VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w91 1/4 api 18-24
  • E pee anei outou i te aroha o te Atua?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E pee anei outou i te aroha o te Atua?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ua faatupuhia te parau-tia a te Atua
  • E faaaifaito te aroha i te parau-tia
  • Te tapitapiraa no tei moe ra
  • Te oaoa ra te raˈi—I te aha?
  • Te faaohiparaa i te tatarahapa e te aroha
  • O Iehova—Te tumu o te parau-tia e o te titiaifaro mau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • A pee i te hiˈoraa o Iehova—A faatupu i te parau-tia e te titiaifaro
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • No te mau nunaa atoa, fatata roa mai te parau-tia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • Oaoaraa i te tatarahaparaa te taata rave hara
    Iesu te eˈa, te parau mau, te ora
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
w91 1/4 api 18-24

E pee anei outou i te aroha o te Atua?

“Ei pee outou i te Atua mai te tamarii herehia ra.”—EPHESIA 5:1.

1. No te aha te peeraa ia vetahi ê e ohipa ˈi i nia ia tatou paatoa?

MEA maitai anei aore ra mea ino, te pee nei te rahiraa o te taata i te hiˈoraa o vetahi ê. E mana rahi mau â to te feia tapiri mai ia tatou, o ta tatou hoi e nehenehe e pee atu. Ua faaara te taata i faauruahia tei papai i te Maseli 13:20 e: “O tei amui atoa to ˈna haerea i to te feia paari ra, e paari atoa ïa; o tei amui râ i te feia maamaa ra, e pohe ïa.” No reira, ua tano mau te Parau a te Atua i te na ôraa e: “Eiaha e pee i te parau ino, i te parau maitai râ. O tei rave i te maitai ra, no te Atua ïa.”—Ioane 3, 11.

2. E tia ia tatou ia pee i to vai hiˈoraa, e i roto i teihea tuhaa?

2 Te vai ra te mau hiˈoraa maitatai roa o te mau tane e te mau vahine ta tatou e nehenehe e pee i roto i te Bibilia. (Korinetia 1, 4:16; 11:1; Philipi 3:17) Te hiˈoraa teitei roa ˈˈe râ te tia ia tatou ia pee, o te Atua ïa. I roto i te Ephesia 4:31–5:2, i muri aˈe i to ˈna tapaoraa i te mau huru e te mau peu te tia ia tatou ia haapae, te faaitoito maira te aposetolo Paulo ia faaite tatou i te “aau mǎrû aroha noa, ma te faaore hoi i te hara te tahi e te tahi.” E teie hoi te aˈoraa faufaa roa ˈˈe i muri iho: “E teie nei, ei pee outou i te Atua mai te tamarii herehia ra; ei haerea aroha to outou.”

3, 4. Eaha te faataaraa no nia ia ˈna iho ta te Atua i horoa mai, e no te aha e tia ˈi ia haapao maite tatou i to ˈna huru ei Atua parau-tia?

3 Eaha te mau haerea e te mau huru maitatai o te Atua te tia ia tatou ia pee? E rave rahi mau huru to ˈna e ta ˈna mau ohipa, mai ta ˈna iho i faaite atu ia Mose: “O Iehova, e Atua aroha noa, e te hamani maitai rahi, e te faaoromai rahi, e te maitai rahi, e te parau mau; e te vaiiho maite i te aroha e tausani noa ˈtu te ui; e te faaore i te parau-tia ore, e te hara, e te ino; e e ore e parau i te taata ino e e taata ino ore; i te tahooraa i te hara a te feia metua i nia i te tamarii, e i nia atoa i te tamarii a taua mau tamarii ra.”—Exodo 34:6, 7.

4 I te mea e ‘mea au na Iehova i te eˈa afaro e te parau-tia,’ e tia ia tatou ia haapii e ia pee i teie huru no ˈna ra. (Salamo 33:5; 37:28) O ˈna te Poiete, e oia atoa te Haava teitei roa ˈˈe e te Iriti ture a te huitaata nei, no reira, te faaite nei oia i te parau-tia i nia i te mau taata atoa. (Isaia 33:22) Te haapapu-maitai-hia ra te reira na roto i ta ˈna huru titauraa i te parau-tia e to ˈna faatupuraa i te reira i nia i to ˈna nunaa o Iseraela e i muri iho, i roto i te amuiraa kerisetiano.

Ua faatupuhia te parau-tia a te Atua

5, 6. Mea nafea te parau-tia i te faaiteraahia na roto i te mau huru raveraa a te Atua i nia ia Iseraela?

5 I to ˈna maitiraa ia Iseraela ei nunaa no ˈna, ua ani te Atua ahiri e ‘e faaroo mau anei ratou i to ˈna reo e e haapao maite anei ratou i ta ˈna faufaa.’ Ma te haaputuputu i raro i te mouˈa Sinai ra, ua pahono atura ratou: “Te mau parau atoa ta Iehova i parau, e rave ïa matou.” (Exodo 19:3-8) Auê ïa hopoia rahi ta ratou i farii e! Na roto i te arai o te mau melahi, ua horoa ˈtura te Atua te tahi tau 600 ture na te mau ati Iseraela, e na nia i to ratou tiaraa nunaa pûpûhia no ˈna ra, ua titauhia ratou ia haapao i te reira. Eaha ïa ahiri e eita te hoê taata e haapao i teie mau ture? Te faataa ra te hoê taata aravihi i te pae no te Ture a te Atua e: “E parau tahemo ore tei parauhia mai e te mau melahi ra, i tahoohia te mau hapa e te haapao ore atoa i te utua au ra.”—Hebera 2:2.

6 Oia, ‘e roohia’ te ati Iseraela faaroo ore ‘i te utua ia au i te parau-tia,’ eiaha te parau-tia hape noa a te taata nei, ia au râ i te parau-tia no ǒ mai i to tatou Poiete ra. Ua haamau te Atua e rave rau mau utua ia ofatihia te ture. Te utua etaeta roa ˈˈe o te ‘tâpû-ê-raa’ ïa, aore ra te taparahiraa. E tano teie utua no te mau hara ino mau, mai te haamoriraa idolo, te faaturi, te taatiraa i rotopu i te fetii, te taatiraa ˈtu i te animala, te peu paia, te faatusiaraa i te tamarii, te taparahiraa i te taata, e te faaohipa-hape-raa i te toto. (Levitiko 17:14; 18:6-17, 21-29) Hau atu, ia ofati noa ˈtu te hoê ati Iseraela i te hoê ture a te Atua ma te opua maite e ma te ore e tatarahapa, e “tâpû-ê-hia” ïa oia. (Numera 4:15, 18; 15:30, 31) Ia faatupuhia teie haavaraa a te Atua, e nehenehe atoa te mau faahopearaa e roohia i nia i te huaai a te taata rave hapa.

7. Eaha vetahi mau faahopearaa o te faatupuraa i te parau-tia i nia i te nunaa tahito o te Atua?

7 Te haapapu ra teie mau huru faautuaraa e mea ino mau â ia ofati i te ture a te Atua. Ei hiˈoraa, ia riro te hoê tamaroa ei taero ava e ei taata amu hua, e afaihia oia i mua i te mau haava paari. Ia ite ratou e te rave ra oia i teie hapa ma te opua maite e ma te tatarahapa ore, e tia i te mau metua ia apiti atoa ˈtu no te faatupu i te haavaraa. (Deuteronomi 21:18-21) Te taa maitai ra i te mau metua i rotopu ia tatou e e ere i te mea ohie. Teie râ, ua ite te Atua e mea titauhia te reira ia ore te ino e parare roa i rotopu i te feia haamori mau. (Ezekiela 33:17-19) Ua parauhia no nia i Tei rave i teie faanahoraa e: “O tei au atoa to ˈna ra mau haerea; e Atua parau mau, e te ino ore ra; e parau-tia ta ˈna e te titiaifaro!”—Deuteronomi 32:4.

8. Mea nafea te iteraahia te parau-tia i roto i te mau huru raveraa a te Atua e te amuiraa kerisetiano?

8 E rave rahi senekele i muri aˈe, ua faarue atura te Atua i te nunaa no Iseraela e ua maiti aˈera i te amuiraa kerisetiano. Aita râ o Iehova i taui. Ua mau maite noâ oia i te parau-tia e e nehenehe oia e faaauhia i te hoê “auahi aamu.” (Hebera 12:29; Luka 18:7, 8) No reira, ua tamau noâ oia i te haapao ia noaa i te amuiraa taatoa i te mǎtaˈu o te Atua na roto i te huriraa i te feia rave hara i rapae. Inaha, mea titauhia ia tiavaruhia te mau kerisetiano o tei riro ei feia rave hara tatarahapa ore.

9. Eaha te tiavaruraa o te hoê taata, e eaha ta te reira e faatupu ra?

9 Eaha tei titauhia ia tiavaruhia te hoê taata? E nehenehe tatou e huti mai i te hoê haapiiraa na roto i te ravea i faaohipahia no te faatitiaifaro i te hoê fifi i te senekele I. Ua rave te hoê kerisetiano no Korinetia i te taatiraa tia ore e te vahine a to ˈna metua tane e aita hoi i tatarahapa, no reira ua faaue atura o Paulo ia hurihia oia i rapae i te amuiraa. E tia ia na reirahia no te paruru i te viivii ore o te nunaa o te Atua, inaha, “e hopue te puea atoa i te faahopue iti haihai ra.” Ia hurihia oia i rapae, eita ïa ta ˈna hara e tuu i te roo ino i nia i te Atua e To ˈna atoa ra nunaa. E riro atoa paha te aˈoraa etaeta o to ˈna tiavaruraahia i te haaputapû ia ˈna e i te faatupu i roto ia ˈna iho e i roto i te amuiraa i te mǎtaˈu mau i te Atua.—Korinetia 1, 5:1-13; a faaau e te Deuteronomi 17:2, 12, 13.

10. Eaha te huru o te mau tavini o te Atua ia tiavaruhia te hoê taata?

10 Te na ô ra te faaueraa a te Atua e ia hurihia te hoê taata ino i rapae, e tia i te mau kerisetiano ia ore “e amui atu i [teie] taata . . . , eiaha atoa e amu noa ˈtu i te maa” e teie huru taata.a E tâpû-ê-hia o ˈna i te autaeaeraa, oia hoi te amuiraa ˈtu i roto i te feia haapao maitai e faatura ra e e hinaaro ra e haere ia au i te ture a te Atua. E mau fetii paha vetahi i rapae au atu i te utuafare fetii piri, e ere râ no roto i te hoê â utuafare. Mea fifi roa paha no teie mau fetii ia auraro i teie faaueraa a te Atua, inaha, e ere atoa hoi i te mea ohie no te mau metua Hebera i raro aˈe i te Ture a Mose ia apiti atu i roto i te taparahiraa o ta ratou tamaiti ino. Teie râ, mea papu maitai te faaueraa a te Atua; no reira, e nehenehe tatou e tiaturi e mea tia iho â te tiavaruraa o te hoê taata.—Korinetia 1, 5:1, 6-8, 11; Tito 3:10, 11; Ioane 2, 9-11; a hiˈo i Te Pare Tiairaa, 1 no mati 1982, api 13-19; 1 no me 1988, api 4-7.

11. Mea nafea vetahi mau tuhaa o te huru o te Atua i te faaiteraahia mai ia au i te tiavaruraa o te hoê taata?

11 A haamanaˈo na râ e eita noa to tatou Atua e faaohipa i te parau-tia; e Atua atoa oia o “te aroha rahi, e te faaore i te parau tia ore, e te hara.” (Numera 14:18) Te haapapu maitai ra ta ˈna Parau e e nehenehe te hoê taata i tiavaruhia e tatarahapa, ia faaore mai te Atua i ta ˈna hara. E i muri iho? E nehenehe te mau tiaau paari e farerei ia ˈna no te faataa na roto i te pure e te haapao maitai mai te peu e te faaite mau ra oia i to ˈna tatarahapa no te hape no reira oia i tiavaruhia ˈi. (A faaau e te Ohipa 26:20.) I reira ra, e nehenehe oia e faahoˈihia mai i roto i te amuiraa, mai ta te Korinetia 2, 2:6-11 e faaite ra no nia i te ohipa i tupu e te taata no Korinetia. Teie râ, ua atea ê te tahi feia i hurihia i rapae, i te amuiraa o te Atua e rave rahi matahiti, e nehenehe anei ïa e rave i te tahi ohipa no te tauturu ia ratou ia ite i te eˈa no te hoˈi mai?

E faaaifaito te aroha i te parau-tia

12, 13. No te aha e titauhia ˈi hau atu â i te faaiteraa i te parau-tia o te Atua ia pee tatou ia ˈna?

12 Ua hiˈopoahia mai na mua roa ˈˈe i te hoê tuhaa o te mau huru maitai o te Atua, mai tei faaitehia i roto i te Exodo 34:6, 7. Teie râ, te haamatara nei teie mau irava hau atu â i te parau-tia a te Atua, e eita noa te feia e hinaaro ra e pee ia ˈna, e tuu i te tapao i nia i te faaturaraa i te parau-tia. Ahiri e te hamani ra outou i te hoê hohoˈa o te hiero i patuhia e Solomona, e tuatapapa noa anei outou i te hoê anaˈe o to ˈna mau pou? (Te mau Arii 1, 7:15-22) Aita, no te mea eita te reira e horoa mai i te hoê hohoˈa aifaito maitai no nia i te huru e te tiaraa o te hiero. Oia atoa, mai te peu e te hinaaro ra tatou e pee i te Atua, e tia ia tatou ia pee atoa i te tahi atu mau eˈa e mau huru maitai no ˈna ra, mai te riroraa ei taata “aroha noa, e te hamani maitai rahi, e te faaoromai rahi, e te maitai rahi, e te parau mau; e te vaiiho maite i te aroha e tausani noa ˈtu te ui; e te faaore i te parau-tia ore.”

13 Te aroha e te faaoreraa i te hara, e mau huru maitatai hohonu anaˈe ïa no te Atua, mai ta tatou e ite ra na roto i ta ˈna huru raveraa ia Iseraela. Noa ˈtu e aita te Atua parau-tia i faaore i te utua no to ratou rave-tamau-raa i te hara, ua faaite atoa râ oia i te aroha rahi e ua faaore oia i te hara. “Ua faaite oia i ta ˈna haapaoraa ia Mose, e ta ˈna ohipa i te tamarii a Iseraela. E aroha e te hamani maitai to Iehova; e ore e riri vave, te rahi ra to ˈna aroha. E ore oia e tamau i te aˈo mai ia tatou, e ore hoi e vaiiho mârô i to ˈna riri e a muri noa ˈtu.” (Salamo 103:7-9; 106:43-46) Oia, ia hiˈopoahia ta ˈna mau huru raveraa i nia i te mau hanere matahiti, e itehia ïa e e parau mau te reira.—Salamo 86:15; 145:8, 9; Mika 7:18, 19.

14. Mea nafea to Iesu faaiteraa e te pee ra oia i te aroha o te Atua?

14 I te mea e o Iesu Mesia “te anaana . . . o [te Atua] ra hanahana, e te hohoˈa mau ïa no ˈna iho,” e manaˈo iho â ïa tatou e e faaite oia i te hoê â huru aroha e te hinaaro e faaore i te hapa. (Hebera 1:3) Ua na reira oia, mai ta ta ˈna mau ohipa i rave i nia ia vetahi ê e faaite ra. (Mataio 20:30-34) Ua faaite atoa oia i te aroha na roto i ta ˈna mau parau ta tatou e taio i roto i te Luka pene 15. Te haapapu maira na parabole e toru e ua pee o Iesu i te hiˈoraa o Iehova, e te faataa maira i te mau haapiiraa faufaa mau no tatou nei.

Te tapitapiraa no tei moe ra

15, 16. Eaha te mea i turai ia Iesu ia faataa i te mau parabole i roto i te Luka 15?

15 Te haapapu ra teie mau parabole i te anaanatae aroha mau o te Atua no te feia hara, ma te vauvau mai i te hoê hohoˈa nehenehe mau no tatou ia pee. A hiˈo na i te ohipa i tupu a horoahia ˈi teie mau parabole: “Ua rǔrǔ atoa maira te mau telona e te feia rave hara e faaroo ia Iesu. Ua ohumu ihora râ te mau Pharisea e te mau papai parau, na ô aˈera, Te ite nei teie nei taata i te feia rave hara, e te amu atoa nei i ta ratou amuraa.”—Luka 15:1, 2.

16 E mau ati Iuda anaˈe te feia atoa i ǒ nei. Te faatiatia ra hoi te mau Pharisea e te mau papai parau ia ratou iho no to ratou haapao-maite-raa i te Ture a Mose, oia hoi te faaturaraa etaeta roa i te parau-tia. Aita râ te Atua i farii i teie huru parau-tia o ta ratou iho i haamau. (Luka 16:15) Eita e ore e te mau telona e faahitihia ra, e mau ati Iuda ïa o tei titau i te tute na Roma. No te mea e rave rahi o tei titau i te mau tino moni rahi roa i to ratou mau hoa ati Iuda, e hiˈo-ino-hia na te mau telona. (Luka 19:2, 8) Ua tuuhia ratou i roto i te anairaa o te feia “hara,” oia atoa hoi te feia taiata, e tae noa ˈtu te mau vahine faaturi. (Luka 5:27-32; Mataio 21:32) Teie râ, ua ani atu o Iesu i te mau raatira haapaoraa e amuamu ra e:

17. Eaha te parabole matamua a Iesu i roto i te Luka 15?

17 “O vai ïa taata i ǒ outou nei, hoê hanere a ˈna mamoe, ia moe ra te hoê, e ore e vaiiho i te iva ahuru e iva tiahapa i te medebara ra, a haere a imi ai i tei moe ra, e ia itea ˈtu? E itea ˈtura ia ˈna, amo aˈera i nia i te tapono ma te oaoa. E tae maira oia i te utuafare, ua haaputuputu maira i te mau taua e te mau taata-tupu, ua na ô atura ia ratou, E oaoa atoa tatou; ua itea hoi ia ˈu tau mamoe i moe ra. E faaite atu hoi au ia outou, e oaoa rahi to nia i te raˈi i te taata hara hoê ia tatarahapa, i te feia parau-tia e ia iva noa ˈtu te ahururaa e iva tiahapa te ore e au ia ratou te tatarahapa.” Ua taa i te mau raatira haapaoraa i teie hohoˈa no te mea e hiˈoraa matauhia te mau mamoe e te mau tiai mamoe. No to ˈna peapea, ua vaiiho atura te tiai mamoe i na mamoe e 99 ia amu i te aihere i roto i te aua no te haere e imi i tei moe ra. Ua maimi noa oia e tae roa ˈtu i te taime e itea mai ai ia ˈna, e ua amo maira i te mamoe tei mehameha roa i roto i te nǎnǎ.—Luka 15:4-7.

18. Mai ta Iesu i haapapu i roto i te piti o te parabole a Luka 15, na te aha i faatupu i te oaoa?

18 Ua faatia ˈtura o Iesu i te piti o te parabole: “E o vai hoi ïa vahine, hoê ahuru a ˈna diderama, ia moe ra te hoê, e ore e titia i te lamepa, a purumu ai i te fare, a maimi maite ai e ia itea ˈtu ia ˈna? E itea ihora ua haaputuputu maira i te mau taua, e te mau taata-tupu, ua na ô atura, E oaoa atoa tatou, ua itea hoi ia ˈu te diderama i moe ia ˈu ra. E faaite atu vau ia outou, o te huru ïa o to te mau melahi a te Atua ra oaoa, ia tatarahapa te taata hara hoê ra.” (Luka 15:8-10) E tuea te hoê diderama i te moni e aufauhia i te taata rave ohipa no te hoê mahana ohipa. Peneiaˈe paha, e taoˈa no to ˈna fetii mai te moni a teie vahine, aore ra no roto mai i te hoê taoˈa piru. I te moeraa ia ˈna ra, ua maimi maite atura oia ia itea mai te diderama e ua oaoa aˈera o ˈna e to ˈna mau hoa. Eaha ta te reira e faaite maira no nia i te Atua?

Te oaoa ra te raˈi—I te aha?

19, 20. E tano na parabole matamua e piti a Iesu i roto i te Luka 15 i nia ia vai, e eaha te manaˈo faufaa roa ta te reira i haamatara mai?

19 Ua riro teie na parabole e piti ei pahonoraa i te parau faaino ia Iesu, o tei faaite mai ia ˈna iho tau avae na mua ˈtu mai te “tiai mamoe maitai” o te horoa ˈtu i to ˈna ora no ta ˈna mau mamoe. (Ioane 10:11-15) Tera râ, e ere teie mau parabole na mua roa ˈˈe no nia ia Iesu. Te mau haapiiraa te tia i te mau papai parau e te mau Pharisea ia haapii, ua niuhia ïa i nia i te haerea e te mau huru raveraa a te Atua. No reira, ua parau atura Iesu e e oaoa te raˈi ia tatarahapa te taata hara ra. Te faahua parau ra teie feia faaroo e te tavini ra ratou ia Iehova, teie râ, aita ratou e pee ra i to ˈna hiˈoraa. Area te mau huru raveraa aroha mau a Iesu ra, te faahohoˈa ra ïa i te hinaaro o to ˈna Metua.—Luka 18:10-14; Ioane 8:28, 29; 12:47-50; 14:7-11.

20 Ahiri e ua faatupu te hoê mamoe i iteahia mai i nia i te hanere i te oaoa rahi, eaha ˈtu ïa hoê moni i nia i te ahuru. I teie mahana, e taa atoa ia tatou i te oaoa o te mau vahine i te itearaahia mai te diderama! I reira atoa, ua niuhia te haapiiraa i nia i te raˈi, inaha e oaoa “te mau melahi a te Atua” e o Iehova “ia tatarahapa te taata hara hoê ra.” A tapao na i teie parau, “tatarahapa.” No nia mau teie mau parabole i te feia hara o tei tatarahapa. E te ite ra outou e te haafaufaa ra na parabole e piti i te tanoraa ia oaoa ia tatarahapa anaˈe ratou.

21. Eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai na roto i te mau parabole a Iesu i roto i te Luka 15?

21 Ua moehia i te mau raatira haapaoraa manaˈo hape ra o tei mauruuru noa i te faaite i te hoê auraro hohonu ore i te Ture, i te huru o te Atua, oia hoi “e Atua aroha noa, e te hamani maitai rahi, . . . te faaore i te parau-tia ore, e te hara.” (Exodo 34:6, 7) Ahiri e ua pee ratou i teie mau haerea e te huru iho o te Atua, e oaoa roa ïa ratou i te aroha o Iesu i nia i te feia hara o tei tatarahapa. E o tatou iho? Te putapû ra anei tatou i teie haapiiraa e te faaohipa ra anei tatou i te reira? A tapao na i te toru o te parabole a Iesu.

Te faaohiparaa i te tatarahapa e te aroha

22. Ma te haapoto noa, eaha te toru o te parabole ta Iesu i horoa i roto i te Luka 15?

22 Mea pinepine teie aamu i te parauhia te parabole o te tamaiti o tei haamauˈa i ta ˈna taoˈa. Teie râ, ia taio outou, e taa ia outou e no te aha râ vetahi e parau ai e e parabole teie no nia i te here o te hoê metua tane. Te faataa ra oia i te aamu o te tamaiti hopea o te hoê utuafare, ua tufa to ˈna metua tane i te taoˈa na ˈna. (A faaau e te Deuteronomi 21:17.) Ua haere atura teie tamaiti i te fenua atea, ua haamauˈa ˈtura i ta ˈna faufaa i te haapaoraa ore, ua faaamu i te puaa e ua hiaamu roa ˈtura i te maa puaa. I muri iho, ua îho faahou maira to ˈna huru mau e ua opua ˈtura oia e hoˈi i te fare, no te rave i te ohipa ei tavini tarahu no to ˈna metua tane. I to ˈna fatataraa ˈtu i te fare, ua opua ˈtura to ˈna metua tane e na ˈna e haere e farii ia ˈna, e ua faanaho atoa ˈtura i te hoê oroa tamaaraa. Ua riri aˈera te tamaiti matahiapo, tei faaea i te fare no te rave i te ohipa, i te aroha i faaitehia. Teie râ, ua na ô atura te metua tane e e oaoa ratou no te mea ua ora mai te tamaiti i pohe na.—Luka 15:11-32.

23. Eaha ta tatou e haapii na roto i te parabole o te tamaiti i haamauˈa i ta ˈna taoˈa ra?

23 Ua manaˈo paha vetahi mau papai parau e te mau Pharisea e ua faaauhia ratou i te tamaiti matahiapo, taa ê atu i te feia hara o tei riro mai te tamaiti hopea. Teie râ, ua taa anei ia ratou i te auraa hohonu o teie parabole, e te taa ra anei ia tatou? Te haafaufaa ra teie parabole i te huru faahiahia mau o to tatou Metua i te raˈi ra tei î i te aroha, oia hoi to ˈna hinaaro e faaore i te hara ia tatarahapa te hoê taata hara ma to ˈna mafatu taatoa e ia hoˈi mai oia. E tia te reira ia faaitoito i te feia e faaroo ra ia Iesu ia farii ma te oaoa i te faaoreraahia te hapa a te feia hara tatarahapa. Mea na reira to te Atua hiˈoraa i te mau huru tupuraa e to ˈna raveraa i te ohipa, e te na reira atoa nei te feia e pee nei ia ˈna.—Isaia 1:16, 17; 55:6, 7.

24, 25. Eaha te mau haerea o te Atua te tia ia tatou ia pee maite?

24 Oia mau, te itehia ra te parau-tia i roto i te mau haerea atoa o te Atua, no reira, te poihere nei e te imi nei te feia e hinaaro ra e pee ia Iehova i te parau-tia. Teie râ, aita noa to tatou Atua e turaihia ra e te tahi manaˈo papu ore aore ra te parau-tia etaeta roa. E aroha e e here rahi to ˈna. Te faaite ra oia i te reira na roto i to ˈna hinaaro e faaore i te hapa ia tatarahapa mau te taata. No reira, mea tano roa ia faatuati o Paulo i teie na huru e piti oia hoi, te faaoreraa i te hapa e te peeraa i te Atua i te na ôraa e: “[A] faaore hoi i te hara te tahi e te tahi, mai ta te Atua i faaore mai i ta outou i te Mesia ra. E teie nei, ei pee outou i te Atua mai te tamarii herehia ra; ei haerea aroha to outou.”—Ephesia 4:32–5:2.

25 Ua tutava noa na te mau kerisetiano mau i te pee i te parau-tia a Iehova e tae noa ˈtu i to ˈna aroha e to ˈna hinaaro e faaore i te hapa. Ia rahi noa ˈtu to tatou ite ia ˈna ra, mea ohie aˈe ïa na tatou ia pee ia ˈna i roto i teie mau tuhaa. Nafea ïa tatou ia faaohipa i te reira i nia i te hoê taata o tei roohia i te aˈoraa etaeta no te mea ua pee oia i te haerea o te hara? O ta tatou ïa e hiˈopoa i teie nei.

[Nota i raro i te api]

a “Te huriraa i rapae i roto i to ˈna auraa rahi, o te opua-maite-raa te hoê pǔpǔ e faaere i te mau faufaa o te riroraa ei melo no ˈna i te feia o tei riro na i mutaa ihora ei mau melo haerea maitai. . . . Ua tuuhia mai te huriraa i rapae i te anotau kerisetiano mai te tiavaruraa tei riro ei ravea no te hoê taatiraa faaroo ia faaere i te feia rave hara i te mau oroa moˈa, te haamoriraa a te amuiraa, e oia atoa te mau huru farereiraa atoa e o vetahi ê.”—The International Standard Bible Encyclopedia.

Eaha ta outou i haapii?

◻ Mea nafea te parau-tia o te Atua i te faaiteraahia mai i roto i te amuiraa no Iseraela e i roto i te amuiraa kerisetiano?

◻ No te aha e tia ˈi ia tatou ia pee i te aroha o te Atua, ma te apiti atu i to ˈna parau-tia?

◻ No te aha na parabole tootoru i roto i te Luka pene 15 i horoahia ˈi, e eaha te mau haapiiraa ta te reira e faataa maira?

[Hohoˈa i te api 20, 21]

Fenua no er-Raha i mua mai i te Mouˈa Sinai (i te pae aui i muri)

[Faaiteraa i te tumu]

Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 19]

Garo Nalbandian

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 22]

Garo Nalbandian

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono