VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w91 1/4 api 24-29
  • A pee i te aroha o te Atua

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A pee i te aroha o te Atua
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te faaoreraa i te hara, te hoê titauraa kerisetiano
  • Te hoˈiraa ˈtu ia Iehova ra
  • Te tahi atu tauturu aroha mau
  • E tamatahia te taiva ore Kerisetiano ia tiavaruhia te hoê fetii
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2002
  • To tatou huru i nia i te hoê taata tiavaruhia
    Rave noa i te mau mea e here mai ai te Atua
  • Uiraa a te feia taio
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova—2013
  • Ia faarue te hoê fetii ia Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2021
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
w91 1/4 api 24-29

A pee i te aroha o te Atua

“Ei te rima o Iehova tatou; te rahi nei to ˈna aroha.”—SAMUELA 2, 24:14.

1. Eaha te huru o Davida no nia i te aroha o te Atua, e no te aha?

UA ITE te arii ra o Davida na roto i te ohipa tei farereihia e a ˈna e, ua hau atu â te aroha o Iehova i to te taata nei. Ua tiaturi oia e mea hau aˈe te mau haerea, aore ra te mau eˈa, a te Atua e ua hinaaro oia e haapii i To ˈna mau haerea e e haere ia au i Ta ˈna parau mau. (Paraleipomeno 1, 21:13; Salamo 25:4, 5) Hoê â anei to outou manaˈo e to Davida?

2. Eaha te aˈoraa ta Iesu i horoa i roto i te Mataio 18:15-17 no te faatitiaifaro i te mau hara ino?

2 Te horoa maira te Bibilia i te maramarama ia au i te manaˈo o te Atua, no nia atoa i te mau tumu parau e faataa ra e nafea tatou ia hara anaˈe te hoê taata i nia ia tatou. Ua parau atu o Iesu i ta ˈna mau aposetolo, o te riro a muri aˈe ei mau tiaau kerisetiano e: “Ia hamani ino to taeae ia oe ra, e haere, e faaite atu ia ˈna i ta ˈna hapa o orua anaˈe ra; e i faaroo mai oia ia oe ra, roaa ihora to taeae ia oe ra.” Te hapa e faahitihia ra i ǒ nei, e ere ïa i te hoê noa fifi iti, o te hoê râ hara ino mau, mai te eiâraa aore ra te parau faaino. Ua parau o Iesu e, mai te peu e eita teie haerea e faatitiaifaro i te fifi e mai te peu e te vai ra te mau ite, e tia i te taata i faainohia ia rave ia ratou na muri ia ˈna no te haapapu e ua ravehia te hoê hapa. Tera anei te ravea hopea? Aita. “E ia ore [te taata hara] ia faaroo ia raua, a faaite atu i te [amuiraa]; ia ore râ oia ia faaroo i te [amuiraa] ra, ia riro noa ˈtu oia ia oe mai te etene e te telona.”—Mataio 18:15-17.

3. Eaha te auraa o te parau a Iesu e ia riro te taata hara tatarahapa ore “mai te etene e te telona”?

3 I te mea e e ati Iuda ratou, ua taa ïa i te mau aposetolo e eaha te auraa ia hiˈo atu i te hoê taata hara “mai te etene e te telona.” Eita roa ˈtu te mau ati Iuda e amui atu i te feia no te mau nunaa, e e hiˈo ino na ratou i te mau ati Iuda e rave ra i te ohipa ei mau telona no Roma.a (Ioane 4:9; Ohipa 10:28) No reira, te aˈo atura o Iesu i te mau pǐpǐ e, ia patoi atu te amuiraa i te hoê taata rave hara, e tia ia ratou ia haapae roa i te mau taairaa atoa e o ˈna. Mea nafea ïa te reira e tano ai e to ˈna haereraa ˈtu na muri iho i te mau telona?

4. Ia au i ta ˈna mau parau i roto i te Mataio 18:17, no te aha o Iesu e nehenehe ai e tauaparau e te tahi mau telona e te feia rave hara?

4 Te na ô ra te Luka 15:1 e: “Ua rǔrǔ atoa maira te mau telona e te feia rave hara e faaroo ia Iesu.” E ere te mau telona aore ra te feia rave hara paatoa tei haere mai, te parauhia ra râ “te mau” oia hoi e rave rahi. (A faaau e te Luka 4:40.) O vai ïa? Te feia o tei hinaaro e ia faaorehia ta ratou mau hara. Ua farii hoi vetahi na mua ˈtu i te poroi a Ioane Bapetizo e titau ra i te tatarahapa. (Luka 3:12; 7:29) No reira, a haere mai ai vetahi ia Iesu ra, aita ta ˈna pororaa ia ratou i faahapa i ta ˈna aˈoraa i roto i te Mataio 18:17. A tapao na e ‘e rave rahi mau telona e te feia hara o tei faaroo ia Iesu i pee mai ia ˈna.’ (Mareko 2:15) Aita teie mau taata i hinaaro noâ e pee i to ratou huru oraraa ino, ma te patoi i te tauturu. Teie râ, ua faaroo ratou i te poroi a Iesu e ua putapû roa to ratou mafatu. Noa ˈtu e te hara noa râ ratou, te tamata ra ratou i te taui i to ratou haerea, no reira, i to ˈna pororaa ˈtu ia ratou, ua pee “te tiai mamoe maitai” i te aroha o to ˈna Metua.—Ioane 10:14.

Te faaoreraa i te hara, te hoê titauraa kerisetiano

5. Eaha te tiaraa tumu o te Atua no nia i te faaoreraa i te hara?

5 Teie te tahi mau haapapuraa e ua ineine to tatou Metua i te faaore i te hara: “Ia faˈi râ tatou i ta tatou hara, e parau mau ta te Atua e te tia i te faaoreraa mai i ta tatou hara, e te tamâraa ia tatou i te mau parau-tia ore atoa.” “Te papai nei au i teie nei mau parau ia outou, ia ore outou ia rave i te hara. Ia roohia ˈtu râ te hoê taata i te hara, e tia to tatou tei ô i te Metua ra, o Iesu Mesia, o te taata parau-tia ra.” (Ioane 1, 1:9; 2:1) E nehenehe anei e faaorehia i te hara a te hoê taata tei tiavaruhia?

6. Nafea te hara a te hoê taata i tiavaruhia ia faaorehia e nafea oia ia faahoˈihia mai i roto i te amuiraa?

6 E. Ia tiavaru ratou i te hoê taata no te mea aita oia i tatarahapa i ta ˈna hara, e faataa ˈtu te mau matahiapo tei riro ei tia no te amuiraa, ia ˈna e e nehenehe ta ˈna e tatarahapa e e fanaˈo i te farii maitai o te Atua. E nehenehe oia e haere mai i te mau putuputuraa i te Piha o te Basileia, i reira oia e faaroo ai i te haapiiraa a te Bibilia o te tauturu ia ˈna ia tatarahapa. (A faaau e te Korinetia 1, 14:23-25.) I muri aˈe, e nehenehe o ˈna e ani e ia faahoˈihia mai oia i roto i te amuiraa viivii ore. Ia farerei te mau matahiapo ia ˈna i reira, e tamata ratou i te faataa mai te peu e ua tatarahapa mau oia e ua faarue oia i to ˈna haerea hara ra. (Mataio 18:18) Mai te peu e e, e nehenehe ïa o ˈna e faahoˈihia mai ia au i te hohoˈa i faataahia i roto i te Korinetia 2, 2:5-8. Mai te peu e e rave rahi matahiti to ˈna tiavaruraahia, e tia ïa ia ˈna ia rave i te hoê tutavaraa rahi no te haere i mua. E titau atoa paha oia i muri iho i te hoê tauturu rahi ia noaa te ite no nia i te Bibilia e te maramarama ia riro oia ei kerisetiano paari i te pae varua.

Te hoˈiraa ˈtu ia Iehova ra

7, 8. Eaha te hiˈoraa ta te Atua i horoa mai no nia i to ˈna nunaa i hopoi-tîtî-hia?

7 E nehenehe anei râ te mau matahiapo iho e rave i te tahi opuaraa no te haere atu i te taata i tiavaruhia ra? E. Te faaite ra te Bibilia e eita noa te aroha e faaitehia na roto i te tapearaa mai i te faautuaraa, mea pinepine atoa râ na roto i te raveraa i te mau opuaraa maitai. Te vai ra te hiˈoraa o Iehova. Hou oia i vaiiho ai ia hopoi-tîtî-hia to ˈna nunaa faaroo ore, ua tohu oia e e nehenehe ratou e hoˈi mai i te na ôraa e: “E haamanaˈo i teie nei mau parau, e Iakoba, e o oe hoi, e Iseraela; o tau tavini hoi oe: . . . Ua faaorehia e au to mau hara mai te ata e ore ra, e ta oe parau ino mai te mahu e pee ra; e fariu mai ia ˈu nei; ua faaorahia oe e au.”—Isaia 44:21, 22.

8 I muri iho, i roto i te tau o te hopoi-tîtî-raa, ua rave o Iehova i te tahi atu mau opuaraa, ma te ohipa ia au i te hoê hinaaro maitai. Ua tono oia i te mau peropheta, to ˈna mau tia, no te titau ia Iseraela ia ‘imi ia ˈna e ia itea mai.’ (Ieremia 29:1, 10-14) I roto i te Ezekiela 34:16, ua faaau oia ia ˈna iho mai te hoê tiai mamoe e te feia o te nunaa Iseraela ra, mai te mamoe i moe ra: “Na ˈu e imi i tei moe ra, e ua faahoˈi mai i tei purara ê.” I roto i te Ieremia 31:10, ua faahohoˈa faahou Iehova ia ˈna mai te tiai mamoe o te mau ati Iseraela. Aita oia i faariro ia ˈna mai te hoê tiai mamoe e faaea noa ra i te aua mamoe ra a tiai noa ˈtu ai ia hoˈi mai te mamoe i moe ra; aita, ua faaite mairâ oia ia ˈna mai te tiai mamoe e imi ra i tei moe ra. A tapao na e noa ˈtu e aita te rahiraa o te nunaa i tatarahapa e ua hopoi-tîtî-hia, ua rave te Atua i te tutavaraa ia hoˈi mai ratou. E ia au i te Malaki 3:6, eita te Atua e taui i ta ˈna huru raveraa i roto i te faanahoraa kerisetiano.

9. Mea nafea te amuiraa kerisetiano i te peeraa i te hiˈoraa o te Atua?

9 Te faaite ra anei te reira e e nehenehe e rave i te tahi ohipa no te tauturu i te feia i tiavaruhia o tei tatarahapa paha i teie nei? A haamanaˈo na e ua faaue te aposetolo Paulo ia tuuhia te taata ino i rapae i te amuiraa no Korinetia. I muri aˈe, ua aˈo atura oia i te amuiraa ia haapapu i to ratou here i taua taata ra no te mea ua tatarahapa oia, e ua aratai te reira ia faahoˈihia mai oia i muri iho i roto i te amuiraa.—Korinetia 1, 5:9-13; Korinetia 2, 2:5-11.

10. (a) Eaha te manaˈo e turai ia rave i te tutavaraa no te farerei i te feia i tiavaruhia? (b) No te aha eita e tia e na te mau fetii kerisetiano e haere atu e farerei i teie taata?

10 Te na ô ra te buka parau paari i faahitihia ˈtu e: ‘Te tumu matamua e hurihia ˈi te hoê taata i rapae, no te paruru ïa i te mau tiaraa o te pǔpǔ: “e hopue te puea atoa i te faahopue iti haihai ra” (Kor. 1, 5:6). Mea papu maitai teie manaˈo i roto i te rahiraa o te mau irava bibilia e te mau irava ê atu, teie râ, te niu o te aˈo a Paulo i roto i te Kor. 2, 2:7-10, o te tapitapiraa ïa no te taata iho, i muri aˈe atoa i to ˈna huriraahia i rapae.’ (Na matou e haapapu nei.) No reira, e tia atoa i te mau tiai mamoe o te nǎnǎ i teie mahana ia faaite i teie huru tapitapiraa. (Ohipa 20:28; Petero 1, 5:2) E hinaaro paha te mau hoa tahito e te mau fetii ia hoˈi mai te taata i tiavaruhia; teie râ, no te faatura i te faaueraa i roto i te Korinetia 1, 5:11, eita ratou e amui atu i te hoê taata i hurihia i rapae.b E vaiiho ratou e na te mau tiai mamoe tei faatoroahia e faaoti e te opua ra anei teie taata e hoˈi mai.

11, 12. Eaha te mau huru taata i hurihia i rapae o te ore roa ˈtu e tia, e tae noa ˈtu i te mau matahiapo, ia haere atu e farerei, teie râ o vai ta ratou e haere e hiˈo?

11 Eita e tano, e tae noa ˈtu no te mau matahiapo, ia haere e farerei i te tahi feia i hurihia i rapae i te amuiraa, mai te mau apotata, ‘o te taviri i te parau ia peehia ratou e te pǐpǐ.’ ‘E orometua haavare ratou o te faatupu omoe noa i te hairesi pohe ra, no te haavî i te amuiraa i ta ratou parau haavare ra.’ (Ohipa 20:30; Petero 2, 2:1, 3) Aita atoa te Bibilia e faataa ra i te tahi tumu no te maimi i te feia i tiavaruhia o tei riro ei feia riri vave noa aore ra o te faaitoito i te hara.—Tesalonia 2, 2:3; Timoteo 1, 4:1; Ioane 2, 9-11; Iuda 4, 11.

12 E ere râ e rave rahi feia i hurihia i rapae mai te reira te huru. Ua faaea paha te hoê taata i te rave i te hara ino mau no reira oia i tiavaruhia ˈi. Ua puhipuhi paha te tahi i te avaava, aore ra ua taero o ˈna i te ava na mua ˈtu, teie râ, aita o ˈna e tamata ra i te huti ia vetahi ê i roto i te hara i teie nei. A haamanaˈo na e, na mua roa ˈˈe o Iseraela tei hopoi-tîtî-hia e fariu ai i nia i te Atua, ua tono atu oia i te mau tia no te titau ia ratou ia hoˈi mai. Aita te Bibilia e haapapu ra ahiri e ua haere atu o Paulo aore ra te mau matahiapo o te amuiraa no Korinetia e hiˈo i te taata i tiavaruhia. Ua tatarahapa taua taata ra e ua haapae i to ˈna haerea viivii, e ua faaue atura o Paulo i te amuiraa ia faahoˈi mai ia ˈna.

13, 14. (a) Na te aha e faaite ra e te pahono maitai ra vetahi feia i hurihia i rapae i te mau opuaraa aroha mau? (b) Nafea te tino o te mau matahiapo ia faanaho i te farereiraa?

13 I te mau tau i mairi aˈenei, ua itehia vetahi mau huru tupuraa i reira ua farerei te hoê matahiapo i te hoê taata i tiavaruhia.c Ia tano anaˈe te reira, e faahiti poto noa ˈtu te tiai mamoe i te mau ohipa e tia ia rave no te hoˈi mai i roto i te amuiraa. Ua tatarahapa te feia mai teie te huru e ua faahoˈihia mai ratou i roto i te amuiraa. Te faaite maira teie mau faahopearaa oaoa e te vai ra iho â te tahi feia tei tiavaruhia aore ra tei ani e ia tuuhia ratou i rapae, o te farii maitai i te farereiraa aroha mau a te mau tiai mamoe. Nafea râ te mau matahiapo ia haapao i teie ohipa? Hoê taime i te matahiti, e tia i te tino matahiapo ia hiˈopoa ahiri e te vai ra teie mau huru taata i roto i ta ratou tabula fenua.d E haapao te mau matahiapo i te feia o tei hurihia i rapae hau atu i te hoê matahiti. Ia au i te mau huru tupuraa, e mai te peu e e tano, e faataa ratou e piti matahiapo (mea maitai aˈe te feia i ite i te ohipa i tupu) no te haere e farerei i te taata i tiavaruhia. Eiaha roa ˈtu e haere e farerei i te feia faaino, e haerea ino to ratou aore ra o tei faaite papu e aita ratou e hinaaro ra i te tauturu.—Roma 16:17, 18; Timoteo 1, 1:20; Timoteo 2, 2:16-18.

14 E nehenehe na tiai mamoe e piti e taniuniu no te ani i te hoê farereiraa poto noa, aore ra e tapea ˈtu raua i te fare i te hoê taime e tano. Ia haere atu raua, eiaha ïa raua e rave i te hoê huru etaeta roa aore ra paari, e tia râ ia raua ia faaite e te tapitapi mau ra raua ma te aroha i teie taata. Maoti hoi i te faahiti faahou i te ohipa i tupu, e nehenehe raua e tauaparau no nia i te mau irava bibilia mai te Isaia 1:18 e 55:6, 7 e te Iakobo 5:20. Mai te peu e te hinaaro ra teie taata e hoˈi mai i roto i te nǎnǎ a te Atua, e nehenehe raua e faataa mǎrû noa ˈtu e eaha te mau taahiraa avae te tia ia ˈna ia rave, mai te taioraa i te Bibilia e te mau papai a te Taiete Watch Tower e te haereraa ˈtu i te mau putuputuraa i te Piha o te Basileia.

15. Eaha te tia ia haamanaˈo ia haere atu te mau matahiapo e farerei i te hoê taata i tiavaruhia?

15 E tia i teie mau matahiapo ia faatupu i te paari e te ite no te faataa e te vai ra anei te hoê tapao no te tatarahapa e mai te peu e mea tano ia hoˈi faahou mai raua e farerei ia ˈna. E tia ia raua ia haamanaˈo e te vai ra vetahi mau taata i tiavaruhia o te “ore roa ïa e tia ia faatupu faahou i te tatarahapa.” (Hebera 6:4-6; Petero 2, 2:20-22) I muri aˈe i te farereiraa, e faaite atu na matahiapo e piti i te ohipa i tupu i te tomite no te taviniraa a te amuiraa. E i to ˈna aˈe pae, e faaite atu te tomite i te tino o te mau matahiapo i ta ratou putuputuraa i muri iho. Te faahohoˈa ra hoi te opuaraa aroha mau a te mau matahiapo i te huru hiˈoraa o te Atua e na ô ra e: “E fariu mai outou ia ˈu, e na ˈu e fariu atu ia outou, te parau maira Iehova sabaota ra.”—Malaki 3:7.

Te tahi atu tauturu aroha mau

16, 17. Nafea tatou ia hiˈo i te mau fetii kerisetiano o te hoê taata tei tiavaruhia?

16 E te feia i rotopu ia tatou e ere i te tiaau, o te ore e rave i teie huru opuaraa i nia i te feia i tiavaruhia? Eaha ta tatou e nehenehe e rave ia au i teie faanahoraa e no te pee ia Iehova?

17 Ia tiavaruhia te hoê taata aore ra ia ani oia e ia tuuhia oia i rapae, e tia ia tatou ia pee i te faaueraa ra: “Eiaha outou e amui atu i te taata i parauhia e taeae ia riro ei taiata, e te nounou taoˈa, e te haamori idolo, e te faaino, e te taero ava, e te haru; e eiaha atoa e amu noa ˈtu i te maa i reira.” (Korinetia 1, 5:11) Eiaha râ tatou ia vaiiho i teie faaueraa bibilia ia faataui i to tatou huru hiˈoraa i te mau melo kerisetiano o te utuafare e ora ra e te taata i tiavaruhia. No te mea ua patoi uˈana ˈtu te mau ati Iuda no tahito ra i te mau telona, ua faatae atoa ˈtu ratou i to ratou riri i nia i te utuafare o te telona. Aita râ o Iesu i faaitoito i te reira. Ua parau oia e e tia ia hiˈo i te hoê taata rave hara o te patoi i te tauturu “mai te etene e te telona”; aita râ o ˈna i parau e e na reira-atoa-hia i nia i te mau melo kerisetiano o to ˈna utuafare.—Mataio 18:17.

18, 19. Eaha vetahi mau ravea no te faaite i to tatou huru kerisetiano i nia i te mau fetii haapao maitai o te taata i hurihia i rapae?

18 Mea titauhia ia turu atu tatou i te mau melo o te utuafare o te taata i tiavaruhia, tei riro ei mau kerisetiano haapao maitai. E tia hoi ia ratou ia faaoromai i te mauiui e te mau fifi no te mea te ora ra ratou i roto i te hoê â fare e te hoê taata i tiavaruhia e haaparuparu ra paha i ta ratou mau tutavaraa i te pae varua. Mea au aˈe paha na ˈna ia ore te mau kerisetiano ia haere mai i te fare; aore ra ia haere mai ratou e farerei i te mau melo haapao maitai o te utuafare, eita ïa o ˈna e haere i te tahi atu vahi. E haafifi atoa paha oia i te mau tutavaraa a te utuafare no te haere i te mau putuputuraa e te mau tairururaa kerisetiano atoa. (A faaau e te Mataio 23:13.) No reira, e tia ia tatou ia aroha ˈtu i te mau kerisetiano e farerei ra i teie fifi.—Korinetia 2, 1:3, 4.

19 Hoê ravea no te faaite i te aroha, o te ‘tamahanahanaraa ˈtu ïa i te aau taiâ’ e te faahitiraa i te mau parau faaitoito i te mau melo haapao maitai o te utuafare. (Tesalonia 1, 5:14) Te vai atoa ra te mau taime tano maitai no te tauturu atu na mua ˈˈe aore ra i muri aˈe i te mau putuputuraa, i roto i te pororaa, aore ra ia farerei tatou i te tahi atu taime. Eita e titauhia ia faahiti i te parau no te tiavaruraa, ia tauaparau râ tatou no nia i te mau ohipa e faaitoito. (Maseli 25:11; Kolosa 1:2-4) A tamau noa ˈi te mau matahiapo i te haapao i te mau kerisetiano o te utuafare, e ite paha tatou e e nehenehe atoa ta tatou e haere e hiˈo ia ratou ma te ore e farerei i te taata i hurihia i rapae. Ahiri e na te taata i tiavaruhia e tatara mai i te opani aore ra e pahono mai i te niuniu, e nehenehe noa ˈtu tatou e ani i te fetii kerisetiano ta tatou e imi ra. E nehenehe atoa paha te mau melo kerisetiano o te utuafare e farii i te hoê titauraa manihini i to tatou fare. Teie hoi te manaˈo faufaa: Ua riro teie mau taurearea e teie feia paari, ei mau hoa rave ohipa no tatou, ei mau melo herehia o te amuiraa a te Atua, e eiaha ratou ia faataa-ê-hia.—Salamo 10:14.

20, 21. Eaha to tatou huru e to tatou haerea ia faahoˈihia mai te hoê taata?

20 E nehenehe atoa tatou e faaite i te aroha ia faahoˈihia mai te taata i hurihia i rapae. Te haamatara ra te mau parabole a Iesu i te oaoa i nia i te raˈi ia ‘tatarahapa te taata hara ra.’ (Luka 15:7, 10) Ua papai o Paulo i to Korinetia no nia i te taata o tei tiavaruhia na e: “E faaore atu outou i ta ˈna hara, e e haamahanahana ˈtu e tia ˈi, o te horomii-noa-hia taua taata ra e te oto rahi. E teie nei, teie ta ˈu parau ia outou, e faaite papu atu outou i to outou aroha ia ˈna.” (Korinetia 2, 2:7, 8) Ia faaohipa na tatou i teie faaueraa ma te au maite e ma te here i roto i te mau mahana e te mau hebedoma i muri aˈe i te faahoˈiraahia mai te hoê taata.

21 Te faaite ra te parabole a Iesu no nia i te tamaiti o tei haamauˈa i ta ˈna taoˈa i te hoê fifi te tia ia tatou ia ape. Aita te tamaiti matahiapo i oaoa i te hoˈiraa mai te tamaiti haamauˈa taoˈa ra, teie râ, ua inoino roa oia. Eiaha roa ˈtu tatou e riro mai teie te huru, ma te faatupu i te manaˈo ino no nia i te hapa i ravehia i mutaa ihora aore ra te faahaparaa i te taata i faahoˈihia mai. Teie râ, e tia ia tatou ia manaˈo mai te metua tane, o tei faaite i te farii maitai o Iehova. Ua oaoa te metua tane i te mea e ua itea mai ta ˈna tamaiti, o tei moe mai te mea ra e ua pohe, inaha, e au ra e ua ora faahou mai oia. (Luka 15:25-32) Oia atoa, e haere atu tatou e paraparau e te taeae i faahoˈihia mai e e faaitoito tatou ia ˈna. Oia, e tia ia tatou ia haapapu e te faaite ra tatou i to tatou aroha, mai ta to tatou Metua i te raˈi o te faaore i te hara e o te faaite i te aroha, e rave ra.—Mataio 5:7.

22. Eaha tei titauhia no te pee i te huru o te Atua ra o Iehova?

22 Mea papu maitai e mai te peu e te hinaaro ra tatou e pee i to tatou Atua, e tia ia tatou ia faaite i te aroha ia au i ta ˈna mau faaueraa e ta ˈna parau-tia. Te faataa ra te papai salamo ia ˈna i te na ôraa e: “E hamani maitai e te aroha to Iehova; e ore e riri vave, e te faaherehere rahi. Hamani maitai to Iehova i te taata atoa; e te vai ra to ˈna aroha faaherehere rahi i nia i to ˈna atoa ra mau ohipa.” (Salamo 145:8, 9) Auê ïa hiˈoraa here mau e te tia i te mau kerisetiano ia pee maite!

[Nota i raro i te api]

a “E hiˈo ino na te nunaa ati Iuda no Paletetina i te mau telona no te mau tumu huru rau: (1) e titau na ratou i te moni no te hoê nunaa puai ěê o tei haru i te fenua no Iseraela, e mea na reira to ratou tururaa ˈtu i teie faainoraa; (2) e feia haama ore mau â ratou, o tei monihia ma te faahepo i te feia o to ratou iho nunaa; e (3) na roto i ta ratou ohipa, e farerei tamau na ratou i te mau Etene, e ia au i te Ture, ua viivii ïa ratou. Te itehia ra te hiˈo-ino-raa i te mau telona i roto i te F[aufaa] A[pî] e i roto atoa i te mau papai a te mau rabbi . . . Ia au i teie mau papai, e tia atoa ia hiˈo ino i te fetii o te telona.”—The International Standard Bible Encyclopedia.

b Mai te peu e i roto i te hoê utuafare fetii kerisetiano, te vai ra te hoê melo o tei tiavaruhia, e amui mai oia i roto i te oraraa e te mau ohipa matauhia i te mau mahana atoa a te utuafare. E nehenehe atoa oia e parahi atoa mai ia tuatapapahia te mau tuhaa i te pae varua i roto i te utuafare.—A hiˈo i Te Pare Tiairaa no te 1 no novema 1988, api 28-29.

c A hiˈo i te Buka matahiti a te mau Ite no Iehova 1991, api 53-4.

d Ia ite noa ˈtu te hoê Ite, i roto i te pororaa na te mau fare aore ra na roto i te tahi atu ravea e, te faaea ra te hoê taata i tiavaruhia i roto i te tuhaa fenua, e tia ia ˈna ia faaite atu i te mau matahiapo.

Ua tapao anei outou i teie mau manaˈo?

◻ Eaha te huru o te mau ati Iuda i nia i te mau telona e te feia rave hara, teie râ, no te aha Iesu i haere ai na muri iho i teie mau huru taata?

◻ Eaha te niu i roto i te mau Papai e faatia ra e ia ravehia te hoê opuaraa î i te aroha no te feia e rave rahi tei moe ra?

◻ Mea nafea te mau tino matahiapo ia rave i teie huru opuaraa, e i nia ia vai?

◻ Nafea tatou ia faaite i te aroha i te feia tei faahoˈihia mai e i te mau utuafare o te feia i tiavaruhia?

[Tumu parau tarenihia i te api 27]

Te taata i amui na i mutaa ihora i te amuiraa viivii ore e te oaoa a te Atua tei tiavaruhia râ i teie nei aore ra tei erehia i to ˈna tiaraa taata poro, eiaha ïa oia ia faaea noa mai te reira. Ia tatarahapa râ oia e ia opua oia e haere e paraparau i te mau matahiapo o te amuiraa. Te matara noa ra te eˈa no te hoˈi mai.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 28]

Garo Nalbandian

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono