei, na teie mahana otahi i taui roa i te tereraa o te huitaata nei no to ˈna maitai mure ore.
2 Taua mahana faufaa ra, o te 14 ïa no Nisana ia au i te kalena ati Iuda. I te matahiti 33 o to tatou nei tau, ua haamata te 14 no Nisana i te toparaa mahana o te 1 no eperera. E hiˈo anaˈe na i te mau ohipa i tupu i taua mahana faufaa rahi ra.
14 no Nisana!
3. Eaha ta Iesu i rave i roto i te mau hora hopea o to ˈna oraraa?
3 A topa ˈi te mahana, ua anaana maira te atiraa avaˈe ei tapao haamanaˈoraa e na Iehova e faataa i te taime e te mau tau. (Ohipa 1:7) E eaha te ohipa e tupu ra i roto i taua piha teitei ra i reira o Iesu e ta ˈna 12 mau aposetolo e putuputu ai no te faatupu i te oroa Pasa o te matahiti a te mau ati Iuda? A faaineine ai Iesu i ‘te faarue mai i teie nei ao, a reva ˈtu ai i te Metua ra, ua faaite oia i te here i tana taata i te ao nei e tae noa ˈtura i te hopea.’ (Ioane 13:1) Eaha ïa ta ˈna i rave? Na roto i ta ˈna mau parau e to ˈna hiˈoraa, ua tamau noa o Iesu i te haapii i ta ˈna mau pǐpǐ i te mau huru maitatai o te tauturu atu ia ratou ia upootia i nia i teie nei ao.
Te faaohiparaa i te haehaa e te aroha
4. (a) Mea nafea to Iesu faaiteraa i te hoê huru faufaa roa i ta ˈna mau pǐpǐ? (b) Nafea tatou e ite ai e ua haapii Petero i te faufaaraa o te haehaa?
4 E tiâ i te mau aposetolo ia haapae i te tahi pohehae nounou tiaraa e te teoteo. No reira Iesu i rave mai ai i te hoê tauera a haamata ˈi i te horoi i to ratou avae. E ere teie i te tapao no te haehaa haavarevare, mai te ravehia nei e te pâpa a te amuiraa faaroo kerisetiano i te mau matahiti atoa i Roma. Eita! Ua riro te haehaa mau ei horoaraa ia ˈna iho o tei faatupuhia e te ‘haehaa o te faariro ia vetahi ê ei mea teitei aˈe.’ (Philipi 2:2-5) I te omuaraa, aita o Petero i taa i te auraa o teie ohipa, e aita oia i vaiiho ia Iesu ia horoi i to ˈna avae. I to ˈna aˈoraahia, ua ani atura o ˈna ia Iesu ia horoi ia ˈna taatoa. (Ioane 13:1-10) I muri aˈe râ, ua taa ia Petero i te haapiiraa. Tau matahiti i muri aˈe, ua aˈo oia ia vetahi ê ma te au. (Petero 1, 3:8, 9; 5:5) Mea faufaa roa i teie mahana ia tavini tatou paatoa i te Mesia ma te haehaa!—A hiˈo atoa Maseli 22:4; Mataio 23:8-12.
5. Eaha te faaueraa a Iesu o tei haafaufaa i te tahi atu huru maitai?
5 Aita hoê o na 12 i haafaufaa i te aˈoraa a Iesu. O Iuda Isakariota ïa. A tupu ai te tamaaraa o te Pasa, ua horuhoru ihora o Iesu, ua haapapu aˈera oia e na Iuda e hoo ia ˈna, e ua ani ihora ia ˈna ia haere i rapae. I muri anaˈe i teie ohipa to Iesu faaiteraa i na pǐpǐ taiva ore e 11 e: “E tuu atu vau i te parau apî na outou, E [here] outou ia outou iho, mai ia ˈu e [here atu] ia outou na, e [here] atoa hoi outou ia outou iho. O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia [here] outou ia outou iho.” (Ioane 13:34, 35) Ua riro mau â te reira ei faaueraa apî, tei faahohoˈahia na roto i te hiˈoraa faahiahia mau o Iesu iho! A fatata ˈi te hora o to ˈna pohe tusia, ua faaite Iesu i to ˈna here faito ore. Ua faaohipa oia i te mau minuti taitahi faufaa roa no te haapii e no te faaitoito i taua mau pǐpǐ ra. I muri aˈe, ua haamatara oia i te faufaa o te here, i te na ôraa e: “Teie ta ˈu parau, Ia [here] outou ia outou iho, mai ia ˈu e [here] ˈtu ia outou na. Ia horoa te taata i to ˈna iho ora no to ˈna ra mau taua, aita roa e taata [here] ê atu i tei reira.”—Ioane 15:12, 13.
“Te eˈa, e te parau mau, e te ora”
6. Eaha te tapao ta Iesu i tuu i mua i ta ˈna mau pǐpǐ piri roa?
6 Ua parau atu o Iesu i na aposetolo haapao maitai e 11 e: “Eiaha e horuhoru to outou aau, e faaroo i te Atua, e e faaroo atoa mai hoi ia ˈu. E rave rahi te parahiraa mau i te fare o tau Metua ra; ahiri aita ra, ua parau ïa vau ia outou. Te haere nei au e haamaitai i te hoê vahi no outou.” (Ioane 14:1, 2) Teie vahi tei roto ïa i ‘te basileia o te raˈi.’ (Mataio 7:21) Ua faataa ˈtura o Iesu e mea nafea teie pǔpǔ piri roa o te mau pǐpǐ taiva ore, e naeahia ˈi i ta ratou tapao. Ua parau oia e: “O vau te eˈa, e te parau mau, e te ora, aore roa e taata e tae i te Metua ra, maori râ ei ia ˈu.” (Ioane 14:6) E tano atoa teie parau no te feia o te fanaˈo i te ora mure ore i nia i te fenua nei.—Apokalupo 7:9, 10; 21:1-4.
7-9. No te aha Iesu i parau ai e o ˈna “te eˈa, e te parau mau, e te ora”?
7 O Iesu “te eˈa.” Te ravea otahi roa no te haafatata ˈtu i te Atua ia pure tatou, mea na roto ïa ia Iesu Mesia. Ua haapapu o Iesu iho i ta ˈna mau pǐpǐ e e horoa mai te Metua i te mea o ta ratou e ani na nia i te iˈoa o Iesu. (Ioane 15:16) Eita te mau pure e faataehia ˈtu i te mau hohoˈa moˈa aore ra te mau “peata” faaroo aore ra te mau Pure aroharaa ia Maria e te mau pure tahana noa, e faaroohia e e fariihia e te Metua. (Mataio 6:5-8) Hau atu, te na ô ra te Ohipa 4:12 no nia ia Iesu e: “Aita ˈtu hoi e iˈoa i faaitehia mai i te taata i raro aˈe i teie nei raˈi, e ora ˈi tatou nei.”
8 O Iesu “te parau mau.” Ua parau te aposetolo Ioane no nia ia ˈna e: “I riro mai nei te Logo ei taata e ua tiahapa mai i ǒ tatou nei, (e ua ite matou i to ˈna hanahana, mai te hanahana e au i te Tamaiti fanau tahi a te Metua ra,) ua î i te maitai e te parau mau.” (Ioane 1:14) Ua riro o Iesu ei parau mau no te mau hanere rahiraa parau tohu i roto i te mau Papai Hebera na roto i te faatupuraa i te reira. (Korinetia 2, 1:20; Apokalupo 19:10) Ua faaite oia i te parau mau na roto i te paraparauraa i ta ˈna mau pǐpǐ e te mau tiaa taata o tei faaroo mai ia ˈna, na roto i te patoiraa ˈtu i te mau raatira faaroo haavare, e na roto i to ˈna iho hiˈoraa.
9 O Iesu “te ora.” Ei Tamaiti na te Atua, ua parau o Iesu e: “O tei faaroo i te Tamaiti ra e ora mure ore to ˈna; e o tei ore i faaroo i te Tamaiti ra, e ore oia e ite i te ora; te vai ra ïa te riri o te Atua i nia iho ia ˈna.” (Ioane 3:36) E aratai te faaroo i roto i te tusia o Iesu i te ora mure ore—te ora pohe ore i nia i te raˈi no te “nǎnǎ iti” o te mau kerisetiano faatavaihia e te ora mure ore i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei no te feia rahi roa o te mau “mamoe ê atu.”—Luka 12:32; 23:43; Ioane 10:16.
Te faaoromairaa i te hamani-ino-raa
10. No te aha tatou e titauhia ˈi ia ‘upootia i nia i te ao,’ e eaha te faaitoitoraa ta Iesu i horoa mai?
10 E tia i te feia e tiaturi nei e ora i roto i te faanahoraa apî a Iehova, ia aro i te hoê ao tei “raro aˈe i taua varua ino ra,” oia hoi te Diabolo ra o Satani. (Ioane 1, 5:19) Ua riro mau â te mau parau a Iesu i roto i te Ioane 15:17-19 ei faaitoitoraa! Te na ô ra oia e: “Teie ta ˈu parau ia outou, Ia [here] outou ia outou iho. Ia riri mai to te ao ia outou ra, a haamanaˈo e o vau ta ratou i riri mai na, hou i riri mai ai ia outou. Ahiri outou no teie nei ao, e au mai teie nei ao i to ˈna iho: no te mea râ e ere outou i to teie nei ao, o vau i maiti ia outou no roto i teie nei ao, e riri mai ai teie nei ao ia outou.” Ua ririhia te mau kerisetiano mau e tae roa mai i teie matahiti 1992, e te oaoa nei tatou i te hiˈoraa o te feia e tapea noa nei i to ratou tiaraa, a imi haehaa noa ˈi i te puai i raro aˈe i te rima mana hope o Iehova! (Petero 1, 5:6-10) E nehenehe tatou paatoa e faaoromai i te mau tamataraa na roto i te faatupuraa i te faaroo ia Iesu, o tei faahope i ta ˈna tauaparauraa na roto i teie mau parau o te tamahanahana i te mafatu: “E pohe to outou i teie nei ao. E faaitoito râ, ua riro te re o teie nei ao ia ˈu.”—Ioane 16:33.
Te fafauraa i te hoê faufaa apî
11. Eaha ta Ieremia i tohu no nia i te faufaa apî?
11 I taua po ra, a hope ai te oroa Pasa, ua faahiti Iesu i te parau no te hoê faufaa apî. Ua faaite atea te peropheta Ieremia i te reira tau senekele na mua ˈtu, i te na ôraa e: “Te parau maira Iehova, Inaha, te fatata maira te anotau, e faaau ai au i te utuafare o Iseraela, e te utuafare o Iuda, i te tahi faufaa apî . . . e tuu vau i tau ture i roto ia ratou, e papai au i te reira i roto i to ratou aau; e e riro vau ei Atua no ratou, e ei taata hoi ratou no ˈu. . . . e faaore hoi au i ta ratou hara, e ore au e manaˈo faahou i ta ratou ino.” (Ieremia 31:31-34) I te 14 no Nisana o te matahiti 33 o to tatou tau e ravehia ˈi te tusia o te haamana i teie faufaa apî!
12. Mea nafea to Iesu haamauraa i te faufaa apî, e eaha ta te reira i faatupu?
12 Ua parau atu o Iesu i na aposetolo haapao maitai e 11 e e hinaaro rahi to ˈna e amu i teie Pasa e o ratou. Ua rave maira o ˈna i te hoê pane, ua pure aˈera, ua ofati ihora, e ua horoa ˈtura na ratou, i te na ôraa e: “O tau tino teie e horoahia na outou nei, e na reira outou ei manaˈoraa ia ˈu.” Na reira atoa, ua opere atura oia i te hoê aˈua uaina uteute, i te na ôraa e: “Teie nei aˈua, o te faufaa apî ïa i to ˈu nei toto, e haamaniihia no outou nei.” (Luka 22:15,19, 20) E haamanahia te faufaa apî na roto i te “toto taoˈa ra” o Iesu, ua hau atu to ˈna faufaa i te toto animala i haamaniihia no te haamana i te faufaa o te Ture a Iseraela! (Petero 1, 1:19; Hebera 9:13, 14) E fanaˈo te feia o te fariihia i roto i te faufaa apî, i te faaoreraa taatoa o ta ratou mau hara. No reira, e nehenehe ratou e ô atu i roto i na feia e 144 000 o te fanaˈo i te tufaa mure ore ei Iseraela i te pae varua.—Galatia 6:16; Hebera 9:15-18; 13:20; Apokalupo 14:1.
“Ei manaˈoraa ia ˈu”
13. (a) E tia ia tatou ia feruri i nia i te aha i te tau o te oroa Haamanaˈoraa? (b) O vai anaˈe te nehenehe e rave i te pane e te uaina, e no te aha?
13 E topa te 1 960raa o te oroa matahiti no te Haamanaˈoraa i te pohe o Iesu i te 17 no eperera 1992. A fatata mai ai teie taio mahana, e tia ia tatou ia feruri i nia i te mau mea atoa ta te tusia tia roa a Iesu i faatupu. Te faahanahana nei teie faanahoraa i te paari o Iehova e to ˈna here hohonu i te huitaata nei. Ua faatiamâ te haerea taiva ore tia roa o Iesu, e tae noa ˈtu i te pohe mauiui, ia Iehova i mua i te faatihaehaeraa a Satani e mea taiva anaˈe te mau taata o Ta ˈna i poiete e e hema ratou i mua i te tamataraa. (Ioba 1:8-11; Maseli 27:11) Na roto i to ˈna toto i pûpûhia ei tusia, ua riro o Iesu ei arai no te faufaa apî, te ravea ta Iehova i faaohipa no te faataa ê i te “ui maitihia . . . , e autahuˈa arii, e nunaa moˈa, e feia hoohia.” A vai noa mai ai ratou i nia i te fenua nei, ‘e faaite hua ratou i te mau maitai’ o to ratou Atua, o Iehova, o tei ‘pii ia ratou i to roto i te pouri, ia tae i to ˈna ra maramarama umerehia.’ (Petero 1, 2:9; a faaau e te Exodo 19:5, 6.) Mai tei titauhia, o ratou anaˈe te nehenehe e rave i te pane e te uaina i te oroa Haamanaˈoraa i te mau matahiti atoa.
14. Mea nafea te mau mirioni taata mataitai e faufaahia ˈi?
14 I te oroa Haamanaˈoraa o te matahiti i mairi aˈenei, e 10 650 158 taata o tei putuputu mai i nia i te fenua, i rotopu râ ia ratou e 8 850 anaˈe—aita i naeahia te ahururaa o te 1 %—o tei rave i te pane e te uaina. Eaha ïa te faufaa o teie oroa no te mau mirioni taata mataitai? E faufaa rahi ïa! Noa ˈtu e eita ratou e rave i te pane e te uaina, e faufaahia ratou i te pae varua na roto i te apitiraa ˈtu i te fetii taeae rahi o te ao nei, e faaroo hoi ratou i te mau ohipa faahiahia ta Iehova e rave ra na roto i te tusia o ta ˈna Tamaiti.
15. Mea nafea te feia ê atu i te mau melo faatavaihia ia fanaˈo i te tusia o Iesu?
15 Hau atu, te faaite maira te aposetolo i roto i te Ioane 1, 2:1, 2 e: “E tia to tatou tei ô i te Metua ra, o Iesu Mesia, o te taata parau-tia ra; e oia hoi te taraehara i ta tatou nei hara; e ere hoi i ta tatou anaˈe ra, i ta to te ao atoa nei râ.” Oia mau, e horoa atoa mai te tusia o Iesu, noa ˈtu e e haamaitai na mua oia i te pǔpǔ a Ioane tei ô atu i roto i te faufaa apî, i te faaoreraa i te mau hara o “to te ao atoa nei.” E tusia “taraehara” te reira no te mau hara a te tahi pae o te huitaata nei o te faaite i te faaroo i roto i te toto o Iesu i manii, o te horoa mai i te tiaturiraa oaoa o te ora mure ore i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei.—Mataio 20:28.
“I te basileia o tau Metua ra”
16. (a) E tufa o Iesu e to ˈna mau hoa aiˈa i te aha? (b) Eaha tei titauhia i teie mahana i te toea faatavaihia e tae noa ˈtu i te feia rahi roa?
16 Ma te tamau noa i te faaitoito i ta ˈna mau aposetolo, ua faahiti Iesu i te mahana i reira, na roto i te hoê auraa taipe, e inu oia i te uaina apî e ta ˈna mau pǐpǐ i roto i te Basileia o to ˈna Metua. (Mataio 26:29) Ua na ô atu oia e: “O outou te feia e tia i pihai iho ia ˈu i tau mau atiraa nei. E mai tau Metua i haapao i te tahi basileia no ˈu ra; ua haapao atoa vau ia outou; ia amu atoa outou e ia inu hoi i ta ˈu ra amuraa maa i to ˈu ra basileia, e ia parahi i nia i te terono i te haavaraa i na opu tino ahuru ma piti o Iseraela ra.” (Luka 22:28-30) I te mea e ua rave Iesu i te mana o te Basileia i nia i te raˈi i te matahiti 1914, e nehenehe tatou e manaˈo e ua faatia-ê-na-hia te pae rahi roa ˈˈe o te feia aiˈa o te apiti ia Iesu, tei haaputuputuhia i roto i te mau senekele, no te “parahi i nia i te terono” i pihai iho ia ˈna. (Tesalonia 1, 4:15, 16) Te fatata oioi maira te mahana i reira te mau melahi e tuu ai i “na mataˈi e maha” o “te ati rahi”! I reira, ua hope ïa te tapaoraa o na 144 000 o te Iseraela i te pae varua e te haaputuputuraa o te mau mirioni taata o te feia rahi roa. E tia i teie mau taata atoa ia tapea i to ratou haapao maitai, mai ta Iesu i rave, ia noaa ia ratou i te re o te ora mure ore.—Apokalupo 2:10; 7:1-4, 9.
17 e te tumu parau iti. (a) Ahiri e e faaruehia te hoê taata faatavaihia no te mea ua taiva oia, na vai e mono ia ˈna? (b) Ua horoa mai te mau tumu parau o Te Pare Tiairaa o te matahiti 1938 i teihea maramarama anaanatae no nia i te faatiaraa e te parareraa no a muri aˈe o te faanahonahoraa kerisetiano i nia i te fenua?
17 Eaha ïa te tupu mai te peu e eita vetahi feia faatavaihia e tapea i to ratou haapao maitai? I teie nei tau hopea, eita e ore e mea iti roa te feia e taiva. Ma te papu maitai, e ravehia te monoraa, eiaha i rotopu i te feia bapetizo-apî-hia, i rotopu râ i te feia o tei pee maite ia Iesu i roto i ta ˈna mau tamataraa na roto e rave rahi mau matahiti taviniraa haapao maitai. Te haapapu ra te mau faaiteraa anaana o te maramarama i te pae varua o tei fa mai na roto i Te Pare Tiairaa i te mau matahiti 1920 e 1930, e ua hope te haaputuputuraa o te toea o te feia faatavaihia i taua tau ra. Te feia o tei ‘horoi i to ratou ahu e tei faateatea i te toto o te Arenio ra’ mai taua tau mai â ra, e tiaturiraa oaoa ê atu ïa to ratou. Na roto i te Mesia, te aratai nei te varua o Iehova ia ratou i te mau “pape ora pihaa” i roto i te paradaiso i nia i te fenua.—Apokalupo 7:10, 14, 17.
Te hoê pure putapû mau
18. Eaha te mau haapiiraa faufaa mau ta tatou e huti mai na roto i te pure a Iesu i te Ioane pene 17?
18 Ua faahope Iesu i ta ˈna oroa Haamanaˈoraa e ta ˈna mau pǐpǐ na roto i te pûpûraa i te hoê pure putapû mau i papaihia i roto i te Ioane 17:1-26. Ua pure na mua oia ia faahanahana to ˈna Metua ia ˈna a tapea ˈi oia i to ˈna haapao maitai e tae atu i te hopea. Na roto i teie ravea, e faahanahana-atoa-hia o Iehova, e e faaraahia to ˈna iˈoa—tei tamâhia i te mau faahaparaa atoa. Inaha, ua haapapu mau â te taata tia ra o Iesu e e nehenehe te mau taata i poietehia e te Atua e ore e taiva, e tae noa ˈtu i mua i te tamataraa rahi. (Deuteronomi 32:4, 5; Hebera 4:15) Hau atu, ua faatupu te pohe tusia o Iesu i te hoê ravea faahiahia no te huaai a Adamu. Te na ô ra o Iesu e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” Mea faufaa roa ia noaa i te ite papu no nia i te Atua ra o Iehova e ta ˈna Tamaiti, te Arenio a te Atua, o tei horoa i to ˈna ora no te faatiamâraa ia Iehova e no te faaora i te huitaata nei! (Ioane 1:29; Petero 1, 2:22-25) Te haafaufaa ra anei outou i teie tusia aroha faito ore na roto i te pûpûraa ia outou taatoa no Iehova e ta ˈna taviniraa faufaa rahi?
19. Nafea te toea e te feia rahi roa ia fanaˈo i te autahoêraa faufaa rahi?
19 I muri iho, ua pure o Iesu i to ˈna Metua Moˈa ia haapao Oia i ta ˈna mau pǐpǐ, ia faaatea ê mai ratou i te ao nei, ia pee maite ratou i Ta ˈna parau mau, e ia tapea ratou i te autahoêraa faufaa e te Metua e te Tamaiti. Aita anei teie pure i pahonohia mai e tae roa mai i teie nei mahana a tavini ai te toea faatavaihia e te feia rahi roa ma te tahoê i roto i te ati-maite-raa o te here, a tapea noa ˈi ratou i to ratou tiaraa amui ore i roto i teie nei ao, to ˈna haavîraa uˈana, e to ˈna ino? Mea faufaa mau â te mau parau hopea a Iesu i to ˈna ra Metua, o Iehova! Ua parau o Iesu e: “E ua faaite atu hoi au ia ratou, e e faaite atu â vau, i to oe iˈoa, ia herehia mai ratou i to hereraa mai ia ˈu nei ra, e o vau hoi e parahi i roto ia ratou.”—Ioane 17:14, 16, 26.
20. No te aha te 14 no Nisana 33 e riro mau ai ei mahana te tia ia haamanaˈohia?
20 I to ratou haereraa i te aua no Getesemane, ua haafanaˈo â Iesu i te tahi faaitoitoraa poto i ta ˈna mau pǐpǐ. Ua haru maira to ˈna mau enemi ia ˈna! Aita e parau no te faataa i te mau mauiui tino ta Iesu i faaoromai, to ˈna oto putapû mau i mua i te vahavaha i tuuhia i nia ia Iehova, e to ˈna taiva ore faahiahia mau i roto i teie ati. Ua faaoromai o Iesu e tae roa ˈtu i te hopea, i taua po atoa ra e te rahiraa o te mau hora o taua mahana ra. Ua faaite papu oia e e ere to ˈna Basileia i to teie nei ao. E na roto i to ˈna aho hopea, ua pii ihora oia e: “Ua oti.” (Ioane 18:36, 37; 19:30) Ua hope ta ˈna upootiaraa i nia i teie nei ao. 14 no Nisana 33, ia haamanaˈohia taua mahana ra e tia ˈi!
Nafea outou ia pahono mai?
◻ Eaha ta Iesu i haapii no nia i te haehaa e te here?
◻ Mea nafea to Iesu riroraa ei “eˈa, e te parau mau, e te ora”?
◻ Eaha te tumu o te faufaa apî?
◻ Eaha te autahoêraa e te here ta te toea faatavaihia e tufa nei e te feia rahi roa?
[Tumu parau tarenihia i te api 20]
Te paari o te Solomona Rahi
Ua haamau te mau tumu parau “Faanahonahoraa” i roto i te mau vea Te Pare Tiairaa o te 1 no tiunu e te 15 no tiunu 1938, i te tumu o te faanahoraa teotaratia ta te mau Ite no Iehova i pee e tae roa mai i teie mahana. Ua naeahia te hoê tau taa ê mau no te faaafaroraa i te pae no te haapiiraa e te faanahonahoraa o tei haamata i te matahiti 1919. (Isaia 60:17) Ma te faaau i teie roaraa e 20 matahiti i na 20 matahiti i reira to Solomona paturaa i te hiero e te fare o te arii i Ierusalema, ua faataa Te Pare Tiairaa e: “Te faaite ra te mau Papai e, i muri aˈe i te tabula e piti ahuru matahiti paturaa a Solomona . . . , ua haamata oia i te hoê tabula no te faanaho i te nunaa taatoa. (Arii 1, 9:10, 17-23; Paral. 2, 8:1-10) Ua haere maira te arii vahine o Seba ‘mai te hopea mai o te fenua e faaroo i te parau paari a Solomona’. (Mat. 12:42; Arii 1, 10:1-10; Paral. 2, 9:1-9, 12) Teie ïa te tahi uiraa: Eaha to mua mai i te nunaa o Iehova i nia i te fenua? Ma te tiaturi papu, e tiai tatou, i reira ïa tatou e ite atu ai.” Aita teie tiaturi i tuu-hape-hia. I raro aˈe i te faanahonahoraa teotaratia, ua haaputuputu te hoê tabula faanahoraa i te pae varua na te ao atoa nei hau atu i te maha mirioni taata o te feia rahi roa. Mai te arii vahine o Seba, ua haere mai ratou mai te hopea mai o te fenua no te faaroo i te parau o te paari o te Solomona Rahi, o Iesu Mesia—tei faataehia ˈtu ia ratou ra na roto i te arai o “te tavini haapao maitai e te paari.”—Mataio 24:45-47.