Te here nei Iehova i te feia horoa oaoa
“E horoa te taata atoa i ta ˈna i opua i roto i to ˈna aau; eiaha ma te nounou, e mai te mea e no te titau: o te taata horoa noa hoi ta te Atua e hinaaro.”—KORINETIA 2, 9:7.
1. Mea nafea to te Atua e to te Mesia riroraa ei feia horoa noa?
O IEHOVA tei pûpû matamua i te ô ma te oaoa. Ua oaoa roa oia i te hamaniraa i ta ˈna Tamaiti fanau tahi e ua faaohipa oia ia ˈna no te hamani i te mau melahi e te huitaata nei. (Maseli 8:30, 31; Kolosa 1:13-17) Ua horoa mai te Atua i te ora e te aho e te mau mea atoa, e tae noa ˈtu te ûa no te raˈi mai e te mau tau hotu, ma te faaî i to tatou mafatu i te oaoa. (Ohipa 14:17; 17:25) Oia mau, e feia horoa oaoa te Atua e ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia. Ua ineine noa raua i te horoa ma te manaˈo miimii ore. Ua here Iehova i te ao o te taata nei e “ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.” E ma te farii maitai, ‘ua horoa Iesu i to ˈna ora ei hoo no te taata e rave rahi.’—Ioane 3:16; Mataio 20:28.
2. Ia au i te parau a Paulo, o vai te taata horoa ta te Atua e hinaaro?
2 E tia atoa ïa i te mau tavini o te Atua e o te Mesia ia riro ei feia horoa oaoa. Ua faaitoitohia teie huru horoaraa i roto i te piti o te rata a te aposetolo Paulo i te mau kerisetiano no Korinetia, tei papaihia i roto i te area o te matahiti 55 o to tatou nei tau. Ma te faahiti paha i te mau tino moni pûpûhia e te taata tataitahi tei rave-taa-ê-hia no te tauturu i te mau kerisetiano veve i Ierusalema e i Iudea, ua parau o Paulo: “E horoa te taata atoa i ta ˈna i opua i roto i to ˈna aau; eiaha ma te nounou, e mai te mea e no te titau: o te taata horoa noa hoi ta te Atua e hinaaro.” (Korinetia 2, 9:7; Roma 15:26; Korinetia 1, 16:1, 2; Galatia 2:10) Mea nafea to te nunaa o te Atua pahonoraa i te mau aniraa ia horoa? E eaha ta tatou e nehenehe e haapii na roto i te aˈoraa a Paulo no nia i te horoaraa?
Turaihia e te mafatu horoa noa
3. Eaha te faito o te mau ô ta te mau ati Iseraela i horoa no te paturaa i te sekene no te haamoriraa a Iehova?
3 E turai te mafatu horoa noa i te nunaa o te Atua ia pûpû ia ratou iho e ta ratou mau faufaa no te turu i te opuaraa a te Atua. Ei hiˈoraa, ua turu te mau ati Iseraela i te tau o Mose ra ma te oaoa i te paturaa i te sekene no te haamoriraa a Iehova. Ua turai te mafatu o te tahi mau vahine ia ratou ia nino i te huruhuru puaaniho, area vetahi mau tane ra, ua tavini ïa ratou ei feia hamani taoˈa aravihi. Ua horoa noa te nunaa i te auro, te ario, te raau, te ahu, e te tahi atu mau taoˈa ei “ô na Iehova.” (Exodo 35:4-35) No to ratou horoa maitai rahi, inaha “e taoˈa rahi hoi tei noaa, e hope roa te mau ohipa atoa i te oti, e e toe â.”—Exodo 36:4-7.
4. Maoti teihea haerea to Davida e to vetahi atu pûpûraa i te ô no te hiero?
4 Tau senekele i muri iho, ua pûpû te arii ra o Davida i te mau ô e rave rahi no te hiero o Iehova e patuhia e ta ˈna tamaiti o Solomona. ‘No te aroha o Davida i te fare o te Atua,’ ua horoa oia i ‘te taoˈa no ˈna iho,’ te auro e te ario. Area te mau tamaiti hui arii, te mau matahiapo e te tahi atu feia, ‘ua faaî ratou i to ratou rima i te pueraa taoˈa no Iehova.’ Eaha ˈtura te faahopearaa? Inaha, “oaoa roa aˈera te taata i te mea, ua horoa noa te taata; e ma te aau maitai i te horoa-noa-raa ia Iehova”! (Paraleipomeno 1, 29:3-9) Ua riro ratou ei feia horoa oaoa.
5. Mea nafea to te mau ati Iseraela tururaa i te haamoriraa mau i roto i te roaraa o te mau senekele?
5 I roto i te mau senekele, ua fanaˈo te mau ati Iseraela i te hopoia taa ê e turu i te sekene, te mau hiero i muri iho, e te mau taviniraa autahuˈa e ta te ati Levi i reira. Ei hiˈoraa, i te tau o Nehemia, ua faaoti te mau ati Iuda e horoa i te mau ô no te atuatu i te haamoriraa viivii ore, no te mea e ua ite maitai ratou e eita e tia ia moehia ia ratou te fare o te Atua. (Nehemia 10:32-39) Oia atoa i teie mahana, te horoa nei te mau Ite no Iehova i te mau ô no te patu e no te atuatu i te mau vahi haaputuputuraa e no te turu i te haamoriraa mau.
6. A horoa i te mau hiˈoraa no te mau kerisetiano o tei horoa ma te oaoa.
6 E feia horoa oaoa te mau kerisetiano matamua. Ei hiˈoraa, ua rave o Gaio i te hoê ‘ohipa tia’ i to ˈna fariiraa i te feia ratere no te ohipa a te Basileia, mai ta te mau Ite no Iehova e faaite nei i te farii maitai i nia i te mau tiaau ratere ta te Taiete Watch Tower e tono nei. (Ioane 3, 5-8) E titauhia te mau haamâuˈaraa ia nehenehe teie mau taeae e ratere na te mau amuiraa e no te farii ia ratou, teie râ, mea hoona mau â i te pae varua!—Roma 1:11, 12.
7. Mea nafea to te feia no Philipi faaohiparaa i ta ratou mau taoˈa materia?
7 Ua faaohipa te mau amuiraa i ta ratou mau faufaa materia no te turu i te ohipa a te Basileia. Ei hiˈoraa, ua parau atu Paulo i te feia faaroo i Philipi e: “Ia ˈu â hoi i Tesalonia ra ua hapono mai outou i ta ˈu, e a piti o outou haponoraa mai, ei tauturu ia ˈu i to ˈu ra ati. E ere râ mai te mea e, te titau nei au i te taoˈa, te titau nei râ vau ia hopeahia ta outou parau, ia riro ei maitai no outou.” (Philipi 4:15-17) Ua horoa to Philipi ma te oaoa, eaha râ te mau tumu o tei turai ia ratou ia horoa ma te oaoa?
Na te aha e turai ia horoa ma te oaoa?
8. Nafea outou ia haapapu e te turai ra te varua o te Atua i to ˈna nunaa ia riro ei feia horoa noa?
8 Na te varua moˈa o Iehova, aore ra to ˈna puai ohipa, e turai i to ˈna nunaa ia riro ei feia horoa oaoa. I to te mau kerisetiano no Iudea titauraa i te tauturu, ua turai te varua o te Atua i te tahi atu feia faaroo ia tauturu ia ratou i te pae materia. No te faaitoito i te mau kerisetiano i Korinetia ia horoa i ta ratou mau tutavaraa atoa no te pûpû i teie mau ô, ua faahiti Paulo i te hiˈoraa o te mau amuiraa no Makedonia. Noa ˈtu e te farerei ra te feia faaroo no Makedonia i te hamani-ino-raa e te veve, ua faaite ratou i te here autaeae na roto i te horoaraa hau atu â i te tia ia ratou. Na ratou iho i taparu i teie hopoia taa ê no te horoaraa! (Korinetia 2, 8:1-5) Eita noa te ohipa a te Atua e turuhia ra e te mau ô a te feia moni anaˈe. (Iakobo 2:5) Ua riro ta ˈna mau tavini veve i te pae materia ei turu matamua no te aufau i te mau haamâuˈaraa a te ohipa pororaa i te Basileia. (Mataio 24:14) Teie râ, aita ratou e fifihia ra no to ratou horoa maitai, no te mea eita te Atua e mairi i te haapao i te mau hinaaro o to ˈna mau taata i roto i teie ohipa, e te puai i muri mai i teie haerea tamau e te maraaraa, o to ˈna ïa varua.
9. Eaha te taairaa i rotopu i te faaroo, te ite e te here e te pûpûraa i te ô ma te oaoa?
9 Na te faaroo, te ite, e te here e turai i te horoaraa ma te oaoa. Ua parau o Paulo e: “E teie nei, te vai hua na te mau mea atoa nei ia outou na [to Korinetia], i te faaroo ra, i te parau ra, i te ite ra, e te itoito rahi ra, e to outou aroha rahi ia matou nei, e rohi ia rahi atoa teie nei maitai i roto ia outou. E ere râ ta ˈu i te parau faaue, no te itoito râ o te tahi pae ra, e ei tamataraa ˈtu i te haavare ore o to outou hinaaro.” (Korinetia 2, 8:7, 8) No te turu i te ohipa a Iehova, mai te peu iho â râ mea iti roa te ravea a te taata horoa, e titauhia te faaroo i roto i te mau faanahoraa a te Atua no a muri aˈe. Te hinaaro nei te mau kerisetiano e ite rahi to ratou, e tavini i te opuaraa a Iehova, e te feia tei î i te here no ˈna e to ˈna nunaa, te faaohipa nei ïa ratou ma te oaoa i ta ratou faufaa no te faahaere i ta ˈna ohipa i mua.
10. No te aha e nehenehe ai e parau e ua turai te hiˈoraa o Iesu i te mau kerisetiano ia horoa ma te oaoa?
10 E turai te hiˈoraa o Iesu i te mau kerisetiano ia horoa ma te oaoa. I muri aˈe i to ˈna faaitoitoraa i te mau Korinetia ia horoa ma te here, ua parau o Paulo e: “Ua ite hoi outou i te aroha mau o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, e e taoˈa rahi ta ˈna, no outou râ riro mai nei oia ei veve, ia rahi ta outou taoˈa i taua veve no ˈna ra.” (Korinetia 2, 8:9) E faufaa rahi to ˈna i nia i te raˈi i to te tahi atu tamaiti a te Atua, ua haapae râ Iesu i teie mau mea atoa no te riro mai ei taata. (Philipi 2:5-8) Teie râ, i to ˈna riroraa ei taata veve na roto i teie haerea miimii ore, ua ohipa Iesu no te faaraa i te iˈoa o Iehova e ua pûpû oia i to ˈna ora ei tusia no te hoo o tei riro ei maitai no te feia atoa o te farii i te reira. Ia au maite i te hiˈoraa o Iesu, eita anei e tia ia tatou ia horoa ma te oaoa no te tauturu ia vetahi ê e no te faaraa i te iˈoa o Iehova?
11, 12. Nafea te faanaho-maitai-raa i te tauturu ia tatou ia riro ei feia horoa noa?
11 Ia faanaho maitai tatou i ta tatou ohipa, e nehenehe tatou e horoa ma te oaoa. Ua parau atu Paulo i te mau Korinetia: “Ia tae te mahana matamua o te hebedoma ra, e vaiiho aˈe outou atoa e ati noa ˈˈe i te tahi pae moni i roto i te vairaa ra, ia au i ta te Atua haamanuïaraa ia ˈna ra, e ia tae atu vau ra, eiaha ei aufauraa i reira.” (Korinetia 1, 16:1, 2) Ia au i te horoa-tataitahi-raa ia au i to ˈna hinaaro, mea maitai ia tuu atoa te feia e hinaaro nei e pûpû i te ô no te faahaere i te ohipa a te Basileia i mua i teie mahana, i te tahi moni i te hiti no taua ohipa nei. Na roto i teie faanahoraa maitai roa, e nehenehe te mau Ite tataitahi, te mau utuafare fetii, e te mau amuiraa e pûpû i te ô no te turu i te haamoriraa mau.
12 Ia rave tatou i te faaotiraa e pûpû i te ô, e oaoa tatou. Mai ta Iesu i parau, “e mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.” (Ohipa 20:35) No reira, e faarahi atu â te mau Korinetia i to ratou oaoa ia pee ratou i te aˈoraa a Paulo e faatupu i ta ratou tabula matahiti no te hapono atu i te moni i Ierusalema. “Te vai ra hoi te tia i te aau, e fariihia ïa ta te taata i noaa eiaha i tei ore i noaa ia ˈna ra,” o ta ˈna ïa i parau. Ia pûpû te hoê taata i te ô ia au i te mea e vai ra ia ˈna, e tia ia haafaufaa-rahi-hia. Ia tiaturi tatou i te Atua, e nehenehe oia e faaaifaito i te mau ohipa, ia horoa hua te feia e faufaa ta ratou, ma te ore e haamâuˈa, e ia ore te feia mea iti roa ta ratou, ia roohia i te tahi fifi o te faaiti i to ratou puai e to ratou aravihi no te tavini ia ˈna.—Korinetia 2, 8:10-15.
Te haapao-maite-raa i te mau ô
13. No te aha te mau Korinetia e nehenehe ai e tiaturi e e haapao maitai o Paulo i te mau ô?
13 Noa ˈtu e na Paulo i haapao i te faanahoraa o te mau ô ia fanaˈo te mau kerisetiano veve i te tauturu materia e ia rohi rahi atu â ratou i roto i te ohipa pororaa, aita oia aore ra te tahi atu feia i rave i te tahi tuhaa o te mau ô no ta ratou ohipa i rave. (Korinetia 2, 8:16-24; 12:17, 18) Ua rave o Paulo i te ohipa no te aufau i te mau mea o ta ˈna e hinaaro ra i te pae materia maoti i te faahepo i te tahi hopoia i te pae no te moni i nia i te amuiraa. (Korinetia 1, 4:12; Tesalonia 2, 3:8) I to ratou vaiihoraa ˈtu i te mau ô ia ˈna ra, ua horoa ˈtu ïa te feia no Korinetia i te reira i te hoê tavini o te Atua itoito e te nehenehe e tiaturihia.
14. No nia i te faaohiparaa i te mau ô, eaha te tabula tei noaa mai i te Taiete Watch Tower?
14 Mai te haamauraahia te Watch Tower Bible and Tract Society i te matahiti 1884, ua noaa mai i te feia horoa ô i te haapapuraa e ua riro oia ei taiete o te haapao maite i te mau ô atoa i faataehia ˈtu ia ˈna ra no te turu i te ohipa a te Basileia o Iehova. Ia au i ta ˈna haapueraa ture, te tutava nei te Taiete i te haamâha i te hinaaro rahi roa ˈˈe o te mau taata atoa, oia hoi te hinaaro i te mau mea i te pae varua. E ravehia te reira na roto i te mau buka bibilia e te haapiiraa e faataa ra nafea e noaa mai ai te ora. I teie mahana, te faaoioi nei Iehova i te haaputuputuraa o te feia e au i te mamoe i roto i teie faanahonahoraa e haere noa ra i te rahi, e ua riro to ˈna haamaitairaa i te faaohiparaa paari o te mau ô i roto i te ohipa pororaa o te Basileia, ei haapapuraa no to ˈna farii maitai. (Isaia 60:8, 22) Te tiaturi nei tatou e e tamau noâ oia i te haaputapû i te mafatu o te feia horoa oaoa.
15. No te aha teie vea e faahiti ai i te tahi taime i te parau no te mau ô?
15 I te tahi taime, e faaohipa te Taiete i teie vea no te faaara i te feia taio no nia i ta ratou hopoia taa ê i roto i te pûpûraa i te ô no te ohipa pororaa i te Basileia na te ao atoa nei. E ere te reira i te titauraa, e faahaamanaˈoraa noa râ i te feia atoa e hinaaro ra e turu i ‘te ohipa moˈa o te parau apî maitai’ a haamanuïa ˈi te Atua ia ratou. (Roma 15:16; Ioane 3, 2) Te faaohipa nei te Taiete i te tuhaa moni atoa e pûpûhia ra na roto i te ravea hoona roa ˈˈe ia faaitehia te iˈoa o Iehova e to ˈna Basileia. E fariihia te mau ô ma te mauruuru, e tapaohia, e e faaohipahia no te haaparare i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. Ei hiˈoraa, mea na roto i teie mau ravea e turuhia ˈi te mau ohipa mitionare i roto e rave rahi mau fenua, e e atuatuhia ˈi e e faarahihia ˈi te mau fare neneiraa faufaa roa no te haaparare i te ite no nia i te Bibilia. Hau atu, te faaohipahia nei te mau ô no te ohipa na te ao atoa nei no te aufau i te mau haamâuˈaraa e maraa noa ra no te hamani i te mau Bibilia e te mau buka no nia i te Bibilia e tae noa ˈtu te mau ripene haruharuhia e te mau ripene vidéo. Mea na roto i teie mau ravea te mau ohipa o te Basileia e turuhia ˈi e te feia horoa oaoa.
Eiaha ma te faahepo
16. Noa ˈtu e mea iti roa te mau Ite no Iehova mea moni ratou, no te aha ta ratou mau ô e haapopouhia ˈi?
16 Mea iti roa te mau Ite no Iehova mea moni ratou. Noa ˈtu e e horoa ratou i te mau tuhaa moni haihai no te turu i te mau ohipa a te Basileia, mea faufaa ta ratou mau ô. I to Iesu iteraa ˈtu i te hoê vahine ivi veve i te tuuraa ˈtu e piti moni iti haihai roa i roto i te afata faufaa a te hiero, ua parau oia e: “E rahi ta teie nei vahine ivi taoˈa ore i tuu i roto i ta ratou atoa ra, e parau mau teie ta ˈu e parau atu ia outou nei. No roto hoi i ta ratou [te tahi atu feia horoa] pueraa taoˈa rahi roa ra ta ratou i tuu i roto i te taoˈa a te Atua, area teie nei vahine, ua hope roa a ˈna pue taoˈa rii i te tuuhia e ana i roto.” (Luka 21:1-4) Noa ˈtu e mea iti roa ta ˈna ô, ua horoa oia ma te oaoa—e ua haafaufaahia ta ˈna taoˈa i pûpû.
17, 18. Eaha te manaˈo faufaa o te mau parau a Paulo i roto i te Korinetia 2, 9:7, e eaha tei faaitehia na roto i te parau heleni hurihia na roto i te parau “horoa noa”?
17 No nia i te ohipa tauturu i ravehia no te mau kerisetiano no Iudea, ua parau o Paulo e: “E horoa te taata atoa i ta ˈna i opua i roto i to ˈna aau; eiaha ma te nounou, e mai te mea e no te titau: o te taata horoa noa hoi ta te Atua e hinaaro.” (Korinetia 2, 9:7) Ua faahiti paha te aposetolo i te hoê tuhaa o te Maseli 22:8 i roto i te tatararaa a te Septante, e na ô ra e: “E haamaitai te Atua i te taata horoa oaoa; e e turu atu oia i te paruparu o ta ˈna mau ohipa.” (The Septuagint Bible, hurihia e Charles Thomson) Ua mono Paulo i te parau ra “haamaitai” e te parau ra “hinaaro” [“here”], te vai nei râ te hoê taairaa, no te mea no roto mai te mau haamaitairaa i te here o te Atua.
18 E oaoa mau â te taata horoa noa i te pûpû i te ô. Inaha, no roto mai te parau ra “popou” i te parau heleni hurihia na roto i te parau “horoa noa” i roto i te Korinetia 2, 9:7! I muri aˈe i to ˈna faahitiraa i te reira, ua parau te taata ite ra o R. C. H. Lenski e: “Te here nei te Atua i te taata horoa aau anaanatae, te mauruuru, e te oaoa . . . e î roa hoi [to ˈna] faaroo i te oaoa ia nehenehe anaˈe oia e horoa.” Te hoê taata teie to ˈna huru oaoa, eita ïa o ˈna e horoa ma te manaˈo ino aore ra ma te faahepohia, tera râ, e horoa oia ma to ˈna mafatu taatoa. Mai te reira anei to outou oaoa ia horoa anaˈe outou no te turu i te ohipa a te Basileia?
19. Mea nafea to te mau kerisetiano matamua pûpûraa i te ô?
19 Aita te mau kerisetiano matamua i opere i te mau aˈua titauraa moni aore ra i rave i te tuhaa ahuru na roto i te horoaraa i te hoê tuhaa i nia i te ahuru o ta ratou moni ohipa no te tahi mau ohipa faaroo. Teie râ, ua horoa ratou ia au i ta ratou e hinaaro. Ua papai o Tertullien, o tei riro mai ei kerisetiano i roto i te area matahiti 190 o to tatou nei tau, e: “Noa ˈtu e e afata faufaa ta matou, eita ïa e tuuhia ˈtu i te moni no te hoo mai i te faaoraraa, mai te hoê haapaoraa titau moni. I te mahana o te avaˈe [e au ra e hoê taime i te avaˈe], mai te peu e e hinaaro oia, e tuu te taata tataitahi i te tahi ô iti; tera râ, mai te peu noa e e oaoa oia i te na reira, e mai te peu noa e e maraa ia ˈna; no te mea aita e faaheporaa; e au ïa i te hinaaro o te taata.—Apology, Pene XXXIX.
20, 21. Eaha ta te hoê vea na mua ˈtu i faaite no nia i te faufaa o te tururaa i te ohipa a te Atua i te pae no te moni, e mea nafea te reira ia faatanohia i teie atoa mahana? (b) Eaha te ohipa e tupu ia faahanahana tatou ia Iehova e ta tatou mau taoˈa faufaa?
20 Ua matauhia te pûpûraa i te ô ia au i te hinaaro o te taata i rotopu i te mau tavini o Iehova no teie nei tau. Teie râ, i te tahi mau taime, aita vetahi i huti mai i te faufaa o ta ratou hopoia no te tururaa ˈtu i te ohipa a te Atua na roto i te pûpûraa i te ô. Ei hiˈoraa, i te avaˈe febuare 1883, ua faaite teie vea e: “Te amo nei vetahi i te hoê hopoia teimaha roa i te pae moni no te maitai o vetahi ê, e iti roa ˈtura to ratou puai no te horoa i te turu i te pae moni no te mea ua rahi roa ta ratou ohipa e to ratou rohirohi, e ua paruparu to ratou tiaraa faufaa; eiaha râ te reira anaˈe, teie râ, te feia o tei . . . ore i taa maitai i te huru tupuraa, ua erehia ïa ratou no te mea aita ratou i rave i te reira.”
21 A haaputu mai ai te feia rahi roa i roto i te faanahonahoraa a Iehova i teie mahana, e a parare ai te ohipa a te Atua na te pae Europa Hitia o te râ ma e i te tahi atu mau vahi tei opanihia na mua ˈˈe, te vai ra te hoê titauraa rû ia faarahihia te mau fare neneiraa e te tahi atu mau vahi ohipa. E tia ia nenei e rave rahi atu â mau Bibilia e te tahi atu mau buka. E rave rahi mau opuaraa teotaratia o tei haamatahia; teie râ, e nehenehe vetahi e faaoioihia ahiri e te vai ra te mau faufaa e titauhia ra. Oia mau, te tiaturi nei tatou e e horoa mai te Atua i te mea e titauhia ra, e ua ite tatou e e haamaitaihia te feia ‘e faatura ˈtu ia Iehova e ta ratou ra mau taoˈa rarahi.’ (Maseli 3:9, 10) Ma te papu maitai, “o te ueue ma te faaherehere ore ra, e ooti ïa ma te rahi.” E ‘faarahi roa ˈtu Iehova i te mau maitai atoa na tatou,’ e maoti to tatou pûpûraa i te ô ma te oaoa, e rave rahi o te haamauruuru e o te arue ia ˈna.—Korinetia 2, 9:6-14.
A faaite i to outou mauruuru no te mau ô a te Atua
22, 23. (a) Eaha te ô faahiahia rahi a te Atua? (b) Mai te peu e e haafaufaa tatou i te mau ô a Iehova, eaha te tia ia tatou ia rave?
22 No to ˈna mauruuru rahi, ua parau o Paulo e: “Ia haamaitaihia te Atua i to ˈna ra horoa eita e tia ia parau ra.” (Korinetia 2, 9:15) I te mea e “oia hoi te taraehara” no te mau hara o te feia faatavaihia e te feia o teie nei ao, o Iesu te niu e te arai no te ô horoa noa faito ore a Iehova. (Ioane 1, 2:1, 2) Taua ô nei, o “te rahi [ïa] o te maitai a te Atua” o ta ˈna i faaite i to ˈna mau taata i nia i te fenua nei na roto ia Iesu Mesia, e e rahi te reira no to ratou faaoraraa e no te hanahana e te faatiamâraahia o Iehova.—Korinetia 2, 9:14.
23 Te faatae atu nei tatou i to tatou mauruuru hohonu ia Iehova ra no ta ˈna ô horoa noa faito ore e te tahi atu mau ô i te pae varua e i te pae materia o ta ˈna e pûpû nei no to ˈna mau taata. Inaha, no te maitai rahi o to tatou Metua i te raˈi i nia ia tatou nei, aita e parau no te faahiti i te reira! E e turai mau â te reira ia tatou ia riro ei feia horoa oaoa. Ma te mauruuru hohonu, ia imi na tatou i te mau ravea atoa no te faahaere i te ohipa a to tatou Atua horoa noa o Iehova i mua, o ˈna hoi te Atua horoa oaoa teitei roa ˈˈe!
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Ua turai te aau tae i te nunaa o Iehova ia rave i te aha?
◻ Na te aha e faatupu i te horoaraa ma te oaoa?
◻ Nafea te Taiete Watch Tower ia faaohipa i te mau ô atoa e haponohia ˈtu?
◻ O vai te taata horoa ta te Atua e hinaaro, e nafea tatou ia faaite i to tatou mauruuru no Ta ˈna mau ô e rave rahi?
[Hohoˈa i te api 15]
I te paturaahia te sekene, ua rave te mau ati Iseraela i te ohipa ma te itoito e ua pûpû ratou i te ô na Iehova
[Hohoˈa i te api 18]
E haapopouhia e e haafaufaahia te mau ô mai ta te vahine ivi veve ra