Ei hoê â tere to tatou e te pereoo no te raˈi a Iehova, e tia ˈi
“O ta ˈu nei râ parau ta oe e parau atu ia ratou, to ratou faarooraa e te oreraa.” — EZEKIELA 2:7.
1, 2. Eaha te faurao a te arii ra ta Ezekiela i hiˈo atu, e eaha tei parauhia mai ia ˈna?
TE VAI noa ra te pereoo o Iehova no te raˈi i teie nei i mua i ta ˈna mau tavini. E te mata o te faaroo, te hiˈo atu nei ratou i te faurao e tano no te arii a to ratou Fatu Teitei. Mea hanahana, mea mehameha, mea unauna.
2 Ua faaea atoa teie pereoo a te arii ra i mua i te peropheta a te Atua o Ezekiela i roto i te hoê orama tau 2 600 matahiti i teie nei. Na nia i teie pereoo e faauta ra i te terono — te faanahonahoraa a te Atua e tahoê ra i te mau mea ora varua i te raˈi ra — ua horoa ˈtura o Iehova i teie faaueraa puai ia Ezekiela ra: “Tâhito noâ ratou e te aau faaetaeta, te tono nei au ia oe ia ratou; e na oe e parau atu ia ratou, Te na ô maira te Fatu ra o Iehova. E o ratou ia hinaaro i te faaroo mai, e ia ore hoi ia faaroo mai, (e utuafare tâhito mai â ratou,) e ite â ratou e peropheta tei tae atu ia ratou ra.” — Ezekiela 2:4, 5.
3. O vai te faahohoˈa ra ia Ezekiela i teie mahana?
3 Ua haapao mau â o Ezekiela i teie faaueraa, ma te tavini ei mauhaa otahi i roto i te rima o te Atua. Oia atoa, te faaohipa ra te Atua i teie nei i te hoê faanahoraa tei riro ei mauhaa otahi na ˈna. Te aratai nei te pǔpǔ a Ezekiela, te toea faatavaihia, i te ohipa no te horoaraa i te hoê faaiteraa hopea, e te “feia rahi roa” o te mau “mamoe ê atu” e tahoê maira no te turu ia ratou (Apokalupo 7:9, 10; Ioane 10:16). Ua riro ratou paatoa ei “hoê aˈe nǎnǎ,” tei arataihia e te Tiai mamoe Maitai, o Iesu Mesia, i raro aˈe i te mana arii o te Taata faahoro pereoo rahi, te Atua ra o Iehova.
4, 5. Mea nafea te faanahonahoraa itehia a te Atua i te faraa mai, e eaha ta ˈna i ite ia au i te Isaia 60:22?
4 I raro aˈe i te aratairaa a Iehova, ua tupu teie faanahonahoraa na te ao atoa nei mai te hoê pǔpǔ haihai roa i te omuaraa ra, e riro roa mai nei ei taatiraa puai no te faaiteraa i teie parau, “a mǎtaˈu i te Atua, e faahanahana ˈtu ia ˈna; ua tae hoi i te hora faautuaraa na ˈna ra.” (Apokalupo 14:7). E ere na Ezekiela iho i tia mai aore ra i faatoroa ia ˈna ei peropheta, mai te reira atoa, aita te faanahonahoraa itehia a te Atua i faariro ia ˈna aore ra i faatoroa ia ˈna iho. Aita te reira i fa mai na roto i te hinaaro aore ra te ravea a te taata nei. Na te Taata faahoro i te pereoo a te Atua i faatupu i teie faanahonahoraa. Ma te haapuaihia e te varua o te Atua e te turuhia e te mau melahi moˈa, ua ite te nunaa o Iehova i teie maraaraa rahi e inaha ‘ua riro te mea iti haihai ei fenua itoito.’ — Isaia 60:22.
5 Hau atu i te 4 000 000 Ite no Iehova o te faaite nei i te poroi o te Basileia i roto e 212 fenua. Ua haaputuputuhia ratou i roto hau atu i te 63 000 amuiraa i faanahohia ei mau haaatiraa e ei mau mataeinaa. Te ohipa nei te mau amaa e te mau pu neneiraa buka rahi i raro aˈe i te aratairaa a te Tino Aratai mai te pu rahi a te faanahonahoraa. Mai te hoê anaˈe ra taata, te haere nei ratou paatoa i mua, ma te poro i te parau apî maitai, te haapiiraa i te feia e farii mai, e ma te paturaa i te mau vahi haaputuputuraa. Oia mau, te haere ra te faanahonahoraa itehia a Iehova i te hoê â tere e te pereoo no te raˈi e to ˈna Taata faahoro.
6. Eaha te titauhia ra no te haere i te hoê â tere e te faanahonahoraa itehia a Iehova?
6 Mai te peu e e Ite no Iehova outou, te faatano ra anei outou i to outou tere e te faanahonahoraa itehia a te Atua? No te na reira, eita noa e navai ia haere i te mau putuputuraa kerisetiano e ia horoa i te taime i roto i te taviniraa. A tahi, ua taaihia te tere e te haereraa i mua e te tupuraa i te pae varua. E titau te reira ia faatupu i te hoê hiˈoraa maitai, ia faataa maitai i te mau ohipa faufaa roa ˈˈe e tano e ia vai ara noa i te mau ohipa apî. Ia haere tatou i te hoê â tere e te pereoo no te raˈi a Iehova, e tuea maitai ïa to tatou oraraa e te poroi ta tatou e faaite ra.
7. No te aha e tia ˈi ia tuatapapa i te haerea o Ezekiela ei peropheta a te Atua?
7 I te pae no te tapearaa i te tere, e nehenehe te mau tavini a Iehova no teie nei tau e haapii rahi na roto i te hiˈoraa o Ezekiela. Noa ˈtu e ua faatoroa-taa-ê-hia oia ei peropheta na Iehova, e manaˈo atoa to Ezekiela, e mau haapeapearaa e e mau hinaaro. Ei hiˈoraa, ei taata faaipoipo-apî-hia, ua mauiui roa oia i te poheraa o ta ˈna vahine. Aita roa ˈtu râ i moehia ia ˈna ta ˈna hopoia ei peropheta na Iehova. Ia tuatapapa tatou i te haerea o Ezekiela i roto i te tahi atu mau tuhaa, e noaa mai ia tatou i te puai no te pee maite i te tere o te faanahonahoraa itehia a te Atua. E nehenehe ïa tatou e haere i te hoê â tere e ta ˈna faanahonahoraa ite-ore-hia.
Ua fariihia te hopoia e ua rave-faahope-hia
8. No nia i ta ˈna hopoia, eaha te hiˈoraa ta Ezekiela i vaiiho mai?
8 Ua vaiiho mai o Ezekiela i te hoê hiˈoraa maitai roa na roto i te fariiraa e te rave-faahope-roa-raa i ta ˈna hopoia. Teie râ, mea titauhia te auraro e te itoito no te haapao i te reira, inaha, te taio nei tatou e: “E o oe hoi, e te tamaiti a te taata na, eiaha oe e mǎtaˈu atu ia ratou, eiaha hoi e mǎtaˈu i ta ratou parau, etaeta noa mai ratou e mârô noa mai ia oe ra, e ua parahi oe i roto i te mau okerebe: eiaha oe e mǎtaˈu i ta ratou parau, eiaha hoi oe e vi i to ratou mata utuafare tâhitohito noâ ratou. O ta ˈu nei râ parau ta oe e parau atu ia ratou, to ratou faarooraa e te oreraa: e utuafare tâhito mai â ratou. E o oe hoi, e te tamaiti a te taata na, e faaroo mai oe i ta ˈu e parau atu ia oe nei; eiaha to oe ei faaroo ore, mai tera ra utuafare e ore e faaroo ra.” — Ezekiela 2:6-8.
9. Eaha te tia ia Ezekiela ia rave ia ora mai oia i te utua toto?
9 Eiaha ïa o Ezekiela ia faatau aore ra ia mǎtaˈu, ma te titau e ia turai-noa-hia o ˈna ia rave i ta ˈna hopoia. E ora oia i te utua toto mai te peu noa e e faaite oia ma te aau tae e te puai i te mau parau a Iehova. Ua parauhia ˈtu ia Ezekiela e: “Ia aˈo râ oe i taua taata parau ino ra, e aore oia i fariu mai i taua parau ino na ˈna ra, e te haerea ino no ˈna ra, e pohe oia i ta ˈna ra hara; ua ora râ oe ia oe iho.” — Ezekiela 3:19.
10. Mea nafea to te pǔpǔ a Ezekiela riroraa mai te peropheta?
10 Mai ia Ezekiela, ua farii te pǔpǔ faatavaihia a Ezekiela i te hopoia i horoahia mai e te Atua e te rave faahope nei ratou i te reira. Mai te peu e e Ite no Iehova tatou, e tia ia tatou ia haamanaˈo e ua taaihia to tatou ora e te ora o vetahi ê i nia i to tatou auraroraa (Timoteo 1, 4:15, 16). Mea titauhia ia pee te Ite tataitahi i te tere o te faanahonahoraa a Iehova. Eita te Atua e taamu ia tatou i nia i to ˈna pereoo e e ume ai ia tatou. E faaino te faatau e te mafatu feaa piti i te Taata faahoro pereoo. No reira, te faaue maira te faanahonahoraa itehia a Iehova ia tatou ia faariro noa i te mau faufaa a te Atua ei tapao matamua i roto i to tatou oraraa. Ia farii maitai tatou i teie faaueraa, e nehenehe ïa tatou e pee i te taahiraa avae a te faanahonahoraa a te Atua e e faariro i ta tatou taviniraa moˈa ei mea hau aˈe i te hoê taviniraa matau-noa-hia, e rave-haumani-noa-hia. Oia mau, te faaite nei te nunaa o Iehova i roto i to ˈna taatoaraa i te paieti rahi. Ta tatou iho tuhaa, o te tapearaa ïa i te tere.
E tuu-roa-hia ˈtu te mau parau a te Atua i roto i te mafatu
11. Eaha te hiˈoraa ta Ezekiela i vaiiho mai no nia i te mau parau a te Atua?
11 Ua vaiiho atoa mai o Ezekiela i te hoê hiˈoraa maitai i te mea e ua tuu roa oia i te mau parau a te Atua i roto i to ˈna mafatu. Ua faaroo o ˈna i te faaueraa e amu i te otaro i horoahia mai e te Atua. Ua na ô atura o Ezekiela e: “Mai te meli te huru i to ˈu nei vaha i te momona.” Noa ˈtu e ua î roa te otaro i “te mihi, e te oto, e te auê,” mea momona na Ezekiela no te mea ua taa maitai ia ˈna i te hanahana i te riroraa ei tia no Iehova. E ohipa au mau na te peropheta te faaîraa i te hopoia i horoahia mai e te Atua. Ua parau atura te Atua ia ˈna: “E te tamaiti a te taata na, o te mau parau atoa ta ˈu e parau atu ia oe ra, a farii mai i roto i to aau na e, faaroo mai hoi to tariˈa.” (Ezekiela 2:9–3:3, 10). Na roto i teie mau orama, ua taa maitai ia Ezekiela eaha ta te Atua i faatia ia ˈna ia rave e ua haapuai atoa te reira i to ˈna taairaa e o Iehova.
12. Eaha ta Ezekiela i rave i roto hau atu i te piti ahuru matahiti to ˈna taviniraa ei peropheta?
12 Ua horoahia ia Ezekiela ra te mau orama e te mau poroi e tano no te mau opuaraa e no te feia huru rau. E tia ia ˈna ia faaroo maitai e i muri iho, ia paraparau e ia ohipa mai tei faauehia mai. Ua faaite-mǎrû-noa-hia mai ia ˈna te mau haamaramaramaraa e te mau faanahoraa apî i roto i tau 22 matahiti taviniraa ei peropheta. I te tahi taime, ua faahiti o Ezekiela i te hoê poroi faataa-maitai-hia. I te tahi atu taime, ua faaohipa oia i te tahi hautiraa taata ora, mai te taravaraa i mua i te hoê piriti e faahohoˈa ra ia Ierusalema (Ezekiela 4:1-8). Ua faaite atoa to ˈna hiˈoraa i roto i to ˈna iho oraraa, mai to ˈna huru i te poheraa ta ˈna vahine, i te hoê poroi (Ezekiela 24:15-19). E tia ia ˈna ia vai ara noa i te ohipa apî, ma te tamau noa i te faaite i te poroi tano e te raveraa i te ohipa tano i te taime e tano. Ua ati maite atu o Ezekiela ia Iehova na roto i te hoê taairaa piri roa o tei rahi mǎrû noa i te pae no te ohipa.
13. Nafea tatou ia haamau i te hoê taairaa piri roa e o Iehova?
13 Oia atoa, no te faatupu e no te tapea i te hoê taairaa piri roa e o Iehova ei mau hoa rave ohipa no ˈna, e tia ia tatou ia tuu roa i te Parau a te Atua i roto i to tatou mafatu (Korinetia 1, 3:9). No te pee maite i te tere o te faanahonahoraa itehia a te Atua i roto i teie tuhaa, e titauhia ia farii tamau i te rahiraa maa e horoahia maira i te taime mau ra (Mataio 24:45-47). Te parare noa ra te ‘reo viivii ore’ (Zephania 3:9). Ia vai ara noa tatou i te ohipa apî, i reira ïa tatou e nehenehe ai e pee maite i te aratairaa a te Taata faahoro pereoo.
14, 15. Eaha te tia ia tatou ia haamatau mai te peu e e hinaaro tatou e haere i te hoê â tere e te faanahonahoraa a te Atua?
14 Ia naeahia te reira, e tia ia riro te pure tataitahi, ta tatou iho haapiiraa e te apitiraa ˈtu i te taviniraa moˈa o te parau apî maitai, ei peu matauhia na tatou (Roma 15:16). A haamanaˈo na i te hiˈoraa o Ezekiela i to ˈna amuraa i te otaro te vai ra te poroi a te Atua i roto. Ua amu o Ezekiela i te otaro taatoa, eiaha noa te hoê tuhaa. Aita o ˈna i imi e i maiti i te vahi mea au aˈe na ˈna. Oia atoa, e tia ia tatou ia faanaho i ta tatou haapiiraa tataitahi no nia i te Bibilia e te mau buka aore ra te mau vea kerisetiano ia tano noa tatou i te rahiraa maa pae varua, e e tia atoa ia tatou ia rave mai i te mau mea atoa i tuuhia mai i nia i te amuraa maa pae varua, e oia atoa te mau parau mau hohonu roa ˈtu â.
15 Te pure ra anei tatou ma te tuutuu ore ia noaa mai te maramarama o te maa paari? E titau te tapearaa i te tere ia haere to tatou ite e to tatou maramarama i mua e ia hau atu i te ite matamua, te taio ra hoi tatou e: “O tei amu atoa hoi i te û anaˈe ra, aore ïa i paari i te parau-tia ra, e aiû hoi oia. Area te maa etaeta ra, na te taata paari ïa, na te feia no te mataro i ite ai to ratou aau i te maitai e te ino.” (Hebera 5:13, 14). Oia, e tuhaa faufaa roa te haereraa i mua i te pae varua, i roto i te pee-maite-raa i te tere o te faanahonahoraa a te Atua.
Aita oia i haaparuparu i mua i te tâuˈa ore
16, 17. Mea nafea to Ezekiela faarururaa i te tâuˈa ore, te faaooo e te farii-ore-raa?
16 Ua vaiiho atoa mai o Ezekiela i te hoê hiˈoraa maitai na roto i te auraroraa e te oreraa e vaiiho ia ˈna ia haaparuparuhia i mua i te tâuˈa ore aore ra te faaooo. Oia atoa, na roto i te pee-maite-raa i te parareraa o te reo viivii ore, te fariu atu nei tatou i nia i te aveia i ravehia e te Taata faahoro i te pereoo a te arii ra. No reira, ua faaineinehia tatou no te farii i ta ˈna mau faaueraa, ma te haapuaihia ia ore tatou ia haaparuparu i mua i te tâuˈa ore aore ra te faaooo a te feia ta tatou e faaite atura i te poroi haavaraa a Iehova. Mai ia Ezekiela ra, ua faaara mai Iehova ia tatou e e patoi uˈana mai vetahi feia ia tatou, e upoo e e mafatu etaeta to ratou. Eita vetahi e faaroo mai no te mea aita ratou e hinaaro ra e faaroo ia Iehova (Ezekiela 3:7-9). Te vai atoa ra te feia haavarevare, mai ta Ezekiela 33:31, 32 e parau ra: “E te haere maira ratou ia oe mai tau mau taata i haere maira, e te parahi ra ratou i mua ia oe ra mai tau mau taata atoa ra, e te faaroo ra ratou i to parau, e ore râ ratou e rave: te rahi ra to ratou aroha vaha, te reva ˈtura râ to ratou aau i ta ratou taoˈa. E inaha, ua riro oe mai te pehe hinaaro-rahi-hia no ratou ra, e mai te taata reo maitai ra, mai te mea i faaoto-atoa-hia ra: te faaroo ra hoi ratou i to reo, e ore râ ratou e rave.”
17 Eaha ïa te faahopearaa? Te na ô ra te irava 33 e: “Ia tupu râ te reira ra, (e inaha, te fatata maira,) ei reira ratou e ite ai e, e peropheta tei tae mai i roto ia ratou ra.” Te faaite ra teie mau parau e aita o Ezekiela i haaparuparu no te mea aita te taata i farii mai. E ere no te mea e mea faatau te taata, ua faatau atoa ïa o ˈna. Noa ˈtu e ua faaroo mai te taata aore ra aita, ua auraro oia i te Atua e ua rave faahope roa i ta ˈna hopoia.
18. Eaha te mau uiraa te tia ia outou ia uiui?
18 I teie nei, te haapuai nei te faanahonahoraa itehia a Iehova i te faaiteraa e e tia i te taata atoa ia mǎtaˈu i te Atua e ia faahanahana ˈtu ia ˈna. Te faaoromai ra anei outou ia faainohia outou no te mea aita outou e mǎtaˈu ra i te faaite i te parau no te Basileia, e e morare maitai to outou i roto i to outou oraraa? Te tapea maite ra anei outou ia fifihia outou ia patoi outou i te toto, ia ore outou e faahanahana i te mau taipe here aiˈa, ia ore outou e faatupu i te mau oroa a teie nei ao? — Mataio 5:11, 12; Petero 1, 4:4, 5.
19. No nia i te aratairaa, eaha ta tatou e rave mai te peu e e haere tatou i te hoê â tere e te pereoo no te raˈi a Iehova?
19 E ere teie i te haerea ohie, tera râ, te feia e mau papu e tae noa ˈtu i te hopea, o ratou te ora (Mataio 24:13). Maoti te tauturu a Iehova, eita tatou e vaiiho i te taata no teie nei ao ia faariro ia tatou mai ia ratou atoa, e ia faataere ia tatou a mahemo ai te pereoo no te raˈi a Iehova (Ezekiela 2:8; Roma 12:21). Mai te peu e e tapea noa tatou i te tere o te faanahonahoraa a te mau melahi i faaauhia i te hoê pereoo, e auraro oioi noa ïa tatou i te aratairaa e te mau faaueraa no ǒ mai i te faanahonahoraa itehia a te Atua. Te horoa mai nei Iehova i te mea o ta tatou e titau ra no te faaruru i te mau faainoraa i to tatou faaroo, no te mau papu i nia i te Parau faaora, e no te tiatonu noa i nia i te mau mea papu i te pae varua e tuu nei i te tapao i nia i te Arii faahoro i te pereoo no te raˈi.
Faaitoitohia no te tapea i te hoê â tere
20. Eaha vetahi mau ohipa i tapaohia e Ezekiela te tia ia faaitoito ia tatou ia tapea i te tere?
20 E tia i te mau orama a Ezekiela ia faaitoito ia tatou ia tapea i te tere. Aita noa oia i faaite i te mau haavaraa a te Atua i nia ia Iseraela, ua papai atoa râ oia i te mau parau tohu no nia i te faaapî-faahou-raa. Ua tuu o Ezekiela i te tapao i nia i te Taata tei ia ˈna te tiaraa no te faatere i nia i te terono o Iehova i te taime i faataahia ra (Ezekiela 21:27). E tahoê faahou teie Arii Tavini, o “Davida,” i te nunaa a te Atua e e tiai oia ia ratou (Ezekiela 34:23, 24). Noa ˈtu e e aro mai o Goga a Magoga ia ratou, e faaora te Atua ia ratou, e e faahepohia To ˈna mau enemi ia ‘ite ia Iehova’ ia haamouhia ratou (Ezekiela 38:8-12; 39:4, 7). I reira ïa te mau tavini a te Atua e fanaˈo ai i te ora mure ore i roto i te hoê faanahoraa o te haamoriraa viivii ore tei roto atoa te hoê hiero i te pae varua. E riro te mau pape ora e tahe mai na roto i te vahi moˈa ei puna no te maa e te faaoraraa e e tufahia te hoê tuhaa fenua ei haamaitairaa na ratou. — Ezekiela 40:2; 47:9, 12, 21.
21. No te aha e mea hau aˈe te tuhaa a te mau Ite no Iehova no teie nei tau i ta Ezekiela?
21 Auê ïa o Ezekiela i te putapû e i to ˈna papairaa i teie mau parau tohu! Inaha, mea hau roa ˈtu â te ohipa a te mau Ite no Iehova no teie nei tau. Te ora nei tatou i te tau i reira vetahi o teie mau parau tohu e tupu ai. Inaha, te apiti atoa nei tatou i roto i te tupuraa o te tahi mau parau tohu. Na roto i to tatou huru oraraa, te faaite ra anei tatou tataitahi e te tiaturi nei tatou e te faatere ra o Iesu mai te Fatu tei ia ˈna ra te tiaraa? Ua papu mau anei ia tatou e fatata roa te Atua i te faahanahana ia ˈna iho e i te faaora i roto i ta ˈna ao apî te feia o te faatano i to ratou tere i nia i ta ˈna faanahonahoraa (Petero 2, 3:13)? Te haapapu ra teie huru tiaturi, e apitihia i te mau ohipa a te faaroo, e te pee maite nei tatou i te tere o te pereoo no te raˈi a Iehova.
A tapea noa i te tere
22. Eaha te nehenehe e rave no te ape i te mau faaanaanataeraa manaˈo e no te tapea i te hoê hiˈoraa maramarama i te pae varua?
22 I te mea e ‘ua tuu tatou i te rima i nia i te arote,’ eiaha ïa tatou e hiˈo faahou i muri ma te nounou i te tahi mea e pûpûhia mai e teie nei ao (Luka 9:62; 17:32; Tito 2:11-13). No reira, e haapae anaˈe i te mau hinaaro atoa e haaputu i te faufaa i nia i teie nei fenua, e a tapea i te hoê mata haehaa, ta tatou e faatano i nia i te Basileia (Mataio 6:19-22, 33). Ia faaohie tatou i to tatou oraraa, ia faarue tatou i te mau mea o teie nei ao e faateimaha ra ia tatou, e tauturu te reira ia tatou ia haere i te hoê â tere e te faanahonahoraa a Iehova (Hebera 12:1-3). E nehenehe te mau faaanaanataeraa manaˈo e haamohimohi i to tatou hiˈoraa no nia i te pereoo no te raˈi e to ˈna Taata faahoro. Na roto râ i ta ˈna tauturu, e nehenehe tatou e tapea i te hoê hiˈoraa maramarama maitai, mai ia Ezekiela.
23. Eaha te tia i te mau Ite haapao maitai ia rave i nia i te feia faaroo apî?
23 Ei Ite no Iehova, e hopoia atoa na tatou te tautururaa i te feia apî e rave rahi ia haere i te hoê â tere e te pereoo no te raˈi a te Atua. I te matahiti 1990, fatata e 10 000 000 feia o tei haere mai i te oroa Haamanaˈoraa i te poheraa o Iesu Mesia. Te haere mai nei paha e rave rahi o ratou i te tahi mau putuputuraa kerisetiano, te titau nei râ ratou ia ite i te faufaaraa ia haere i mua e te faanahonahoraa itehia a Iehova. Ei mau Ite haapao maitai, e nehenehe tatou e tauturu ia ratou na roto i te manaˈo o ta tatou e faaite ra e te faaitoitoraa o ta tatou e horoa ra.
24. Eaha te tia ia rave i teie tau faahiahia mau ra?
24 E taime faahiahia roa teie. E te mata o te faaroo, ua ite tatou i te pereoo no te raˈi i te faaearaa i mua ia tatou. Ua horoa te Taata faahoro i te pereoo a te arii ra na ta ˈna faanahonahoraa itehia i te hopoia e poro i te mau nunaa ia ite ratou i te pae hopea e o vai mau na o Iehova (Ezekiela 39:7). A rave i te tuhaa rahi o teie ohipa faahiahia roa no te faatiamâraa i te mana arii o te Atua e te faahanahanaraa i to ˈna iˈoa moˈa na roto i te haereraa i te hoê â tere e te pereoo no te raˈi a Iehova.
Nafea outou ia pahono mai?
◻ Eaha te hiˈoraa ta Ezekiela i vaiiho mai no nia i ta ˈna hopoia?
◻ Eaha te auraa ia tapea i te hoê â tere e te faanahonahoraa a te Atua?
◻ Mea nafea to Ezekiela hiˈoraa i te mau parau a Iehova?
◻ Mea nafea tatou ia pee i te hiˈoraa o Ezekiela no nia i te faarururaa i te tâuˈa ore?
◻ Na te aha e turai i te mau tavini a Iehova ia tapea i te hoê â tere e to ˈna pereoo no te raˈi?
[Hohoˈa i te api 29]
Eaha te titauhia ra no te haere i te hoê â tere e te pereoo no te raˈi a Iehova?
[Hohoˈa i te api 30]
Ua farii maitai o Ezekiela i te faufaa i horoahia mai e te Atua ra. E o outou?